„Aderarea la NATO nu vă va proteja”: Cum şi-a intensificat Kremlinul propaganda împotriva statelor baltice (Re:Baltica)

În luna mai, statele baltice s-au confruntat cu o succesiune de evenimente menite să alimenteze anxietatea publică. Au fost emise mai multe alerte de urgență privind pătrunderea unor drone ucrainene în spațiul aerian, unele dintre acestea lovind un depozit de petrol gol dintr-un oraș leton aflat în apropierea graniței cu Rusia, iar alta a fost doborâtă de forțele aeriene NATO în Estonia. La Vilnius, capitala Lituaniei, inclusiv instituțiile guvernamentale au primit ordin să se adăpostească în refugii. În același timp, Letonia s-a confruntat cu pene de curent.

Însă punctul culminant a venit odată cu afirmațiile Rusiei potrivit cărora Ucraina ar pregăti atacuri de pe teritoriul Letoniei și că, din acest motiv, țara ar putea deveni la rândul ei ținta unor atacuri rusești.

Potrivit Re:Baltica, aceste evenimente nu au făcut parte dintr-o singură campanie de influențare a opiniei publice orchestrată de Rusia, ci au reprezentat o convergență a mai multor evenimente fără legătură între ele. Totuşi, cu cât există mai multă panică, confuzie și informații incomplete, cu atât este mai ușor pentru aparatele de propagandă să le împletească într-o singură narațiune: Ucraina atacă, statele baltice o ajută, NATO îi oferă acoperire, iar Rusia este, chipurile, forțată să răspundă în legitimă apărare.

Propagandă de la Kremlin prin Telegram

Povestea nu a început odată cu declarația Serviciului rus de Informații Externe (SVR) din 19 mai, în care se susținea că militari ucraineni ar fi ajuns în Letonia pentru a pregăti atacuri împotriva Rusiei și că Moscova cunoaște coordonatele „centrelor de luare a deciziilor” implicate.

Încă de la sfârșitul lunii martie, după ce mai multe drone ucrainene s-au prăbușit în statele baltice, ecosistemul de dezinformare al Rusiei a început să promoveze o narațiune coordonată potrivit căreia țările baltice și-ar fi „deschis spațiul aerian” pentru ca dronele ucrainene să atace Rusia de pe teritoriul acestora.

Declarația SVR a funcționat ca un factor de legitimare în ciclul propagandistic. Afirmații care până atunci circulaseră pe canale de Telegram și pe TikTok puteau fi reluate cu un bonus de legitimitate: „serviciul de informații spune asta”.

Pe Telegram, declarația SVR a fost prezentată pe două direcții paralele.

Colaj capturi de ecran Telegram: Re:Baltica / Madara Indāne

În canalele pro-Kremlin, informația nu a fost doar reluată, ci transformată rapid într-un avertisment și, ulterior, într-o amenințare. Potrivit acestei versiuni, Ucraina s-ar fi pregătit să utilizeze teritoriul Letoniei și spațiul aerian al statelor baltice pentru a lansa atacuri asupra Rusiei, în timp ce Letonia, deși ar fi temătoare de o posibilă ripostă rusă, ar fi acceptat totuși să participe la o astfel de operațiune.

Această versiune a fost amplificată inițial de principalele canale de propagandă rusă și de agenții de presă afiliate Kremlinului, în special TASS, Readovka, Voenkory Russkoy Vesny (Corespondenții de război ai „Primăverii ruse”), și de figuri și canale precum Solovyov, Skabeyeva, ANNA News și altele.

În continuare, dezinformările au fost preluate de canale care vizează publicul din statele baltice, printre care Baltnews, Sputnik Lithuania, Sprats in Exile, The Latvian Bump, Shadows of the Baltics, Baltic Anti-Fascists și The Baltic Bridge. Unele dintre acestea sunt legate de foști colaboratori ai RT (fost Russia Today) care au locuit anterior în statele baltice, precum și de activiști locali care au fugit în Rusia.

Declaraţia SVR a fost integrată într-un climat mai larg de anxietate, fiind însoțită de relatări privind alerte în regiunea estică a Letoniei, drone observate deasupra Estoniei, mişcări ale forţelor militare, întreruperi de energie electrică și afirmații potrivit cărora „NATO nu va proteja Letonia”.

Unele canale au mers și mai departe, prezentând dezmințirile autorităților letone nu ca pe niște clarificări, ci ca pe o „dovadă” că SVR ar fi atins un punct sensibil.

Dezinformare în cadrul Consiliului de Securitate ONU

După declarația SVR, narațiunea a ajuns și la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a avertizat public Letonia că „apartenența la NATO nu vă va proteja”. Acesta a susținut că unități militare ucrainene de drone ar fi fost amplasate în baze militare din Ādaži, Sēlija, Lielvārde, Daugavpils și Jēkabpils și că, în consecință, „represaliile” din partea Rusiei ar fi inevitabile.

Statele baltice au respins acuzațiile, catalogându-le drept minciuni periculoase, și au inițiat proteste diplomatice oficiale.

Ceea ce a început ca o narațiune de propagandă despre presupusele „spații aeriene deschise” ale statelor baltice a fost ridicat în sala Consiliului de Securitate la nivelul unei amenințări între state. Se observă cum, mai întâi, Rusia a construit o imagine a unei presupuse complicități a statelor baltice, iar apoi a invocat consecințele.

Limbajul devine tot mai ameninţător

Gazdele televiziunilor ruse și postacii pro-Kremlin de pe Telegram au adoptat tot mai frecvent un limbaj specific stării de război.

În emisiunea Solovyov Live, cadrul de interpretare a fost explicit: dacă o dronă ar fi fost lansată de pe teritoriul Letoniei sau Estoniei, atunci aceasta ar fi fost, în esență, o dronă letonă sau estoniană și, prin extensie, o dronă NATO, indiferent de cine a fabricat-o. În această logică, susțineau vorbitorii emisiunii, situația ar putea constitui un casus belli (motiv de declanșare a războiului).

Postul de televiziune de stat Rossiya 24 a descris zumzetul dronelor deasupra statelor baltice drept „ecoul prieteniei loiale cu Ucraina”.

Mesajul transmis publicului din Letonia este unul clar: nu războiul purtat de Rusia creează riscuri, ci sprijinul acordat Ucrainei. Iar acest sprijin, potrivit Kremlinului, ar avea drept consecinţă compromiterea securității Letoniei.

Pe TikTok, dezinformarea este transpusă într-un limbaj cotidian.

Platforma este inundată de clipuri preluate de la televiziuni de stat ruse, care avertizează asupra unui atac iminent împotriva statelor baltice şi potrivit cărora Letonia ar deveni o „monedă de schimb” într-un joc geopolitic mai amplu. Jurnaliştii Re:Baltica au identificat inclusiv citiri de tarot care pretind că dezvăluie cine se află, de fapt, în spatele incidentelor cu drone.

Dezinformare veche, reambalată

Incidentele cu drone au oferit propagandei ruse și oportunitatea de a reactiva teme familiare: „statul fascist leton”, un „guvern rusofob” și presupusa persecuție a vorbitorilor de limbă rusă.

Spre exemplu, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a atacat-o pe ambasadoarea Letoniei la Națiunile Unite, Sanita Pavļuta-Deslandes. Zaharova a scos din context declarațiile ambasadoarei privind dezinformarea rusă și le-a reinterpretat raportându-le la evenimentele din Starobilsk, unde canalele pro-Kremlin au susținut că forțele ucrainene ar fi lovit un cămin studențesc.

Apoi, Zakharova a invocat Salaspils, un fost lagăr nazist de pe teritoriul Letoniei. „Aceștia sunt genul de oameni selectați la Salaspils ca asistenţi medicali, care extrăgeau sângele copiilor pentru a-l furniza soldaților celui de-Al Treilea Reich”, a declarat Zakharova.

Traficul de pe Telegram din jurul declarațiilor ambasadoarei Pavļuta-Deslandes nu sugerează o reacție spontană și generalizată, ci mai degrabă un lanț de amplificare destul de clar structurat.

Din aproape 30 de postări identificate, aproximativ jumătate au fost redistribuiri. Principalul nod de diseminare a propagandei a fost Alexey Stefanov, fost jurnalist la Riga și în prezent reporter la RT. Postările sale au fost preluate ulterior de canale precum Shadows of the Baltics, PRAVDA TV, BelVPO și The Baltic Bridge.

Shadows of the Baltics a funcționat, la rândul său, ca un nod secundar de distribuție, conținutul său fiind republicat în mod regulat de o rețea de canale de Telegram mai mici.

În aceste postări, Pavļuta-Deslandes devine o țintă convenabilă și personalizată prin care este atacată Letonia – și întregul spațiu baltic. Dezinformările construite în jurul ei prezintă Letonia ca pe un stat care „minte”, „neagă morțile copiiilor”, este „rusofob” și „acoperă Ucraina”.

În acest fel, un episod punctual care implică un diplomat este transformat într-o construcție propagandistică mai amplă: Letonia ca stat ostil, lipsit de moralitate, care acționează la comanda Occidentului.

„Chiar și propriul vostru guvern v-a abandonat”

Dezinformările din jurul incidentelor cu drone au fost integrate și în contextul crizei guvernamentale din Letonia, aflată în desfășurare la acel moment.

Pe TikTok și pe alte canale pro-Kremlin, diverși vorbitori au promovat afirmația potrivit căreia guvernul Letoniei ar fi decis să „părăsească o navă care se scufundă”, pentru a evita să devină ținta represaliilor din partea Rusiei. 

În același timp, numirea fostului ofițer militar Raivis Melnis în funcția de ministru al apărării nu a fost prezentată ca rezultat al proceselor politice interne, ci ca parte a unui demers de facilitare a operațiunilor cu drone ucrainene prin spațiul aerian leton.

Nimic nou pe frontul dezinformării

Mārtiņš Hiršs, cercetător specializat în dezinformare, a declarat pentru publicația Re:Baltica, parteneră în proiectul FACT, că încă din 2014 propaganda rusă difuza acuzații false potrivit cărora în statele baltice ar fi fost antrenați instigatori la violenţă. Din acest punct de vedere, spune el, nu există nimic cu adevărat nou.

„Paradoxul este că dronele ucrainene care pătrund în spațiul aerian leton nu sunt un semn că Rusia a devenit mai puternică. Dimpotrivă, sunt un semn că Ucraina a devenit mai puternică și că desfășoară lovituri la distanțe mult mai mari. Da, uneori o dronă își pierde traiectoria, dar acest lucru se întâmplă pentru că Ucraina avansează”, a declarat Hiršs pentru Re:Baltica.

Afirmaţiile potrivit cărora dronele ucrainene ar fi lansate din statele baltice contribuie la reîncadrarea unei realități incomode. Atacurile de succes ale Ucrainei din ultima perioadă evidențiază vulnerabilități ale apărării ruse. Însă, dacă aceste atacuri pot fi prezentate ca provenind de pe teritoriul NATO, discuția se mută de la vulnerabilitățile Rusiei către o amenințare externă.

Acest articol a fost publicat ca parte a proiectului Fighting Against Conspiracy and Trolls (FACT), un hub independent, non-partizan, lansat la mijlocul anului 2025 sub egida EU Digital Media Observatory (EDMO). 

Autoare: Anastasija Supe-Tetarenko

Editat de Sanita Jemberga

Ilustrații: Madara Indāne

Suport tehnic: Ieva Strazdiņa