În octombrie, anul trecut, Biserica Ortodoxă Română anunța că o biserică din Cernăuți nu va mai ține slujbe în limba română. Realitatea, la începutul anului 2025, contrazice anunțul BOR – slujbele au fost susținute fără probleme în limba maternă a comunității vorbitoare de limba română.

Biserica în cauză este Mormântul Mitropoliților din Bucovina. Context.ro a decis să afle dacă există într-adevăr motive să credem că românii din Ucraina nu își pot folosi limba maternă în viața religioasă. 

Așa cum reiese din mărturiile de la fața locului și documente și legi, cazul parohiei care era găzduită de Mormântul Mitropolitului Bucovinei ilustrează o cu totul altă problemă. Iar cauza ei nu este nici în Ucraina, nici în România. Ițele duc înapoi în Rusia.

***

Problema nu este legată de limba maternă

Archimandritul Stepan slujește ca preot în comunitatea ortodoxă de limbă română din satul Nyzhnia Apsha din Zakarpattia. Are multă experiență: este în această parohie încă din anii 1970. Majoritatea populației satului este de etnie română: conform ultimului recensământ, aceștia reprezintă peste 97% din populație. Râul Tisa curge în apropierea satului și formează granița cu România.

„Crăciunul acesta se vor împlini 50 de ani de când slujesc în această parohie. Eu slujesc în limba română. Uneori, vara, când turiștii sunt în vacanță aici, ei vin la biserică. Atunci trec la alte limbi pentru ca oamenii să mă poată înțelege”, spune, pentru Context.ro, Arhimandritul Stepan.

Majoritatea persoanelor în vârstă vin la biserica ortodoxă din Nyzhnia Apsha. Și este deosebit de important pentru ei ca slujbele să fie ținute în limba lor maternă, româna, potrivit preotului.

„Desigur, folosim limba noastră maternă. Cine ne poate interzice să facem acest lucru? Slavă Domnului, în Ucraina nu am avut niciodată probleme cu acest lucru. Toți preoții noștri de aici sunt etnici români”, explică Arhimandritul Stepan.

Cele mai multe comunități religioase de limbă română din Ucraina se află în regiunea Cernăuți (Bukovyna): în total 114, a declarat pentru Context.ro administrația militară regională. Acestea includ nu numai comunități ortodoxe, ci și protestante și de altă natură. Ele sunt concentrate mai ales în jurul orașelor Hertsa, Hlyboka și Novoselytsia. Adică acolo unde minoritățile naționale română și moldoveană trăiesc compact.

Context.ro a reușit să discute cu Vasyl Byku, care conduce Societatea Regională de Cultură Română Mihai Eminescu din Cernăuți. Este una dintre cele mai mari și mai vechi organizații românești din Ucraina.

„Reprezentanții comunității românești au posibilitatea să se roage în limba lor maternă în toate bisericile și confesiunile. Adică, în bisericile ortodoxe și protestante, în toate. De exemplu, în satul meu natal există o comunitate baptistă, adventistă și, bineînțeles, ortodoxă. Toți se roagă în limba lor maternă. Informația cu privire la interzicerea folosirii limbii române cred că nu este adevărată”, a declarat Vasyl Byku.

Au existat cazuri de interzicere a folosirii limbii române în viața religioasă din Ucraina? Context.ro a adresat această întrebare și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, care își are biroul la Kyiv.

„Biroul nostru nu a primit nicio plângere pe această temă. Am putut vedea astfel de informații doar în presă”, a răspuns scurt Natalia Radyvynchuk, coordonator național de proiect al Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE.

Legislația din Ucraina nu reglementează deloc utilizarea limbii în viața religioasă. Nu există restricții sau recomandări, a declarat pentru Context.ro Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politica Etnică și Libertatea de Conștiință. Astfel, fiecare comunitate religioasă alege în mod independent ce limbă să folosească.

La Kyiv, București sau… Moscova?

De fapt, există două mari biserici ortodoxe în Ucraina: Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Patriarhia Moscovei. Această organizare datează de la începutul anilor 1990, când Ucraina și-a recâștigat independența.

Unele comunități religioase ortodoxe au decis să rămână subordonate Patriarhiei Ruse. Altele au decis să își creeze propria biserică independentă. Dar acestea nu au fost recunoscute de Ortodoxia mondială la acea vreme. Timp de mulți ani au existat în izolare. 

Situația s-a schimbat dramatic în 2019. Confesiunile independente de Moscova s-au unit în Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Patriarhia Ecumenică a recunoscut-o și i-a acordat autocefalie (independență). În conformitate cu dreptul canonic, activitățile acestei biserici se extind la întregul teritoriu al Ucrainei. Și acest lucru a pus sub semnul întrebării legitimitatea existenței Patriarhiei Moscovei, a explicat profesorul Oleksandr Sagan, șeful Departamentului de Studii Religioase al Academiei Naționale de Științe din Ucraina.

De remarcat este faptul că în Ucraina nu există o „biserică națională”. În conformitate cu articolul 35 din Constituția statului: „Biserica și organizațiile religioase din Ucraina sunt separate de stat, iar școala de biserică. Nicio religie nu poate fi recunoscută de stat ca obligatorie”.

În timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Patriarhia Moscovei pierde rapid sprijinul ucrainenilor, deși este în continuare cea mai mare după numărul de comunități înregistrate, potrivit Serviciului de stat al Ucrainei pentru politică etnică și libertatea de conștiință.

Potrivit unui sondaj publicat la jumătatea lunii octombrie de Institutul Internațional de Sociologie din Kyiv, doar 6% dintre ucraineni se identifică drept susținători ai Patriarhiei Moscovei. Procentul pentru Biserica Ortodoxă a Ucrainei este mult mai mare – 56%.

În total, în Ucraina există peste 130 de comunități ortodoxe de limbă română. Cele mai multe dintre acestea se subordonează Patriarhiei Moscovei, potrivit Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertatea de Conștiință. Printre ele se numără și parohia la care făcea referire anunțul inițial al BOR și care a folosit biserica Mormântul Mitropoliților din Bukovyna, Cernăuți.

Clădirea bisericii, în sine, aparține orașului și este un monument de arhitectură, potrivit Consiliului municipal din Cernăuți. La început, municipalitatea a reziliat contractul de închiriere pentru clădire, iar apoi au început audierile în instanță. În cele din urmă, judecătorii au recunoscut acțiunile oficialilor orașului ca fiind legale.

Biserica a fost transferată în folosința Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Departamentul de presă a declarat pentru Context.ro că au propus comunității românești din Cernăuți să li se alăture și să țină slujbele în limba maternă română. Cu toate acestea, nu a venit niciun răspuns.

În schimb, Patriarhia Moscovei a criticat acțiunile oficialilor și judecătorilor și a menționat hărțuirea comunității.

Biserica Ortodoxă Română, care nu are parohii în Ucraina, a intervenit neașteptat în această situație. De asemenea, BOR a criticat transferul clădirii bisericii Mormântului Mitropoliților din Bukovyna către Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Ei au cerut chiar și autorităților române să intervină în situație. Până acum, nu au existat schimbări dramatice în această poveste.

În plus, la începutul lui 2024, Biserica Ortodoxă Română a decis să își creeze propria structură pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru a provocat îngrijorare în rândul tuturor bisericilor ortodoxe majore din Ucraina, inclusiv Patriarhia Moscovei. 

„În ceea ce privește acțiunile Bisericii Ortodoxe Române, ea întreține relații bune cu Patriarhia Ecumenică și, prin urmare, trebuie să respecte ordinea canonică. Dorința de a aduce aceste comunități sub jurisdicția sa este un pas neprietenos, ca să fim sinceri, și folosește în avantajul său situația dureroasă a divizării Ortodoxiei ucrainene. Nu așa ar trebui să acționeze vecinii și prietenii”, a declarat pentru Context.ro Oleksandr Brodetskyi, profesor doctor asociat de filosofie și studii culturale la Universitatea Națională din Cernăuți.

În 2019, Biserica Ortodoxă a Ucrainei a înființat un vicariat special de limbă română (autonomie parțială). Acesta raportează direct Mitropolitului Epifaniy al Kievului. Cu toate acestea, vicariatul nu a început încă să funcționeze pe deplin. Comunitățile ortodoxe de limbă română nu se grăbesc să iasă din subordinea Patriarhiei Moscovei.

„Cred că această problemă poate fi rezolvată doar prin dialog bisericesc interstatal”, a declarat pentru Context.ro profesorul Oleksandr Sagan, șeful Departamentului de Studii Religioase din cadrul Academiei Naționale de Științe din Ucraina.

A fost interzisă Patriarhia Moscovei?

În luna august, Parlamentul Ucrainei a votat în favoarea legii „cu privire la protecția ordinii constituționale în domeniul organizațiilor religioase”. Patriarhia Moscovei a criticat-o aspru. Crede că guvernul dorește să le interzică activitățile.

În schimb, Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință a explicat că este fizic imposibil de interzis această biserică, deoarece Patriarhia Moscovei nu este o structură unică, ci este formată din peste 8.000 de unități-comunități juridice independente (inclusiv comunități de limbă română). Dar Ucraina nu și-a propus asta, a adăugat Serviciul de Stat. Legea obligă doar bisericile să rupă oficial toate legăturile cu Rusia.

Iar acest document nu se aplică doar Patriarhiei Moscovei. De exemplu, Bisericile Ortodoxe Credincioase Vechi s-au retras oficial de sub jurisdicția Moscovei și continuă să funcționeze în Ucraina.

Legea nu a intrat încă pe deplin în vigoare, deoarece există încă o perioadă specială de tranziție de 9 luni, se arată în document. În această perioadă, toate organizațiile religioase care au legături cu Rusia trebuie să le rupă. Dacă comunitatea nu face acest lucru, statul poate iniția un proces. Și doar judecătorii vor decide dacă pretențiile statului sunt justificate. Dacă da, instanța poate decide doar să suspende activitățile unei astfel de parohii, dar nu să o interzică complet.

„Legea nu cere Patriarhiei Moscovei să schimbe calendarul. Este singura care folosește calendarul vechi. Nici să își schimbe limba, ei folosesc slavona bisericească. Nici să devină parte a altor biserici. Tot ceea ce le cerem este să se retragă din Biserica Ortodoxă Rusă, care este un participant la războiul împotriva Ucrainei. Există o mulțime de speculații cu privire la această lege. Dacă o comunitate iese din subordinea Rusiei, nu trebuie neapărat să se alăture Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Ea poate exista ca o unitate independentă separată. Aceasta este alegerea comunității în sine”, a explicat Viktor Yelensky, șeful Serviciului de stat al Ucrainei pentru politica etnică și libertatea de conștiință.

În 2023, reprezentanți ai Academiei Naționale de Științe a Ucrainei și ai Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință au efectuat o examinare independentă a Statutului de Guvernare al Patriarhiei Moscovei pentru a verifica prezența legăturilor ecleziastice și canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă. Decizia experților a fost unanimă: această legătură este încă menținută. Patriarhia Moscovei nu a recunoscut aceste rezultate și continuă să insiste asupra independenței sale față de Rusia.

Biserica Ortodoxă Rusă, din care face parte Patriarhia Moscovei, sprijină războiul Rusiei împotriva Ucrainei și îl numește oficial „sfânt”.

Începând cu luna august 2024, Serviciul de Securitate al Ucrainei a deschis peste 100 de dosare împotriva preoților din Patriarhia Moscovei. Acestea includ sprijin pentru agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei, colaborare, înaltă trădare etc.

Obligația legală de a rupe legăturile cu Rusia a fost susținută și de Consiliul Bisericilor din întreaga Ucraină. Acesta include cele mai mari biserici din Ucraina. Această organizație s-a alăturat discuției în etapa de redactare a legii. Consiliul Bisericilor din Ucraina a menționat că nu vede probleme cu libertatea religioasă în Ucraina din partea instituțiilor de stat. În schimb, există o mare amenințare – agresiunea militară rusă.

Editare: Codruța Simina
Traducere: Iulia Stănoiu