Cum să furi la aer condiționat? Facturi false, prețuri umflate și o pagubă de 6,5 milioane de euro într-un proiect pe bani europeni la primăria lui Robert Negoiță

06 iun., 2024

Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, a decontat facturi false, cu preţuri excesiv de mari, de aproximativ 6,5 milioane de euro, unor giganți din piața construcțiilor din România, au descoperit auditorii Curții de Conturi. Documentele oficiale consultate de Context.ro arată că firmele au fost favorizate la licitația pentru reabilitarea termică pe bani europeni a unor blocuri din sector. Deși auditul a impus o corecție de 25%, Departamentul de Luptă Antifraudă spune că nu sunt indicii de fapte de natură penală care să afecteze interesele financiare ale UE în România.

Contractele semnate de Negoiță cu asocierile conduse de Construcții Erbașu și Palex Construcții Instalații vizau o parte din proiectul de reabilitare termică a blocurilor din Sectorul 3, finanțate în proporție de 48% cu fonduri europene, din Programul Național Regional (POR), la care s-au adăugat și bani din bugetul național, dar și din bugetul primăriei.

ID263594 INQUAM Photos George Calin

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 (sursa foto: INQUAM Photos / George Calin)

Valoarea totală estimată a licitației câștigată de trei asocieri de firme la sfârșitul anului 2015 a fost de peste 144 milioane de euro, potrivit datelor din SEAP. Două dintre asocieri aveau ca lideri companiile Construcții Erbașu, respectiv Palex Construcții Instalații. Pe parcursul auditului de operațiuni al Autorității de Audit au fost identificați “indicatori de fraudă”, potrivit rapoartelor consultate de Context.ro.

Primăria lui Negoiță a încălcat legislaţia privind achizițiile publice și a făcut plăți de milioane de euro pentru lucrări și materiale fictive, arată documentele. Pentru neregulile găsite cu privire la atribuirea acordului cadru, dar şi implementarea acestuia, Autoritatea de Audit a stabilit drept corecție un sfert din valoarea acordului cadru şi a tuturor contractelor subsecvente pe care le-a examinat, valoare care să fie exclusă de la finanţarea din fonduri europene.

De regulă, corecția financiară este suportată de beneficiar, în această situație Primăria Sector 3. Însă, printr-o ordonanță de urgență dată în 2022, Guvernul permite ca sumele stabilite drept corecții financiare în contracte finanțate din Programul Operațional Regional (POR) să fie suportate de la bugetul de stat. Nu este clar cum s-a procedat în cazul nostru.

ID238633 INQUAM Photos George Calin

Cristian Erbașu (sursa foto: INQUAM Photos / George Calin)

61841337

Inspectorul Pro: Muncitorii au distrus un bloc din Capitala pe care erau platiti sa-l reabiliteze/ sursa foto: stirileprotv.ro

În cadrul licitației, comisia de evaluare a ofertelor depuse a reevaluat unele oferte care inițial au fost declarate neconforme și le-a declarat, în final, conforme. În același timp, alte oferte similare au fost respinse și nu au fost incluse în reevaluare, fără a respecta recomandările date de reprezentantul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP).

Valeria Tudora, expert în achiziții publice, a explicat pentru Context.ro că „la momentul evaluării era prevăzută, dacă nu greșesc, obligația ANAP de a verifica dacă s-a încheiat sau nu contractul și mai ales dacă s-a ținut cont de toate observațiile sale. În cazul în care nu se întampla acest lucru, avea obligația ca în termen de trei luni de la data luării la cunoştinţă a semnării contractului să solicite în instanță constatarea nulităţii absolute a contractului.”

Cele două asocieri de companii conduse de Erbașu și Palex și-au creat un avantaj în timpul procedurii de atribuire, mai spun auditorii. Spre exemplu, firmele au ofertat preţuri mici pentru placarea a peste 1,6 milioane mp de pereţi exteriori și prețuri mari pentru cantități mici de schelă. Deși volumul de schele incluse în ofertele celor două asocieri nu erau suficiente pentru a realiza lucrările, ofertele au fost acceptate. Ulterior, cantitățile de schelă au fost crescute prin semnarea unor contracte subsecvente, ajungând să reprezinte peste 20% din cheltuielile efective de reabilitare a blocurilor, după cum arată un raport al Autorității de Audit consultat de Context.

La o postare pe Facebook a primarului Negoiță, mai mulți cetățeni reclamau în comentarii, în urmă cu 6 ani, că muncitorii nu puteau desfășura lucrările pentru că nu aveau schele suficiente. În replică, edilul spunea că “unele firme întâmpină dificultăți” și că “acest constructor are obligația de a respecta termenele și standardele de calitate”.

schele Screenshot

sursa foto: captură Facebook

Expertul în achiziții publice Valeria Tudora spune că “eventualele erori/omisiuni din documentația de atribuire ce au permis ca ofertele depuse să difere substanțial în ceea ce privește anumite articole trebuia să fie remediate în faza de evaluare. Listele de cantități care au fost puse la dispoziție de autoritatea contractantă în documentația de atribuire au dat ofertanților posibilitatea de a face aceste modificări ulterioare care au condus la modificări substanțiale ale acordului cadru.”

ID35657 INQUAM Photos Tudor Costache

sursa foto: Inquam Photos / Tudor C. Costache

Nici sumele decontate pentru demontarea și remontarea aparatelor de aer condiționat nu au fost justificate, iar prețurile practicate au fost excesive, mai arată auditorii. De exemplu, pentru reabilitarea unui bloc s-au decontat 142 mii lei pentru 75 de aparate de aer condiționat. Cifra mare e generată de faptul că pentru fiecare aparat demontat și remontat cantitățile de materiale decontate de primărie au fost egale cu greutatea aparatelor. La o greutate de 40 kg a aparatului, Erbașu a cerut decontarea a 40 kg de grund anticoroziv, utilizat pentru protecția și decorarea suprafețelor sau 40 kg de freon. Iar companiei Palex i-au fost decontate câte 35 kg de materiale pentru fiecare aparat.

La cererea auditorilor, reprezentanții companiilor au susținut că procesul de demontare-remontare implică un consum de 3 kg de freon pe minut, ceea ce ar fi dus la consumul unei cantități de peste o tonă de freon pentru fiecare bloc. Însă explicația nu are bază reală deoarece orice operațiune care implică freon presupune și recuperarea acestuia, întrucât este un gaz toxic pentru mediul înconjurător.

ID83772 INQUAM Photos George Calin

Bloc de locuințe din Sectorul 3 (sursa foto: INQUAM Photos / George Calin)

“Din punctul meu de vedere, având în vedere cele menționate în raportul de audit, sunt indicii rezonabile că se poate vorbi de intenția de a frauda”, afirmă Valeria Tudora. Expertul explică faptul că “dacă totuși documentația cu erori a trecut de licitație și s-a încheiat contractul de lucrări, autoritatea contractantă avea încă posibilitatea să corecteze aceste erori: trebuia să încheie un contract nou pentru cantitățile omise sau un act adițional la acordul cadru prin care să fie micșorate cantitățile. Chiar și fără acest act adițional, dacă cantitățile eronate rămâneau în contract, dirigintele de șantier trebuia să aprobe decontarea cantităților reale, exact cât s-a pus în operă.”

În 2018, după verificarea cheltuielilor din perioada 2017-2018, Autoritatea de Audit a stabilit o corecție de peste 2,3 milioane de euro, 25% din valoarea acordului cadru și a contractelor subsecvente examinate în care au fost descoperite nereguli, sumă caresă fie exclusă de la finanţarea din fonduri europene. Un nou raport din 2019 arată că, în urma verificării cheltuielilor din 2018-2019, auditorii cereau să se impună o corecție de peste 2,7 milioane de euro.

Cheltuielile neeligibile identificate de auditori în cele două rapoarte, adică valoarea materialelor care nu se regăsesc în lucrările executate de cele două asocieri de companii, dar pe care primăria le-a deconectat, însumează 6,5 milioane de euro.

În rapoartele de audit este menționat faptul că auditorii au identificat “indicatori de fraudă“. Mai exact, pe parcursul derulării lucrărilor, firmele ar fi manipulat prețuri, ar fi întocmit facturi false, duble și ar fi practicat preţuri excesiv de mari.

Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) cu privire la suspiciunea de fraudă. Unica instituţie națională de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă al Uniunii Europene “nu a constatat indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală care să afecteze interesele financiare ale Uniunii Europene în România” în urma verificărilor, potrivit răspunsului dat de instituție la cererea Context.ro.

Primarul Robert Negoiță și companiile Construcții Erbașu și Palex Construcții Instalații nu au răspuns solicitărilor Context.ro de a oferi un punct de vedere până la ora publicării acestui articol.

Primarul cu trei mandate, implicat în șase dosare

Robert Negoiță a câștigat primul mandat de primar al Sectorului 3 din Capitală în 2012. Se află la al treilea mandat și candidează anul acesta pentru al patrulea.

ID256668 INQUAM Photos Octav Ganea

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 (sursa foto: INQUAM Photos / Octav Ganea)

În 2016, Robert Negoiță a fost pus sub urmărire penală de DNA pentru evaziune fiscală în formă continuată. În perioada 2005–2009, Negoiță a construit trei ansambluri rezidențiale în București, Voluntari și Popești Leordeni, pe care le-a și vândut, fără a declara organelor fiscale activitatea economică și fără a achita obligațiile fiscale ce-i reveneau, potrivit procurorilor. Prejudiciul era estimat la 77 milioane de lei, sumă care reprezenta TVA de la care Negoiță s-ar fi sustras prin ascunderea activității economice derulate. În 2020, procurorii anticorupție au dispus însă clasarea dosarului pe motiv că “fapta nu există”.

În 2023, Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a reclamat la DNA pe primarul Sectorului 3 după ce inspectorii ANI au analizat contractele încheiate de societăți tutelate de primăria condusă de Negoiță din ultimele două mandate ale sale și au identificat că în patru dintre ele există legături cu o firmă în care acționari sunt părinții și fratele său.

În același an, procurorii anticorupție au dispus începerea urmăririi penale pe numele edilului din Sectorul 3 pentru abuz în serviciu „în legătură cu emiterea presupus nelegală a unor documente necesare construirii și intabularii unei construcții”. Potrivit Buletin de București, imobilul în cauză a fost construit în 2017, dar intrarea sa în legalitate s-a făcut în 2021.

ID253511 INQUAM Photos Octav Ganea

Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, a depus o plângere penală împotriva lui Nicușor Dan, primarul Capitalei, la Parchetul General din București, 22 martie 2024. Inquam Photos / Octav Ganea

Un alt dosar penal a fost deschis de DNA în cazul licitației de 27 de milioane de euro de la Sectorul 3, contract atribuit unei companii din anturajul Sorinei Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță. Procurorul șef DNA, Marius Voineag, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că dosarul a fost înregistrat la începutul anului 2024, după ce G4Media a dezvăluit în noiembrie 2023 că un contract cadru de 133 de milioane de lei scos la licitație de Primăria Sectorului 3 este pe punctul de a fi semnat cu o firmă cu cifră de afaceri 0 între 2014 și 2021, după ce a fost câștigat într-o procedură de atribuire cu multe semne de întrebare. După publicarea materialului G4Media, afacerea a picat.

În anul 2022, procurorii au început urmărirea penală în cazul lui Robert Negoiță și ulterior l-au trimis în judecată pentru două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave, a unei infracțiuni de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave și complicitate la fals intelectual. Pe lista inculpaților din acest dosar se află mai mulți funcționari și directori din Primăria Sectorului 3, un auditor de la Curtea de Conturi, dar și S.C. ROSAL GRUP S.A, cu care primăria a încheiat mai multe acte adiționale la un contract de salubrizare prin care, fie s-a prelungit contractul, fie s-a mărit valoarea acestuia, în loc să fie organizate licitații publice.

Robert Negoiță mai este acuzat și de ucidere din culpă și abuz în serviciu în dosarul de cercetare penală deschis după accidentul de muncă în care doi muncitori au murit și alții au fost răniți, în 2021, după ce pământul s-a surpat pe șantier, în timp ce făceau lucrări lângă Biblioteca Națională din București.

Despre autor: Iulia Stanoiu

Avatar of Iulia Stanoiu
Iulia Stănoiu este jurnalist de investigații al CONTEXT. Înainte, a făcut parte, timp de șapte ani, din echipa radioului din orașul natal, ca prezentator și reporter și a activat vreme de patru ani în presa scrisă. În 2023, a primit Premiul I la Gala Superscrieri, la categoria Debut Jurnalistic, pentru seria de investigații “Președinte de județ”. Iulia face parte din proiectul Rețeaua Minciunilor (Firehose of Falsehood) – o echipă de jurnaliști de investigație din 13 țări din Europa Centrală și de Est, afiliată OCCRP, care investighează rețelele care diseminează online dezinformarea, propaganda pro-rusă și conspirațiile. Iulia a contribuit și la investigația internațională Shadow Diplomats, coordonată de International Consortium of Investigative Journalists.

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema