Cel puțin șapte țări, printre care și România primesc bani din fondul european de redresare și reziliență pentru simplul fapt că vor transpune directive europene pe care oricum erau obligate să le implementeze.
Ministerul Afacerilor Externe a refuzat, la solicitarea Context.ro, să spună dacă instituțiile din România au cumpărat sau utilizat softuri de spionaj. MAE a colectat răspunsurile unui chestionar trimis de o comisie de anchetă a Parlamentului European în legătură cu utilizarea softurilor de spionaj de instituțiile din țara noastră.
În timp ce riscurile de fraudă și corupție sunt peste medie în cazul fondurilor europene, primele zeci de miliarde din Fondul de redresare și Reziliență au fost distribuite și unele state membre europene au făcut, practic, imposibilul să aflăm la cine ajung în final banii.
Prima scurgere de informații cu impact major la nivel mondial, #PanamaPapers (2016) a determinat recuperarea a sute de milioane de euro în urma investigațiilor de presă din mai multe state. În România însă, în urma scandalului public, din #PanamaPapers au rămas doar revolta publică și glumele neinspirate ale parlamentarilor care ar fi trebuit să analizeze prejudiciul adus Statului român.
Comisia Europeană și statele membre UE, printre care și România, au negociat în spatele ușilor închise cu privire la modul de cheltuire a fondului de redresare COVID-19 în valoare de 723,8 miliarde de euro. Un grup de jurnaliști din 14 state au solicitat documentele, mailurile și procesele verbale ale acestor negocieri, dar Comisia a refuzat să divulge informațiile.
Investigații | Update | Context | Seriale | Despre noi | English | Contactează-ne
© 2022 Context.ro. Toate drepturile rezervate. Website Ecuson Studio
