România, furnizor de top pentru traficanții de persoane din UE. „Există cazuri în care oficiali români le sunt complici traficanților” (Raportul Departamentului de Stat al SUA)

România continuă să fie o sursă primară în Europa pentru victimele exploatării sexuale și prin muncă. Aproape jumătate dintre victimele din România sunt copii, în timp ce, în cazul exploatării sexuale, femeile reprezintă cel mai vulnerabil grup. De asemenea, există suspiciuni de posibile cazuri de complicitate cu traficanți în rândul Inspectoratului General pentru Imigrări. Acestea sunt principalele concluzii ale Raportului privind traficul de persoane, publicat de Departamentul de Stat al SUA în luna iunie.

În cazul României, acest lucru este subliniat în raportul Departamentului de Stat al SUA, în special la capitolul prevenție. În schimb, oficialii americani subliniază că autoritățile din țara noastră mai au de lucru în mai multe domenii cheie.

Sunt menționate mai multe aspecte:

• din ce în ce mai puțini traficanți ajung să răspundă în justiție pentru faptele lor, inclusiv din cauza schimbărilor dese ale legislației
• există cazuri în care oficiali români le sunt complici traficanților
• ONG-urile din acest domeniu sunt sub-finanțate.

Profilul de țară

România rămâne una dintre principalele surse ale victimelor exploatării sexuale și pentru muncă în Europa, este concluzia principală a raportului citat. În cazul exploatării sexuale în România și alte state europene, precum Austria, Irlanda, Spania, Italia sau Marea Britanie, majoritatea victimelor sunt de sex feminin.

„Printre grupurile vulnerabile mai regăsim copiii instituționalizați, copii ai căror părinți lucrează în străinătate, membrii ai comunității Roma, femei cu un nivel al educației sau al veniturilor scăzut, migranți sau persoane în căutare de azil”, potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA.

În cazul traficanților, se menționează că de cele mai multe ori operează la nivel individual sau în grupuri mici, formate în jurul unei familii sau al unor interese comune, și că au fost raportate mai puține cazuri în care traficanții făceau parte din grupări organizate, cu o ierarhie strictă și un lider puternic.

Principala metodă prin care victimele sunt ademenite în ghearele traficanților rămâne „lover-boy” („inducerea în eroare cu privire la intenția de a întemeia o relație de căsătorie/concubinaj și existența unor sentimente reale de iubire” – definiția prezentată de procurori într-un dosar de trafic de persoane). De cele mai multe ori, acestea intră în căsătorii de fațadă în Vestul Europei, ca mai apoi să fie obligate să se prostitueze.

„Oficiali din Guvern și ONG-uri au raportat că traficanții încep din ce în ce mai mult să se folosească de internet și rețelele sociale pentru a recruta victime, în special copii”, este o altă concluzie a raportului.

În cazul exploatării prin muncă, cele mai vulnerabile grupuri sunt reprezentate de minori, obligați să lucreze în domenii precum agricultura, construcțiile, HoReCa sau chiar să fie obligați să cerșească sau să fure în România sau Europa, dar și de migranți, obligați să muncească în domenii precum construcțiile, HoReCa sau cele alimentare.

Urmărirea penală

Concluzia Departamentului de Stat al SUA la acest capitol este că autoritățile din România au relaxat eforturile de aplicare a legii. Este menționată decizia Curții Constituționale privind prescripția, oficialii americani notând faptul că mai multe cazuri ample de trafic de persoane s-au terminat cu achitări, lucru ce a slăbit capacitatea României de a combate fenomenul traficului de persoane, în special în cazul celor acuzați de astfel de fapte de dinainte de anul 2021.

În schimb, rămâne problema că, după cum au subliniat și surse din sistemul judiciar citate în Raportul SUA, numeroase procese aflate deja pe rolul instanțelor să cadă, iar traficanții urmăriți penal sau complicii acestora, în unele cazuri reprezentanți ai statului român, să fie achitați.

Oficialii americani subliniază că sunt îngrijorați de cazurile în care reprezentanți de rang inferior ai statului român (sunt notate șase cazuri, inclusiv cel al unui primar, de oficiali urmăriți penal pentru trafic de persoane) sunt complici ai traficanților de persoane.

În raport se mai menționează că există suspiciuni de posibile cazuri de complicitate în rândul Inspectoratului General pentru Imigrări, în condițiile în care autoritățile nu au investigat acuzații privind exploatarea pentru muncă.

Mai mult, oficialii americani arată că deficitul de personal din rândul organelor responsabile de aplicarea legii – precum Poliție sau parchete – continuă să limiteze progresul României în combaterea traficului.

Acest lucru vine și în contextul războiului din Ucraina și al crizei de refugiați, în condițiile în care nivelul de muncă al anchetatorilor de crimă organizată, al poliției sau al inspectorilor pentru imigrări a crescut semnificativ.

Totodată, nivelul ridicat de muncă și riscurile la care sunt supuși procurorii specializați în investigarea cazurilor de trafic de persoane au creat situația în care DIICOT a raportat că un singur procuror specializat este responsabil de regiuni cu 1 milion de locuitori și duce în paralel până la 100 de astfel de investigații.

Protecția victimelor și prevenția

Deși Guvernul a întărit eforturile de protecție a victimelor traficului de persoane, reprezentanții Departamentului de Stat SUA arată că există încă lacune, în special în ceea ce privește modul în care autoritățile înțeleg traumele psihologice cu care se confruntă victimele.

Pe parcursul perioadei de raportare, în România au fost identificate 492 de victime, dintre care 287 exploatate în țară și 203 exploatate în vestul Europei. Dintre cele 492 de victime, 233 au fost copii, iar 153 au fost femei.

O problemă recurentă în instanțele românești ar fi intimidările la care sunt supuse victimele, notează oficialii americani.

„ONG-urile au raportat că multe instanțe nu aplică sancțiuni împotriva avocaților traficanților atunci când abuzează sau își bat joc de victime în timpul proceselor (…) Judecătorii s-au bazat în mare parte pe mărturii transmise în sala de judecată, de preferat chiar în fața traficantului (…) Deși Guvernul oferă consultanță legală gratuită victimelor, avocații din oficiu, de cele mai multe ori, nu au suficientă experiență pentru a lucra cu victimele traficului de persoane”, se mai arată în raportul citat.

În cazul exploatării prin muncă, se menționează că au existat cazuri în care poliția nu a investigat acuzațiile și autoritățile nu depun suficient efort pentru a întări legislația, iar numărul cazurilor în care copiii sunt forțați să lucreze sunt mai mari decât ceea ce indică raportările oficiale.

În cazul prevenției, în schimb, Departamentul de Stat SUA a subliniat că au fost organizate campanii pentru a descuraja cazurile în care românii apelează la lucrători sexuali și că pe parcursul anului trecut au fost organizate campanii de înțelegere a fenomenului exploatării prin muncă în statele din care provin cei mai mulți migranți.

Recomandările Departamentului de Stat SUA

Pe lângă aspectele observate, oficialii americani au venit și cu o serie de recomandări pe care autoritățile din România să le implementeze, în așa fel încât să combată fenomenul:

• Infracțiunile legate de traficul de persoane să fie investigate riguros și să fie aplicate sancțiuni împotriva traficanților condamnați, inclusiv oficialii români complici;
• Să se asigure că prescripția răspunderii penale nu este utilizată într-un mod necorespunzător, prin care să fie subminate eforturile de a combate traficul;
• Să se asigure că toate victimele primesc asistență, inclusiv medicală sau consiliere psihologică, și să repartizeze avocați care să ajute victimele să înțeleagă ce drepturi au;
• Să identifice pro-activ potențiale victime, în special în grupurile vulnerabile, precum persoanele în căutare de azil, migranți, lucrători sexuali sau copii instituționalizați;
• Să acorde suport financiar pentru ONG-urile din acest domeniu;
• Să crească numărul ofițerilor de poliție specializați în investigarea infracțiunilor de trafic de persoane;
• Să întărească efortul de a aplica legi care să descurajeze exploatarea copiilor prin muncă;
• Să sancționeze penal agențiile de recrutare pentru practici care contribuie la amploarea traficului de persoane;
• Să asigure consiliere legală potrivită și protecție în cazul victimelor implicate în procese penale;
• Să le acorde inspectorilor în muncă autoritatea legală de a face inspecții neanunțate;
• Să întărească efortul de a pregăti procurori, investigatori și judecători în a lucra în cazurile de trafic de persoane.

sursa foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea