Investigație internațională: Un oficial român recunoaște că nu vom putea aplica legea europeană care oprește exportul de lemn tăiat ilegal

01 mart., 2024

România nu are suficienți inspectori pentru a controla exportul de lemn provenit din defrișări ilegale, așa cum prevede un regulament european care urmează să se aplice începând cu anul viitor. Garda Națională Forestieră, cea care are sarcina de a controla companiile care fac comerț cu lemn și produse de lemn, recunoaște că e neputincioasă. Investigația internațională Deforestation INC, coordonată de ICIJ, a arătat că statele occidentale nu reușesc să oprească comercializarea produselor provenite din defrișări ilegal.

România: nu avem cu ce

În România, țară care găzduiește cea mai mare pădure seculară din Europa și unde tăierile ilegale și traficul de lemn sunt subiecte fierbinți, Garda Forestieră Națională nu are suficienți oameni pentru verificările cerute de noul regulament european, care va trebui implementat de anul viitor.

Eugen Gioancă, șeful organizației, a declarat pentru Context.ro că „în momentul de față nu există suficient personal în Garda Forestieră Națională și Gărzile Forestiere pentru a verifica operatorii și comercianții care introduc sau intenționează să introducă pe piață cherestea sau produse din lemn în conformitate cu prevederile noii legi”.

În mod similar, în Belgia, un purtător de cuvânt al Agenției Federale de Mediu a declarat partenerului ICIJ, De Tijd, că agenția se așteaptă ca o echipă de 10 persoane să efectueze toate inspecțiile – mai puțin decât cei 22 de angajați despre care agenția a declarat anul trecut că ar fi nevoie.

Autoritatea pentru Siguranța Produselor Alimentare și de Consum din Țările de Jos, unul dintre cei mai mari importatori ai UE de produse din lemn, ulei de palmier și alte bunuri cu risc de a fi legate de defrișări ilegale, va avea doar șapte posturi cu normă întreagă pentru a implementa EUDR, a declarat un purtător de cuvânt pentru partenerul ICIJ din Olanda, cotidianului NRC.

Ofițerii Germaniei de la Oficiul Federal pentru Agricultură și Alimentație le-au declarat partenerilor ICIJ de la NDR că agenția estimează că va efectua aproximativ 2.500 de inspecții pe an ー o creștere bruscă față de cele aproximativ 200 efectuate anual în medie, din 2010. Potrivit purtătorului de cuvânt al agenției, „Inspecțiile la fața locului sunt planificate doar în cazuri de suspiciune concretă sau pe bază aleatorie”.

În Europa, reprezentanții industriei lemnului speră că noua reglementare, care intră în vigoare la sfârșitul anului va pune capăt, în sfârșit, comerțului controversat.

De ce e important noul regulament?

Oficialii Uniunii Europene spun că EUDR ar trebui să-i asigure pe consumatorii europeni că mobilierul, batonul de ciocolată sau cafeaua lor nu au contribuit la distrugerea pădurilor tropicale prețioase din altă parte a lumii.

După ce ICIJ și partenerii săi au arătat anul trecut că statele occidentale nu reușesc să oprească comerțul cu lemn din surse nesustenabile, Departamentul de Justiție al SUA a anunțat crearea unui grup operativ cu scopul de a susține eforturile de combatere a comerțului cu produse din lemn de origine ilegală, iar oficialii Uniunii Europene le-au declarat reporterilor că se află într-un „dialog activ” cu statele membre care se confruntă cu „provocări ale aplicării” normelor UE.

Cu toate astea, companiile europene au importat în continuare produse din lemn în valoare de cel puțin 6 milioane de dolari din Myanmar anul trecut, potrivit datelor furnizate de Federlegno Arredo, organizația care reprezintă industria de prelucrare a lemnului din Italia.

Lemn pătat cu sânge

În noiembrie anul trecut, agenți coordonați de Europol au confiscat o încărcătură de lemn de tec din Myanmar, care fusese introdus ilegal pe teritoriul UE. Deși captura a fost relativ mică, în valoare de aproximativ 13.000 de dolari, indică un fenomen mai îngrijorător: persistența comerțului ilegal cu lemn de tec, în ciuda sancțiunilor occidentale.

Grupurile pentru drepturile omului și organizațiile internaționale spun că veniturile din exportul de lemn finanțează regimul militar din Myanmar, care a ucis, rănit sau forțat să fugă din țară mii de civili. Myanmar este, de asemenea, una dintre țările cu cea mai mare rată de defrișare conform Forest Declaration Assessment, o coaliție de organizații de conservare a naturii.

Între 1990 și 2020, o suprafață de pădure mai mare decât UE a fost pierdută din cauza defrișărilor, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, produsele de consum vândute în UE fiind responsabile pentru aproximativ 10% din pierdere.

Un purtător de cuvânt al grupului de susținere a drepturilor omului Justice for Myanmar a spus că aceste cifre demonstrează că sancțiunile occidentale nu funcționează așa cum se așteaptă și că „trebuie făcut mult mai mult”. „Este inacceptabil ca importurile de tec din Myanmar în SUA și UE să mai existe” la trei ani după lovitura de stat, a declarat Yadanar Maung, purtătorul de cuvânt, pentru ICIJ.

„Vânzarea de lemn de tec ajută junta (gruparea militară care a preluat cu forța puterea) să plătească pentru bombele și combustibilul pentru avioane de care are nevoie pentru a sacrifica oamenii din Myanmar”, a spus Maung. „Niciun iaht nu merită prețul sângelui pe care oamenii din Myanmar îl sacrifică pentru acest comerț detestabil.”

Johannes Zahnen, inginer de mediu care lucrează pentru World Wildlife Fund, susține că noul regulament UE reprezintă un potențial „pas înainte” în lupta împotriva defrișărilor, dar numai dacă este pus în aplicare în mod corespunzător.

Legea poate fi „o pârghie pentru a minimiza distrugerea pădurilor”, a declarat Zahnen. Cu toate acestea, dacă guvernele nu alocă suficient personal, „acesta ar fi un prim indicator că EUDR nu este luat în serios”, a spus el. „Asta”, a spus el, „ar fi un dezastru”.

  • Aceasta este o versiune adaptată a investigației coordonate de Scilla Alecci (ICIJ), în cadrul proiectului Deforestation, care poate fi citită integral aici

Contributors: Jelena Cosic and Miguel Fiandor (ICIJ), Lars Bové (De Tijd), Karljin Kujpers (NRC), Gloria Riva (L’Espresso), Benedikt Strunz (NDR), Mihaela Tănase (Context)

Despre autor: Mihaela Tănase

Avatar of Mihaela Tănase
Mihaela Tănase este absolventă a Facultăţii de Jurnalism din Sibiu. A fost fact checker pentru Factual.ro, care verifică afirmațiile politicienilor români. Specializată în analiza datelor deschise și în achiziții publice, Mihaela își construiește investigațiile pe principiul “urmărește banii”. Așa a descoperit că un fost vicepreședinte al Senatului a primit bani de la dezvoltatorul imobiliar care pus mâna pe terenul fostei fabrici privatizate chiar de politician, investigație publicată pe portalul de investigații RISE Project. Într-o investigație separată publicată de CONTEXT, a arătat cum a plătit statul milioane de euro pentru un teren de golf care nu există. Mihaela a contribuit la investigația internațională Shadow Diplomats, coordonată de International Consortium of Investigative Journalists.

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema