Statul român a uitat de refugiații ucraineni și de cei care i-au găzduit: Ajutoare restante încă din 2022, haos birocratic și lipsă de transparență

Refugiații ucraineni au fost lăsați de izbeliște de statul român, deși li s-a promis protecție. Iar de banii pe care îi datorează proprietarilor care au găzduit oameni fugiți din calea războiului autoritățile nici nu-și mai amintesc. Ajutorul financiar pentru refugiați întârzie de luni de zile și, pentru unii dintre ei, aceasta e singura sursă de venit. Mulți dintre românii care i-au cazat încă așteaptă să li se deconteze sumele restante chiar și din anul 2022, deși programul 50/20 s-a încheiat în luna mai 2023. Haosul birocratic și lipsa de transparență a Statului au creat, dintr-un ajutor necesar în vreme de război, un subiect fierbinte care pune la îndoială capacitatea autorităților române de a contribui la salvarea oamenilor care fug din calea bombardamentelor rusești. Între timp, Guvernul susține că este în căutare de soluții.

Informații esențiale:

• Autoritățile române au trei luni restanță la plata ajutorului pentru refugiați, în timp ce unii ucraineni abia își duc traiul în România

• Deși guvernul a anunțat oficial că a alocat bani pentru primele două luni din noul program de sprijin care a început în iunie, sunt refugiați care nu au primit toți banii

• Context.ro a descoperit că nici decontările pentru românii-gazde, aferente perioadei ianuarie-martie, nu au fost plătite, iar alții au de recuperat bani din 2022

• În acest timp, Comisia Europeană a dat undă verde statului român să folosească bani europeni pentru a sprijini refugiați, dar autoritățile de la București au ales să risipească fondurile pe măști și combinezoane de protecție, chiar și după ce pandemia Covid-19 s-a încheiat

• Doar 100 de milioane de euro a accesat anul acesta România din programele europene pentru refugiați, dar banii sunt blocați

• La fel ca în sistemul 50/20, nici în noul program nu există date centralizate cu privire la numărul de refugiați beneficiari

Svetlana Klymenko, o refugiată de 44 de ani din Bahmut, a povestit pentru Context.ro că a venit în România împreună cu fiica de 13 ani și mama sa, în aprilie anul trecut.

“Am rămas fără casă, a dispărut, ca și orașul, sunt șterse de pe fața pământului (…) Am aruncat câteva lucruri în rucsac și cu inima strânsă am fugit la subsol. Am ieșit din subsol în stradă și am văzut trupul zdrobit al unui băiețel de 2 ani. Avea doar 2 ani”, a povestit femeia pentru Context.ro.

“Soțul meu i-a scos pe vecinii noștri de sub dărâmături, ce mai rămăsese din ei, și i-am îngropat (…) Nu vreau ca nimeni să vadă ceea ce am văzut noi și să treacă prin ce a trebuit să treacă familia mea”, a mai spus ea.

Svetlana și fetița sa (sursa foto: Facebook)

Svetlana, care suferă de epilepsie, spune că nu s-a descurcat să găsească un medic în România și că boala ei o împiedică să muncească. Din cauza plăților întârziate de către statul român, ia în considerare să se întoarcă în Ucraina, unde au rămas soțul și fiica cea mare. A primit ajutorul pentru doar două luni din cele șase restante, așa că nu are nici bani să plece.

“Plățile întârzie. Nu avem nici măcar bani de bilet către Ucraina”, spune Svetlana.

Kateryna Bialystocka a fost nevoită să plece anul trecut din Ucraina, regiunea Herson, împreună cu fiul și mama sa. Au fost ajutați de voluntari români din Constanța pentru a-și găsi o locuință în cadrul programului 50/20. A agreat cu proprietarul să le dea cei 20 de lei pentru mâncare atunci când încasa banii de la stat, dar apoi plățile au întârziat să apară.

”Am cheltuit tot ce economisisem, apoi m-am angajat la curățătoria hotelului, iar în sezonul de vară am lucrat ca spălător de vase”, ne-a povestit Kateryna.

Însă acum nu mai reușește să găsească un loc de muncă și spune că statul nu i-a ajutat pe refugiați să se poată acomoda, să învețe limba ca să poată să muncească.

Între timp, guvernul a modificat programul de sprijin, în mai 2023, iar banii ajung acum direct la refugiați, care trebuie să îndeplinească anumite condiții ca să primească sumele forfetare. Numai că plățile continuă să întârzie. Abia în septembrie autoritățile au început să facă plăți pentru mai și iunie.

“Am rămas în același apartament (…) Locuim pe datorie”, povestește Kateryna încântată că gazda sa română îi înțelege situația.

Însă trăiește cu incertitudine și ne-a spus că nu știe ce va face în continuare, iar în Ucraina ar fi mult prea riscant să se întoarcă.

Herson, Ucraina, în urma bombardamentelor Federației Ruse (sursa foto: Dorel Nicolae)

“Casa noastră este intactă, poate pentru că se află la marginea orașului. Dar acolo sunt bombardamente constante, așa că este foarte periculos”, spune ea.

Ministerul de Interne numără banii, nu și refugiații

Numărul refugiaților ucraineni din România a început să scadă odată ce au început problemele legate de ajutoarele financiare de la stat. De la peste 113 mii în februarie, la 86 de mii la început de iunie, iar în prezent puțin peste 84 de mii de ucraineni se mai află în România.

La un an și nouă luni de când ucrainenii și-au părăsi țara pentru a se adăposti de război în România, autoritățile de la noi încă nu au date centralizate în ce privește refugiații care beneficiază de programul de sprijin. Am întrebat Ministerul Afacerilor Interne câți ucraineni primesc ajutorul, dar am fost trimiși să cerem cifrele de la autoritățile locale.

Promisiuni deșarte

Timp de mai bine de cinci luni, ucrainenii refugiați în țara noastră nu au primit niciun leu de la statul român. Deși guvernul a anunțat în septembrie că a alocat 110.000 mii lei pentru a acoperi plățile pentru lunile mai și iunie, unii ucraineni reclamă că nu au primit toți banii.

Peste 106 milioane de lei ar datora statul refugiaților pentru perioada iulie-septembrie. Iar Ministerul Afacerilor Interne face în continuare promisiuni: “Vom depune toate demersurile pentru a ajunge cu plățile la zi”, transmite MAI într-un răspuns la o solicitare Context.ro.

Precizează, de asemenea, că anul acesta a accesat o finanțare de 100 de milioane de euro din fonduri europene, virată în iunie la bugetul de stat, și că s-a mai semnat un contract prin care România va primi 400 de milioane de euro, bani europeni, pentru a continua plățile în programul de sprijin pentru refugiați.

Numai că, pentru ca acești bani să ajungă la ucraineni, “este necesară fie aprobarea de către Guvern a unei rectificări bugetare, fie suplimentarea limitelor de cheltuieli din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”, conform aceluiași răspuns primit de la MAI.

Însă ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat recent că Guvernul nu va mai face rectificare bugetară anul acesta. În acest caz, o soluție ca refugiații să-și primească banii ar fi suplimentarea limitei de cheltuieli din Fondul de rezervă.

Ministrul Boloș nu a răspuns nici apelurilor telefonice, nici cererilor scrise trimise de reporterul Context.ro.

Singura explicație pe care Guvernul a dat-o la solicitarea Context este că, pentru lunile aprilie (decontările pentru gazde), respectiv perioada iulie-octombrie (banii pentru refugiați) din acest an, „se analizează soluții la nivelul Guvernului pentru asigurarea fondurilor necesare efectuării plăților„.

Sectorul 4 din Capitală, cap de listă la restanțe

Yevheniia locuiește în România cu patru copii. Îi e imposibil să se angajeze pentru că are un bebeluș, dar și un copil cu probleme de sănătate de îngrijit. Autoritățile i-au virat abia în octombrie doar o parte din banii pe mai și îi e din ce în ce mai greu să se descurce.

“Trăim din ajutoare umanitare (…) Locuim pe datorie (…) Proprietara unde locuim e nemaipomenită, ne aduce câte o sacoșă cu mâncare”, ne-a spus ea.

Yevheniia și copiii săi (foto: Arhivă personală)

Direcția de Asistență Socială a Sectorului 4 București, unde locuiește Yevheniia, i-a răspuns în scris că plata s-a făcut parțial din cauza unor “probleme tehnice ce vor fi remediate în cel mai scurt timp”.

Contactat de reporterul Context, șeful de centru al DGASPC Sector 4 a spus că nu știe să fi existat vreo problemă tehnică, iar sumele pe luna iunie nu pot fi achitate întrucât nu au fost încă virate de ISU.

“Pentru iunie nu au venit banii. Doar pentru mai s-au efectuat plățile. Nu am primit sumele pentru luna iunie”.

Nici despre plățile restante din perioada ianuarie-martie 2023 și octombrie 2022 către proprietarii care au găzduit refugiați reprezentantul DGASPC Sector 4 declară că nu știe nimic, dar că va verifica în cazul în care îi trimitem o cerere în scris. Încă așteptăm răspunsul.

ISU București-Ilfov a confirmat faptul că banii pe luna iunie nu au fost virați la timp refugiaților. Abia la finalul lunii octombrie a fost plătită o parte din sumă. Iar asta s-a întâmplat pentru că DGASPC Sector 4 nu a depus cererea în timp util.

“În ceea ce privește situația înregistrată în Sectorul 4, vă precizez că a fost efectuată o plată parțială, în procent de 55% din total, conform centralizatoarelor primite, în limita fondurilor bugetare existente la momentul respectiv”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU București-Ilfov pentru Context.ro.

Statul, dator și la românii care au ajutat refugiați

Oficial, autoritățile spun că din vechiul program 50/20 a mai rămas restantă doar luna aprilie, adică 164.594.000 lei, potrivit IGSU. Context.ro a descoperit că, de fapt, statul datorează proprietarilor români banii pe mai multe luni. Pe un grup de Telegram am găsit 540 de proprietari din România care încă nu și-au recuperat cheltuielile de la statul român, după ce au cazat și hrănit refugiați ucraineni.

sursa foto: Facsimil înștiințare

Proprietarul unui apartament din București în care găzduiește din august anul trecut o familie cu doi copii din Odesa încă așteaptă ca autoritățile să îi deconteze cheltuielile pentru martie și aprilie, fiind nevoit să achite din propriul buzunar facturile. “Numai în locul lor să nu fii (…) Oricât de solidari am fi cu ei, noi nu înțelegem 100% prin ce trec ei”, spune Sorin.

Adrian Stoica are de recuperat banii pentru cazarea și hrana a 18 refugiați, din perioada ianuarie-aprilie. Statul încă nu i-a decontat nici banii pentru luna octombrie 2022.

“Au oprit banii în octombrie ca să facă niște verificări (…) În decembrie am întrebat cât mai durează verificările… că mai durează (…) Noiembrie, decembrie am luat banii, din ianuarie nu s-au mai luat banii (…) Am sunat-o pe doamna de la primărie… păi vedeți că nu sunteți pe listă”.

Ulterior, i s-a spus că toate actele depuse pentru a-i fi decontați banii sunt în regulă și că va primi sumele. Dar nici până acum situația nu s-a rezolvat.

Vrea să-și recupereze banii, dar dorește ca și ceilalți proprietari români, deopotrivă ucrainenii, să își primească drepturile. Așa că Adrian a cerut socoteală de la instituțiile statului în mai multe rânduri. A trimis solicitări în scris, a mers personal să discute cu autoritățile, dar niciodată nu a obținut un răspuns concret.

Pe 25 octombrie, alături de alți români care au găzduit ucraineni și împreună cu refugiați care locuiesc în București, a mers la sediul MAI din Capitală să discute problema restanțelor în programele de ajutor. Nici de data aceasta nu a smuls nici măcar o promisiune că banii vor ajunge la ei. Într-o discuție la care reporterului Context nu i-a fost permis să participe, un funcționar al instituției l-a îndrumat să formuleze o cerere scrisă pentru a i se oferi eventuale lămuriri.

Mai mulți refugiați ucraineni protestează în fața Ministerului Afacerilor Interne în legătură cu plățile de ajutor de stat întârziate, 25 octombrie 2023 (foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu)

„Doamna (n.r. reprezentant MAI) nu știa de situația întârzierii plăților pe luna iunie (…) M-a rugat să fac o adresă către dânșii în care punctual să spun că vrem data când se vor face plățile pe luna aprilie. I-am zis de situația unde sunt persoane care nu au primit pe ianuarie-martie, la fel, mi-a zis să precizez în adresă”, a povestit Adrian pentru Context la ieșirea din sediul MAI. Nici până azi nu a primit un răspuns la această cerere.

Bani risipiți pe măști, viziere și combinezoane în 2023, în loc de ajutoare pentru refugiați

Comisia Europeană a anunțat la începutul războiului din Ucraina că statele membre pot să folosească bani necheltuiți din fonduri europene deja alocate pentru a sprijini refugiații ucraineni, inclusiv din programul REACT-EU. Însă Ministerul Fondurilor Europene a răspuns pentru Context că banii erau deja planificați să fie cheltuiți cu alte proiecte.

Însă, în mai multe localități din țară, au fost risipite milioane de lei pe măști, dezinfectanți, combinezoane și alte materiale de protecție anti-Covid. Achizițiile s-au finalizat ulterior lunii martie 2022, adică după ce starea de alertă pe fondul pandemiei a încetat și, oficial, s-a decis că nu mai avem nevoie de măsuri speciale anti-Covid.

La finalul lunii august 2023, primăria comunei Slătioara din județul Olt a anunțat că a cheltuit 1,1 milioane de lei “pe echipamente și produse necesare pentru evitarea răspândirii virusului SARS CoV-2 în cadrul unităților de învățământ”, pentru 88 elevi, 16 cadre didactice și 4 persoane reprezentând personal auxiliar și personal nedidactic. Banii au venit din programul REACT-EU, din care guvernul a spus că nu poate să redirecționeze fonduri pentru refugiați.

Peste 1 milion de lei au costat și echipamentele de protecție pentru școlile din comuna Fundu Moldovei, din județul Suceava. Banii au venit din aceleași fonduri europene.

Primăria a anunțat la sfârșitul lunii iunie 2023 că s-au “realizat investiții la nivelul unităților de învățământ” din comună, “în vederea desfășurării în bune condiții a procesului educațional și a prevenirii și diminuării răspândirii potențiale a infecției cu SARS-CoV-2”.

Tot atunci, Liceului Tehnologic Nr. 1 Comana, din Giurgiu, a încheiat proiectul prin care a achiziționat “măști protecție, termometre electronice, sticle gel dezinfectant mâini, soluție dezinfectantă suprafețe, lămpi UV-C+Ozon, viziere din policarbonat grad medical pentru protecție personală, combinezoane de protecție, etc.”, în valoare de peste 1,2 milioane de lei. Tot bani europeni, din același program REACT-EU.

• Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Înțelege ca să ajuți. Perspectiva refugiaților ucraineni în media” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova