Teleorman. Spitale vulnerabile la incendiu, medici șpăgari și manageri corupți

Spitale care nu au capacitatea de a preveni incendii, cu secții care funcționează în clădiri vechi de peste 120 de ani, medici șpăgari și conducere coruptă – aceasta este imaginea de ansamblu a infrastructurii spitalicești din județul Teleorman.

Cu o populație de aproximativ 323.000 de locuitori, în județul Teleorman funcționează șapte spitale de stat. Dintre acestea, trei sunt în subordinea Consiliului Județean, celelalte patru fiind administrate de primării prin consiliile locale. 

Clădirile în care funcționează unitățile sanitare au fost construite în perioada 1897-2009, iar unele dintre ele nu au fost renovate în ultimele decenii. Spre exemplu, instalația electrică din secția de Psihiatrie a spitalului județean nu a fost reabilitată niciodată în 127 de ani, iar infrastructura electrică din cele patru secții ATI din județ este veche de 24 până la 53 de ani.

Un expert în instalații electrice a explicat într-un interviu pentru Context.ro că în România sunt clădiri care nici măcar nu ar trebui să fie folosite ca spital. “Pentru că nu îndeplinesc o grămadă din cerințe. Sunt clădiri construite de foarte mulți ani, iar instalațiile sunt în funcțiune de atunci când au fost construite. În al doilea rând, s-a adăugat consumul de energie în plus, adică avem un consum din ce în ce mai mare în niște instalații care sunt vechi. Și de aici apar și (…) incendii de natură electrică”, spune Ionuț Ardelean.

Boala șpăgii

Județul Teleorman se află pe locul doi pe țară la capitolul șpagă cerută pacienților în spitale, conform datelor publice colectate de Ministerul Sănătății și agregate în luna ianuarie 2024 de graphs.ro. Dintre pacienții care au completat formularul, 6,76% au spus că medicii sau asistenții le-au cerut bani.

În 2018, un medic de la Spitalul Județean de Urgență Alexandria a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, în formă continuată, după ce a fost acuzat că a primit sume de bani pentru a acorda îngrijiri medicale unui pacient internat.

Medicul șef de secție la Pediatrie a fost destituit din funcție, în 2023, după ce mai mulți părinți au scris pe Facebook și au relatat presei locale despre comportamentul neadecvat al doctoriței, diagnostice greșite și șpăgile pe care le-ar fi cerut. 

Scandalul a izbucnit după ce o femeie din Teleorman, care a mers de urgență cu copilul la spital, a scris pe Facebook despre cum a fost jignită de medic. Copilul inhalase o alună, dar pediatra i-a prescris tratament pentru bronșiolită, potrivit mamei copilului.

Spitalul a deschis și o anchetă disciplinară, dar medicul încă profesează în cadrul unității sanitare din Teleorman.

Însă la adresa pediatrei au fost lansate acuzații în spațiul public încă din 2011, când o mamă acuza că fiica sa a fost tratată superficial de medic, ceea ce a dus la agravarea stării de sănătate a copilului.

Spitale vulnerabile la incendiu

În perioada 2018-2019, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă au verificat dacă unităţile sanitare cu paturi din România au capacitatea de a preveni incendiile, iar în județul Teleorman au fost depistate mai multe nereguli.

După ce la secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț a izbucnit un incendiu, în 2020, în urma căruia zece pacienți au decedat, autoritățile au dispus să se facă verificări în toate secțiile ATI din țară. În spitalele din Teleorman au fost depistate numeroase deficiențe în domeniul apărării împotriva incendiilor. Numai o parte au fost ulterior remediate.

Sănătate la suprapreț

În 2009, Spitalul de Pneumoftiziologie Roşiorii de Vede a cheltuit peste 2 milioane de lei pe aparatură medicală, mobilier și alte echipamente. În loc să facă licitație, conducerea spitalului a feliat bugetul în 30 de contracte, care au ajuns la firmele controlate de Eugen Pîrvulescu, actual senator PNL, și ale familiei unui fost prefect de Teleorman, Teodor Nițulescu.

sursa foto: Facebook/ Eugen Pîrvulescu

Pîrvulescu s-a ales cu 13 contracte, în valoare totală de 1,2 milioane de lei, iar familia Nițulescu, prin firmele controlate de soția și fiul fostului prefect, a încasat  840.000 lei de pe urma a 12 contracte. 

Investigația procurorilor a arătat că spitalul a făcut achiziții la prețuri supraevaluate cauzând un prejudiciu de aproape 1,5 milioane de lei, bani care au intrat în buzunarele familiei unui prefect și al unui actual senator.

Documentele consultate de către reporterii Context.ro arată că spitalul din Roșiorii de Vede a cumpărat echipamente medicale cu un adaos comercial uriaș de la firmele senatorului Eugen Pîrvulescu.

Achiziția de mobilier a fost făcută de la firma familiei lui Nițulescu. Spre exemplu, un fotoliu cumpărat de societate cu 420 lei a fost revândut spitalului la prețul de 2.500 lei.

Contractele au fost semnate de managerul  interimar al spitalului, Mirela Ciobanu, actualmente manager la Serviciul de Ambulanță Teleorman. O investigație penală arată că senatorul Pîrvulescu i-a cerut în 2021 să fraudeze un concurs de angajare la Serviciul de Ambulanță Teleorman, iar Ciobanu a delegat operațiunea unui subaltern. Detalii aici.

În vara lui 2010, subprefectul de la acea vreme l-a acuzat pe prefectul Teodor Nițulescu într-o emisiune la postul local de televiziune că ar fi dirijat contractele de la spital către firme pe care le controlează. După câteva zile, Liviu Dragnea, care era atunci șeful Consiliului Județean Teleorman, a trimis o comisie care să cerceteze acuzațiile subprefectului. În august, anchetatorii lui Dragnea au consemnat o listă lungă de abateri, pe care au trimis-o la DNA, în noiembrie 2010. Procurorii Anticorupție s-au sesizat din oficiu și i-au acuzat pe Nițulescu de instigare la abuz în serviciu și pe Ciobanu de abuz în serviciu. 

După opt ani de cercetări, dosarul a fost clasat pentru că, între timp, a intervenit prescripția faptelor, așa că prejudiciul nu a mai fost recuperat.

Alt spital, aceleași metehne

În 2017, fostul manager și fosta directoare economică a Spitalului Municipal Caritas din Roșiori de Vede au fost trimiși în judecată de DNA, după ce, în perioada 2007 – 2009, cei doi au cauzat un prejudiciu de 259.013 lei, prin mai multe achiziţii sanitare la preţuri supraevaluate pentru care au întocmit în fals contractele de achiziţie, dar și alte documente.

Spitalul Municipal Caritas Roșiorii de Vede (foto: captură Google Street View)

În iunie 2021, cei doi au fost condamnați la trei ani de închisoare cu suspendare și câte 100 zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, potrivit hotărârii instanței. Ambilor le-a fost interzis pentru patru ani dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii. Totodată, Tribunalul Teleorman a decis ca aceștia să plătească despăgubiri civile Spitalului Caritas în sumă de 127.236 lei.

Managerul Lucian Alexe a condus Spitalul Caritas până în aprilie 2020, la începutul pandemiei Covid, când a fost suspendat din funcție pentru deficiențe de management, după ce spitalul a fost desemnat unitate suport Covid.

Spital renovat, medici și aparatură lipsă

SJU Alexandria se confruntă de ani de zile cu problema deficitului de medici și anunță frecvent concursuri pentru ocuparea posturilor, însă nu apar și doritori. La începutul lui 2024, spitalul a scos din nou la concurs 24 de posturi.

La finalul lui 2012, sediul central al Spitalului Județean de Urgență Teleorman ar fi trebuit să fie reabilitat și dotat cu echipamente medicale și nemedicale, din bani europeni. Contractul de finanțare a fost încheiat în august 2010 și termenul de finalizare a fost inițial decembrie 2012, dar prelungit până în iunie 2015.

“După reabilitare, Spitalul Județean de Urgență Alexandria va deveni cea mai performantă unitate medicală din județ și din regiunea Sud Muntenia, care va fi capabilă să ofere condiții avansate de investigații și tratament pentru pacienții din această regiune”, promiteau autoritățile.

Spitalul Județean de Urgență Alexandria (foto Context.ro)

Însă nu au mai fost achiziționate și echipamentele din bani europeni. Până în anul 2020, spitalul și-a desfășurat activitatea fără a deține un Computer Tomograf (CT) sau un aparat de Rezonanță Magnetică (RMN), acestea fiind achiziționate, în final, printr-un proiect naţional al Ministerului Sănătăţii. 

Peste 88,3 milioane de lei au fost cheltuiți pentru reabilitarea a două corpuri de clădire ale spitalului, în urmă cu 9 ani. Acum, cu 58 de milioane de lei, Compania Națională de Investiții construiește de la zero un corp de clădire pentru spital, prevăzut și cu heliport, termenul final estimat fiind anul 2025.

În ultimii doi ani, Context.ro a documentat starea spitalelor din România, iar concluziile sunt îngrijorătoare.

Datele oficiale arată că opt spitale au instalațiile din secțiile de Terapie Intensivă vechi de peste 70 de ani și 17 spitale au secții ATI care funcționează cu instalații electrice mai vechi de 50 de ani. La 51 de spitale, rețelele electrice de la Terapie Intensivă au între 50 și 20 de ani, iar în cazul a  95 de unități sanitare, secțiile ATI au rețele electrice de după 2000.

De asemenea, 58 de spitale au mai multe secții ATI, cu rețele electrice de vechimi diferite, cea mai veche fiind cea de la Spitalul Sighișoara, din 1890. Aici, conducerea spitalului a raportat că a fost refăcută partea exterioară a instalației, dar “partea inclusă în pereți”, veche de peste un secol, a rămas neschimbată. La Brăila, Spitalul Județean de Urgență are și el o secție unde instalația electrică are aproape 100 de ani.

Baza de date pe care am construit-o prezintă o imagine de ansamblu asupra sistemului sanitar defectuos din fiecare județ. Am obținut date despre starea instalațiilor electrice după ce am dat în judecată Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rafila.