Alliance4Europe a lansat DISRUPT, metoda cu care combate operațiunile de influență

Alliance4Europe, o organizație regională din Europa, a lansat, la Bruxelles, alături de alți șase parteneri – DISRUPT, un toolkit destinat combaterii manipulării informaționale și a operațiunilor de influență, care oferă instrumente concrete pentru detectarea, contracararea și limitarea impactului campaniilor de dezinformare.

Inițiativa DISRUPT vine ca răspuns al comunităților europene la războiul hibrid purtat de actorii de influență externă împotriva statelor membre ale UE. Operațiunile de influență vizează manipularea opiniei publice prin utilizarea unor rețele coordonate, conturi cu comportament inautentic, boți, diseminarea în mod artificial a unor narațiuni de propagandă, dar și utilizarea unor tehnici precum impersonarea, deepfake-ul sau amplificarea artificială a conținutului. 

Printre partenerii Alliance4Europe se numără și organizația Expert Forum, din România, dar și alte organizații din Europa precum: Association for International Affairs (AMO), Prague Security Studies Institute (PSSI), Center for the Study of Democracy (CSD), Central European Digital Democracy Watch (CEEDDW) și Association of Experts for Security and Global Affairs (ESGA).

Toolkitul își propune să fie un punct de legătură dintre guverne și societatea civilă, pentru a opri operațiunile de influență. Mai exact, oferă un set de instrumente digitale și ghiduri pentru colectarea datelor, precum și proceduri care clasifică operațiunile de influență în șase tipuri, adaptate pentru patru țări din Europa, inclusiv România.

 De asemenea, toolkitul pune la dispoziție platforma TRANSCRIPT (Threat Intelligence Database and Coordination Platform) care include o bază de date deschise, care permite centralizarea informațiilor despre narațiunile de manipulare, actorii de dezinformare și afilierea lor,  instrumente de cercetare și sugestii de contracarare a operațiunilor de influență. 

DISRUPT urmărește să identifice concret ce instrumente legale, instituționale și la nivelul platformelor de socializare există și cum pot fi folosite pentru a opri operațiunile de influență care amenință democrațiile din Europa. Cadrul a fost adaptat în mod specific pentru contextul juridic, social și al instituțiilor guvernamentale din Bulgaria, Cehia, Polonia și România.

„Monitorizarea amenințărilor este esențială, dar nu suficientă”, spune Saman Nazari, cercetător principal la Alliance4Europe. „Disruperea strategică a operațiunilor de influență este esențială pentru a face față războiului hibrid împotriva democrațiilor europene. Aceste instrumente ajută comunitatea de apărare a democrației să adopte măsuri defensive active.”

Toolkitul propune 3 etape de acțiune:

Prepare (pregătire): colectarea documentarea și analiza datelor; 

Disrupt (contracarare): Intervenția propriu-zisă, când și cum pot fi oprite operașiunile de manipulare informațională;

Mitigate (limitare): limitarea impactului și consolidarea rezilienței pe termen lung.

Modelul se bazează pe experiența acumulată de unele dintre cele mai mari rețele europene de combatere a dezinformării și implică cercetători OSINT, jurnaliști, fact-checkeri, decidenți, experți în comunicare strategică și securitate cibernetică, precum și autorități naționale.

Pentru dezvoltarea inițiativei DISRUPT, mai multe entități din UE au fost implicate în consultări comune, inclusiv în România, unde la discuții au participat instituții precum Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Biroul Electoral Central (BEC), Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, comisii parlamentare, precum și structuri precum Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI). 

Raportul de analiză al DISRUPT arată că în România răspunsul la amenințările informaționale „este în mare parte declanșat de plângeri sau sesizări, nu de o coordonare proactivă”, iar „intervențiile au loc, de cele mai multe ori, reactiv și uneori improvizat, după ce problema devine vizibilă public și nu într-o etapă timpurie, bazată pe analiză.”

Context.ro a scris despre Operațiunea Georgescu pe Tik Tok, în care am analizat un milion de comentarii și 90 de mii de postări de pe TikTok pentru a determina nivelul de coordonare între conturile și postacii care au amplificat imaginea lui Cătălin Georgescu, în contextul alegerilor prezidențiale din România, din 2024.

De  asemenea, am scris și despre Operațiunea Matrioska din Republica Moldova, care arată cum în prag de alegeri parlamentare, internetul moldovenesc a fost inundat de postări și videoclipuri, unele generate cu AI, care răspândesc falsuri.