Averea Grupării Țăndărei: Banii, casele și mașinile interlopilor acuzați de trafic de copii, care au scăpat de pușcărie

Interlopii din Țăndărei care au fost acuzați de trafic de persoane și-au construit o rețea de firme care a rulat zeci de milioane de lei. Afacerile s-au desfășurat în paralel cu perioada în care erau acuzați de trafic de minori din România în Marea Britanie, dar și cu dosarul penal care s-a soldat cu un răsunător eșec. Jurnaliștii Context.ro au contabilizat averea clanurilor interlope din mega-rețeaua Țăndărei. Niciun membru al rețelei nu a trimis un punct de vedere la solicitarea Context.ro.

INFORMAȚII ESENȚIALE

• În 2010, peste 20 de persoane din Țăndărei au fost arestate pentru că ar fi traficat minori în străinătate.
• După ce judecata dosarului a fost continuu amânată de către Tribunalul Harghita pe o perioadă de 9 ani, 25 de inculpați au fost achitați pe motiv că faptele lor s-au prescris.
• În 2020, patru dintre foștii inculpați au cerut statului român daune morale de peste 600.000 de euro.
• Echipa Context.ro a vorbit cu Bernie Gravett, fost inspector general al Poliției Metropolitane din Londra, care s-a ocupat de cazul Țăndărei.
• Acesta ne-a oferit detalii exclusive despre averea pe care traficanții ar fi făcut-o în urma infracțiunilor comise.
• Reporterii Context.ro au descoperit zeci de firme și proprietăți care au aparținut celor din dosar, dar și bunuri scumpe, precum mașini și arme.

Video: Matthew Garvey

În 2010, autoritățile române și britanice au desfășurat una dintre cele mai spectaculoase acțiuni comune, numită Operațiunea Europa. Cu elicoptere, mașini, dar și un număr impresionant de oameni ai legii români și britanici, forțele comune au percheziționat mai multe locații din orașul Țăndărei. În cadrul Operațiunii Europa au fost confiscate aproape 60.000 de euro, 22 de arme de foc, muniție, săbii și cuțite, terenuri și case, opt mașini de lux și 11 kg de aur. Peste 20 de inculpați au fost arestați preventiv, fiind acuzați de traficarea a aproximativ 200 de minori în străinătate, în special în Marea Britanie. Doar că un lung șir de amânări și tergiversări care s-a întins pe aproape un deceniu a dus la achitarea inculpaților, pentru că faptele erau prescrise.

În august 2020, patru foști inculpați care au făcut parte din infamul dosar Țăndărei au dat statul român în judecată și au cerut despăgubiri de peste 600.000 euro. Motivul: arestarea lor preventivă din 2010 ar fi fost nelegală, iar condițiile pe care aceștia le-au avut în arest ar fi fost inadecvate. Aceștia consideră că pe durata celor 10 ani în care a avut loc procesul lor, mass-media i-a denigrat, folosind în special un video de pe YouTube cu imagini de la proces. Cei patru au mai susținut că reputația le-a fost afectată și că pe YouTube mai mulți comentatori i-au înjurat.

Inițial, Tribunalul Ialomița a respins cererea acestora. Cei patru au declarat recurs, care acum se judecă la Curtea de Apel București. 

La trei ani după ce judecătorii au decis că nimeni nu trebuie să intre la pușcărie, reporterii Context.ro aduc noi detalii despre averea grupării Țăndărei. Documentele consultate arată că în timp ce erau acuzați că traficau persoane, interlopii din Ialomița construiau o rețea extinsă de firme. Polițiștii care au investigat cazul spun că într-un singur an, numai din Marea Britanie, interlopii din Țăndărei au acumulat peste 2.2 milioane de euro.

La finalul procesului, judecătorii au decis să ridice și mare parte din sechestrele puse pe bunurile confiscate.  

În momentul când procurorii au sechestrat bunurile, au precizat că membrii rețelei Țăndărei nu aveau “vreo sursă de venituri [și] nu desfășoară activități remunerate”. Practic, aceștia nu aveau cum să justifice modul în care obținuseră mașinile și kilogramele de aur.

Firme Controversate

Milioane de euro au fost trimise anual către membrii grupării din România, așa cum arată documentele judiciare, iar banii s-au dus cel mai probabil către diverse active și imobile. Zece dintre foștii inculpați au deținut cel puțin 18 companii, care au rulat sume considerabile de-a lungul anilor. 

Majoritatea acestora au activat încă de la începuturile presupusei operațiuni de traficare. Deși au rămas active pe parcursul proceselor, multe dintre firme au fost radiate ulterior. Totodată, câteva încă mai activează și astăzi. 

Printre companiile deținute de membrii clanului Țăndărei se numără NDR Imobiliare, deținută de Buzoeanu Radian, despre care procurorii spun că în perioada 2003-2005 s-ar fi ocupat cu transportul în străinătate a 28 de minori, sau PLG Construct – patronată de Schian Marcel, membru al anturajului lui Drăgușin Gheorghe Ion, unul dintre cei doi lideri ai Clanului Țăndărei.

Potrivit documentelor din instanță, foștii inculpați apăreau drept oameni fără venituri. Cu toate acestea, patru dintre firmele clanului Țăndărei au rulat, în perioada 2008-2020, peste 37 de milioane de lei. 

Majoritatea societăților celor din grupare activau în domeniul restaurantelor, imobiliarelor, și construcțiilor. Spre exemplu, cifra de afaceri a firmei NDR Imobiliare a ajuns la 5 milioane de lei în 2009, 8 milioane în 2010 și 2.8 milioane în 2011. De asemenea, cifra de afaceri a firmei PLG Construct a rămas la peste 1 milion de lei în 2012 și 2013, iar profiturile au fost de asemenea consistente.

Conform documentelor consultate de Context.ro, compania PLG Construct a fost subcontractor într-un proiect cu statul român. Este vorba de proiectarea și execuția lucrărilor de protecție de talazuri pe malul drept al canalului Dunăre – Marea Neagră, un proiect pe care Administrația Canalelor Navigabile SA (ACN), o companie subordonată Ministerului Transporturilor, l-a atribuit firmei Alstom Company SRL.

Contactați de reporterii Context.ro, reprezentanții ACN au declarat că nu au știut că firma clanului Țăndărei ar fi făcut parte din contract: “Compania nu a încheiat contracte cu PLG Construct. Contractul […] a fost încheiat cu SC Al Stom Company SRL. PLG Construct nu a fost declarat ca Subcontractor. ACN SA nu a primit solicitare și nu a aprobat ca PLG Construct să fie Subantreprenor. Față de această situație, nu s-au făcut plăți către această companie.”

De cealaltă parte, Al Stom Company SRL, firma care a subcontractat PLG Construct, este cunoscută pentru numărul mare de contracte pe care le-a avut cu statul, de-a lungul timpului.   Unicul asociat al acestei companii este Alexandru Papadumitru, un om de afaceri constănțean. 

În 2021, Papadumitru a fost acuzat de procurorii din Bihor că ar fi încasat 4,8 milioane de lei pentru lucrări făcute de altă firmă. Papadumitru ar fi prezentat Companiei Naţionale de Investiţii documente inexacte în ceea ce privește firma care avea să realizeze de fapt lucrările contractate în perioada 2014-2015. Acesta ar fi ascuns subcontractarea lucrărilor către o altă societate comercială, care a efectuat lucrările şi a întocmit situaţiile de lucrări cu facturile aferente în numele Al Stom Company.

Al Stom Company SRL nu a răspuns solicitărilor Context.ro pentru un punct de vedere.

Imobile Impozante

Pe lângă firme, membrii grupării au deținut și multe imobile. Reporterii Context.ro au reușit să identifice peste 40 de proprietăți deținute de-a lungul timpului de nouă dintre cei 25 de foști inculpați. Multe dintre aceste terenuri și case, unele  impozante, desfășurate pe mai multe etaje, se află încă în posesia membrilor clanului.

Despre averea clanului, Context.ro a discutat cu Bernie Gravett, fost inspector general al Poliției Metropolitane din Londra, care s-a ocupat de acest caz.

“Când am făcut raidurile în Țăndărei, în aprilie 2010, la sfârșitul anchetei românești, erau case pline până la refuz cu haine din Anglia care fuseseră furate. S-au găsit 10 kilograme și jumătate de aur, mii și mii de lire sterline, dolari, euro și lei. Toate confiscate în acea zi, iar oamenii ăștia nu muncesc sau ceva. Aveau seifuri cu acești bani înăuntru. Așa că, părerea mea a fost și este că, chiar dacă nu se putea dovedi traficul, se putea dovedi spălarea de bani (…) Și apoi avem casele mari. Unii dintre ei aveau șase case și nu lucrau. Și unele dintre aceste case au fost confiscate, dar sunt sigur că au fost înapoiate (…) În locuința lui Drăgușin Radu, din Țăndărei, era un scaun fixat cu șuruburi în podea, cu curele pentru încheieturi și era sânge pe jos, acolo au fost omorâți oameni”, susține inspectorul Bernie Gravett. În dosarul DIICOT nu există vreo acuzație sau probă legată de vreo crimă făcută de interlopii din Țăndărei.

Câteva din proprietățile membrilor Clanului Țăndărei (sursa: Google maps)

Mașini etalate pe rețelele sociale

Unii dintre membrii grupării Țăndărei nu se sfiesc să își arate averea pe rețelele de socializare. Buzoeanu Radian și-a etalat de mai multe ori pe Facebook cele patru modele de mașini scumpe pe care le deține: două BMW, un Audi și un Porsche. Toate au la numărul de înmatriculare literele NDR, asemenea companiei de imobiliare pe care o deține.

Câteva din mașinile etalate pe rețelele de socializare de membri ai Clanului Țăndărei (sursa: Facebook)

De asemenea, la perchezițiile din 2010 au fost găsite arme de foc în casele și mașinile inculpaților. “La raiduri au fost găsite BMW-uri, Mercedes-uri, și cred că pe măsură ce făceau mai mulți bani, mașinile deveneau mai scumpe (…) AK47-uri pentru care ei nu au fost niciodată urmăriți penal. Pistoale de 9 mm sub scaunele mașinilor lor, care se pare că erau folosite pentru vânătoare? Cine folosește un astfel de pistol pentru vânătoare? Și, din nou, nu au fost urmăriți penal pentru asta”, ne-a spus Gravett.

Averea grupării Țăndărei

Inspectorul Bernie Gravett a explicat pentru Context.ro și mecanismul prin care gruparea ar fi obținut banii: Ei foloseau două servicii pentru transfer de bani, Money Gram si Western Union(…) În cadrul Operațiunii Europa au fost identificați 67 de suspecți principali. Am trimis aceste nume la Money Gram, iar ei ne-au transmis o mulțime de documente care arătau că 45 dintre suspecți trimiteau bani din Marea Britanie în România (…) Dar important este că au fost 2 milioane de lire sterline într-un singur an, doar din Marea Britanie. Money Gram ne-a trimis date și din Spania și Italia. Aceiași indivizi trimiteau bani din Spania și Italia în România. E vorba de milioane de euro. Și știam cine i-a trimis, cine i-a primit și cât.

Transferurile au fost urmărite și indexate de către poliția britanică: “Am urmărit banii care mergeau de la fiecare clan către clanul Radu, astfel am putut determina cine era la conducere”, ne-a spus Gravett. “Am observat că Constantin Radu și Marian Radu primesc cei mai mulți bani de la diverse persoane (…) Membrii clanului Dumitru își trimit bani între ei. Tase Dumitru, Chinezul, credea că este foarte deștept – el nu primea personal banii, ci fiii lui”. 

De asemenea, Tase Dumitru trimitea bani către Constantin și Marian Radu, mai susține Gravett: “În egală măsură, clanul Radu avea oameni care trimiteau bani, dar se pot vedea fluxurile de bani. Așadar, acest lucru vă oferă o imagine interesantă, aș spune, despre cine este… cine sunt șefii din bandă. Cine face cei mai mulți bani”.

Inspectorul Gravett susține că cei care trimiteau banii în România aveau mai multe metode de a fenta legea: “Acestea (n.r. transferurile) au fost doar un… ceea ce noi numim mărunțiș. În Marea Britanie, legea privind spălarea banilor prevede că dacă trimiți mai mult de 10.000 de euro într-o singură tranșă, banca trebuie să anunțe poliția. Se numește „Suspicious Activity Report”. Așa că ei trimiteau o mulțime de sume mai mici, explică Gravett. 

Membrii grupării nu ar fi folosit doar companii de transfer de bani pentru a trimite sumele în țară. “Am desfășurat o operațiune în Dover, unde într-o lună, cam 40 de cetățeni români au trecut cu peste 1 milion de lire sterline în numerar. Și, din nou, legile noastre privind spălarea banilor prevăd că nu poți scoate din Marea Britanie decât 7.000 de lire sterline, ceea ce este conform legislației europene, într-o lună. Un tip avea 48.000 de lire sterline, iar vameșii nu au făcut nimic. Pentru că ei caută camioane pline de țigări de milioane de lire sterline, chestii de genul ăsta. Iar banda știa asta. Trimiteau doamne cu bani cusuți în fuste sau pur și simplu îi aveau prin geantă. Așadar, credem că cea mai mare parte a banilor erau trimiși prin intermediul acestor curieri, pentru că nu există nicio verificare, ne-a spus Gravett.

Reporterii Context.ro au încercat să-i contacteze pe toți care apar în această investigație, pentru a solicita un punct de vedere. Din cei cu care am putut lua legătura, niciunul nu a răspuns întrebărilor primite.

Povestea cazului Țăndărei

Potrivit procurorilor, în perioada 2002-2008 au fost scoși din țară copii care urmau să fie exploatați de către membrii grupării. Aceștia ar fi avut documente de călătorie sau declarații notariale false. Patru clanuri ar fi fost implicate în scoaterea copiilor din România: clanurile Radu, Dumitru, Schian, și Nicolae. Clanul Radu ar fi condus operațiunea. Aceștia ar fi primit cele mai mari sume de bani, în special liderul clanului, Radu Constantin, zis și Titi Aghiotantul. Iar plecările ar fi fost în principal organizate de către Schian Florian.

În 2010, peste 180 de copii duși la cerșit au fost identificați de autoritățile judiciare române și britanice. În urma Operațiunii Europa din aprilie, au fost efectuate zeci de percheziții domiciliare, la care au participat ofițeri din cadrul Poliției Metropolitane, dar și specialiști Europol. În total, 26 de suspecți au fost arestați preventiv, fiind acuzați de trafic de minori, spălare de bani, constituire a unui grup infracțional organizat și deținerea fără drept de arme de foc. În 2011, Tribunalul Harghita a dispus restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale. Un an mai târziu, după recompletarea rechizitoriului, Tribunalul a dispus încă o dată restituirea dosarului la procurori.

După începerea procesului în 2013, parchetul a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților un an mai târziu. După 5 ani de procese, la 23 decembrie 2019, Tribunalul Harghita a dispus achitarea celor 25 de inculpați rămași, deoarece faptele acestora s-au prescris. 

Traficul de persoane în România

În 2022, autoritățile române au identificat 492 de victime ale traficului de persoane, dintre care aproape 50% erau copii.

Potrivit ultimului raport al Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane, România este una dintre principalele țări din care provin victimele traficului sexual și ale traficului de forță de muncă în Europa, iar copiii reprezintă aproape jumătate din victimele traficului de persoane identificate în România. Raportul atrage atenția că exploatarea abuzivă a copiilor prin muncă continuă să fie subraportată, iar corupția la nivelul autorităților publice în domeniul aplicării legii și în sistemul judiciar continuă să permită unele infracțiuni de trafic de persoane. Mai multe detalii, aici.