Beny Steinmetz pierde recursul din Elveția împotriva condamnării pentru dare de mită. Promite că va duce cazul la Curtea Supremă

Beny Steinmetz, miliardarul implicat în mai multe afaceri miniere, printre care și proiectul de la Roșia Montană, a pierdut recursul împotriva unei condamnări pentru dare de mită, după ce justiția de la Geneva a declarat marți că este responsabil pentru plăți corupte de milioane de dolari pe care le-a făcut pentru a obține unul dintre cele mai mari zăcăminte de minereu de fier din lume.

Doi dintre partenerii lui Steinmetz – unul dintre ei fiind un intermediar care a fost deja în închisoare pentru obstrucţionarea justiţiei în SUA – au pierdut de asemenea recursurile. Ei au fost găsiți complici la o „operațiune coruptă”. Hotărârea curții a fost emisă pe 28 martie, dar a fost anunțată abia marți.

Steinmetz, în vârstă de 67 de ani, a primit, totuși, o sentință redusă la trei ani, dintre care jumătate a fost transformată într-o pedeapsă cu suspendare, după ce în sentința inițială a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Pedepsele pentru intermediarul Frédéric Cilins și pentru Sandra Merloni-Horemans, care a servit ca asistent și director al multor companii ale lui Steinmetz, au fost, de asemenea, mult reduse și au fost transformate de la pedepse privative de libertate la pedepse cu suspendare. Condamnările pentru uz de fals pentru Steinmetz și Merloni-Horemans au fost de asemenea anulate.

Marc Comina, un purtător de cuvânt al lui Steinmetz, a declarat că decizia este „nedreaptă și motivată politic” și că „Geneva nu are legitimitate să-l judece”.

Avocatul lui Steinmetz din Israel, Eitan Maoz, a declarat că „vom continua să luptăm pentru a dovedi nevinovăția domnului Steinmetz și vom face apel la Curtea Federală Elvețiană”, instanța supremă a țării. „Domnul Steinmetz este victima unui complot fals și urât”, a adăugat el.

Agathe Duparc, un anchetator al grupului elvețian anticorupție Public Eye, a numit sentința un „verdict istoric” care „trimite un semnal puternic criminalilor cu guler alb” din Elveția.

În declarația autorităților judiciare de la Geneva se arată că schema coruptă a implicat o „companie-paravan generată de una dintre companiile care deservesc BSGR”, precum și o serie de contracte cu Mamadie Touré, soția fostului președinte al Guineei, Lansana Conté.

Documentul spune că „au fost depuse eforturi semnificative pentru a ascunde această operațiune coruptă”, inclusiv încercări de a o determina pe Touré să distrugă contractele incriminatoare.

Un tribunal de la Geneva a declarat în sentința originală împotriva lui Steinmetz, din ianuarie 2021, că Beny Steinmetz Group Resources (BSGR) și o firmă intermediară legată de Cilins au semnat contracte cu Touré între 2005 și 2010, promițându-i milioane de dolari în schimbul ajutorului ei pentru obținerea licențelor miniere care acoperă lanțul muntos Simandou din sud-estul Guineei. Touré, la rândul său, a făcut presiuni asupra președintelui pentru a acorda BSGR aceste licențe.

La 4 decembrie 2008, BSGR a primit drepturile asupra blocurilor Simandou 1 și 2, care acoperă jumătatea de nord a bazinului. Deși BSGR nu a trebuit să plătească nimic pentru aceste drepturi, în aprilie 2010, compania a vândut o cotă de participare de 51% conglomeratului brazilian minier Vale pentru 2,5 miliarde de dolari.

Liderul veteran al opoziției Alpha Condé a fost ales președinte în decembrie a acelui an și, ca parte a măsurilor anticorupție, a lansat o revizuire a contractelor miniere. Pe fondul anchetelor – și în timp ce alte anchete penale în Elveția, SUA și Israel erau în desfășurare – Cilins a călătorit să se întâlnească cu Touré în Florida, unde locuia atunci, după ce și-a cumpărat mai multe proprietăți din mita primită.

Cilins i-a promis milioane de dolari pentru a distruge contractele incriminatoare, fără să știe că FBI-ul îl urmărea. A fost condamnat la doi ani de închisoare în SUA pentru problemle sale, dar a insistat întotdeauna că nu acționează sub instrucțiunile lui Steinmetz – în ciuda faptului că în conversațiile sale înregistrate i-a spus lui Touré contrariul.

Parchetul din Geneva l-a pus sub acuzare pe Steinmetz în august 2019 și, după un proces amânat de blocajele Covid și de audieri procedurale, condamnarea de cinci ani a fost pronunțată în ianuarie 2021. Au fost nevoie de încă doi ani pentru ca recursul său să fie audiat și pentru ca verdictul să fie anunțat.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Curtea de Justiție din Geneva a menținut decizia conform căreia Steinmetz trebuie să plătească 50 de milioane de franci elvețieni drept despăgubire pentru mită. Cu toate acestea, în 2019, statul Guineea s-a retras din caz ca parte civilă, iar Duparc a spus că nu este clar cui vor fi plătite aceste fonduri.

În decembrie 2020 Beny Steinmetz a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție din România la cinci ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Un complet condus de judecătorul Ionuț Matei a constatat că Steinmetz a finanțat retrocedarea frauduloasă a zeci de hectare de terenuri în București și Snagov. Proprietățile au fost cerute spre retrocedare de către prințul Paul, nepotul regelui Carol al II-lea. În decembrie 2021, Steinmetz a fost reținut pe aeroportul din Atena pentru că pe numele său exista un mandat de arestare emis în România. A fost eliberat pe cauțiune și apoi judecătorii din Grecia au respins cererea de extrădare a autorităților române.

În 2015, Beny Steinmetz Group (BSG), compania controlată de omul de afaceri, era unul dintre cei mai importanți acționari ai Gabriel Resources Canada, care printr-un șir de offshore-uri era acționarul principal al RMGC, compania care opera proiectul minier de la Roșia Montană. Gabriel Resources Canada a deschis atunci un proces împotriva statului român și a cerut daune de peste 4.4 miliarde de euro. Gabriel Resources a fost împiedicată de statul român să exploateze aurul de la Roșia Montană. Acest proces este judecat de Curtea de Arbitraj Internațional a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții de la Washington.

Acest text este o adaptare a unui articol publicat aici de organizația internațională Organized Crime and Reporting Project (OCCRP).
Context.ro este partener al OCCRP în România, alături de Rise Project și Átlátszó Erdély.
Autor al știrii originale: Daniel Balint-Kurti
Photo: Daniel Balint-Kurti, OCCRP, All Rights Reserved