Proiectul european “Bună Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc” s-a desfășurat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) 2007-2013, iar contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2011, în valoare de aproximativ 7 milioane de lei. 

În februarie 2011, Ministerul Sănătății, beneficiarul proiectului, semna acordul de parteneriat cu Asociația pentru Implementarea Democrației, în calitate de partener, pe o durată de 24 de luni.

Obiectivul proiectului era, în principal, combaterea corupției din sistemul sanitar, instruirea personalului și crearea unui sistem de integritate la nivelul Ministerului Sănătății și creșterea gradului de satisfacție și încredere a pacienților.

Printre activitățile derulate, proiectul își propunea să realizeze un program de instruire pentru personalul din managementul unităților sanitare, pentru a crește capacitatea instituțiilor sanitare în contextul procesului de descentralizare, măsurarea gradului de satisfacție a pacienților, să creeze un compartiment de integritate la nivelul MS, să realizeze un program de instruire la nivelul DSP-urilor și a consiliilor județene pentru a monitoriza achizițiile publice din sistemul sanitar, să tipărească un manual de bune practici în domeniul organizării și monitorizării procedurilor de achiziții publice și contractărilor din sectorul de sănătate, să instruiască personalul din managementul unităților sanitare în scopul promovării calității și integrității în serviciile oferite în sistemul sanitar sau să monitorizeze impactul asupra activității consiliilor etice de la nivelul tuturor unităților sanitare.

12.12.2017 – Abrudanu a fost selectată ca expert în cadrul proiectului, în urma unui concurs de CV-uri în urma căruia a câștigat maximum de 100 de puncte. 

13.12.2017 – Semnează contractul de cesiune de drepturi de autor cu AID. Valoarea contractului – 184.800 lei, deși în anexa nr. 1 este trecută suma de 234.800 lei. Pentru banii aceștia Abrudanu trebuia să genereze un index al integrității în cadrul administrației publice locale, ediția 2018 și realizarea unui studiu privind percepția publică referitoare la efectele măsurilor anticorupție la nivelul administrației publice locale. Perioada de desfășurare a contractului se întindea între 13.12.2017 și 05.04.2019.

27.12.2017 – Abrudanu elaborează deja raportul inițial pentru livrabilul: „Indexul integrității în administrația publică locală”

05.01.2018 – Onorica Abrudanu predă raportul.

08.01.2018 – Abrudanu încasează 40.420 lei net (47.040 lei brut).

Concomitent cu acest livrabil, Abrudanu mai predă două: 

10.01.2018 predă raportul inițial aferent livrabilului “Analiza rezultatelor aplicării metodologiei și concluziile rezultate”, care are șapte pagini (din care primele două conțin date ale proiectului) și se referă la modalitatea prin care se va face studiul privind percepție publicului referitoare la efectele măsurilor anticorupție la nivelul administrației publice locale. Pentru asta a încasat, pe 11.01.2018, suma netă de 15.947 lei (17.640 lei brut). 

10.01.2018 predă raportul inițial aferent livrabilului “Metodologie de autoevaluare instituțională, la nivelul angajaților din rândul administrației publice locale, din punct de vedere al impactului măsurilor preventive anticorupție incluse în documentele strategice din domeniu”. Are 7 pagini (primele două cu datele proiectului), pentru care a încasat, pe 11.01.2018, 15.820 lei net (17.500 brut). 

În raportul pe care l-a făcut după predarea celor trei livrabile, ca să justifice banii încasați, Abrudanu a înșirat o listă cu cărți, studii sau legi consultate, analizate și conspectate care însumează 3036 de pagini + alte 11 legi fără număr de pagini. Practic, din momentul semnării contractului – 13.12.2017 și până la data la care a declarat că a terminat rapoartele inițiale  – 27.12.2017, Abrudanu ar fi trebui să citească 3136 de pagini de specialitate în 14 zile, să și le însușească, să își sistematizeze cercetările și să scrie și trei rapoarte inițiale, în condițiile în care era și angajatul MDRAP, cu normă întreagă.

Cine este Bogdan Licu

Bogdan Licu (sursa foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea)

Bogdan Licu (53 ani) este un magistrat controversat prin prisma studiilor absolvite, ajuns astăzi judecător la Curtea Constituțională a României. A fost pe rând numărul doi în Parchetul General, deși a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, dar și Procuror General interimar. 

Licu a fost acuzat pentru prima dată de plagiat în anul 2015, atunci când jurnalista Emilia Șercan a descoperit 445 de pagini copiate fără citare în teza prim-adjunctului procurorului general, funcția ocupată de Licu pe-atunci. 

La trei ani de la izbucnirea scandalului, Licu a cerut judecătorilor să oblige Ministerul Educației să îi retragă titlul de doctor obținut în 2011 la Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul” din subordinea SRI. Licu a pierdut în primă instanță, și a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu toate acestea, ministrul Justiției Cătălin Predoiu și-a susținut decizia de propunere a lui Licu, iar președintele Klaus Iohannis l-a numit în funcția de adjunct al procurorului general în 2020, deși societatea civilă s-a opus, la fel și CSM. Bogdan Licu a câștigat, în noiembrie 2021, dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor obținut cu o teză suspectată de plagiat.

În cel mai recent CV publicat de Bogdan Licu, studiile acestuia se opresc la masterul absolvit în anul 2006, în domeniul Relații Internaționale și Integrare Europeană. 

În ultimii 20 de ani au existat doar puține momente în care Bogdan Licu nu a deținut funcții de conducere sau n-a fost membru în instituții de control cum ar fi CSM (al cărui vicepreședinte a fost în 2009-2010, membru în 2010-2012  și consilier al președintelui CSM Alina Ghica, în 2012-2013) sau detașat în cadrul Departamentului de Luptă Antifraudă. 

În perioada mai 2013-mai 2016, Licu a fost prim-adjunct al procurorului general, iar apoi a fost adjunctul acestuia. Licu a condus interimar Parchetul General în două momente, pentru scurtă vreme: în 2016, după demisia fostului procuror general Tiberiu Nițu, acuzat de DNA că a folosit ilegal o coloană oficială, și în 2019, după pensionarea fostului procuror general Augustin Lazăr. 

Bogdan Licu a recunoscut, în timpul interviului în fața CSM, din martie 2020, că a făcut parte din Masonerie, dar că a ieșit în anul 2012. În urma prestației sale din timpul interviului, magistrații au constatat ”lipsa capacității de asumare a răspunderii”, “deficiențe de comunicare” și au argumentat că ”menţinerea în spaţiul public a unei ambiguităţi raportat la apartenenţa la o organizaţie cu caracter secret şi cu privire la unele acuzaţii de plagiat, creează aparenţa unei persoane controversate”.

În iunie 2022, Bogdan Licu s-a pensionat din funcția de procuror, după care a devenit judecător CCR, la propunerea PSD.

În 2008 și 2011, Bogdan Licu a împrumutat, în total, suma de 300.000 de euro care ar fi trebuit returnată până în 2020 lui Mircea Tudor, despre care Europa Liberă a scris că este un om de afaceri vecin, prieten și nașul lui Bogdan Licu. 

În ultima declarație de avere depusă la numirea în funcția de judecător constituțional, în declarația de avere a lui Bogdan Licu mai apare doar un împrumut de 150.000 de euro de la Mircea Tudor, scadent în 2025.

Cine este Alexandru Cumpănașu

Alexandru Cumpănașu (sursa foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea)

Alexandru Cumpănașu este fost politician, candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019, fondator al mai multor ONG-uri cu care s-a mufat la bani publici și europeni. A ajuns în atenția opiniei publice cu Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR).

Cumpănașu a devenit viral pe rețelele de socializare după moartea a două adolescente din Caracal (cazul Gheorghe Dincă). Tragedia a fost exploatată politic de Cumpănașu, care se înrudea cu părinții uneia dintre adolescente și care a ventilat teorii ale consipirației, conform cărora cele două fete ar fi fost în viață.

Alexandru Cumpănașu a fost trimis în judecată de procurorii DNA Constanța, în decembrie 2022. Aceștia îl acuză că a mințit în privința studiilor superioare atunci când a aplicat pentru un post de expert într-un proiect european al SNSPA. Cumpănașu a negat, în momentul în care a fost inculpat de DNA (2019), că a prezentat documente false în momentul angajării la SNSPA și spunea că îl va da în judecată pe rectorul Remus Pricopie, pentru că i-a ”afectat imaginea”, după ce instituția a anunțat că va lua măsuri în urma unor verificări suplimentare.

Cumpănașu este și mason, membru al Marii Loje Naționale din România, potrivit declarației sale de interese din 2019.

Asociațiile lui Cumpănașu au derulat proiecte europene de sute de milioane de euro în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, primării de sectoare din București sau MAI. 

G4Media a arătat în 2019 și cum și-a construit în ultimii ani o rețea de colaborări care l-a pus în situația de a fi șeful, în cadrul Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României (CNMR), unui fost premier interimar, al unor miniștri și șefi de mari universități.

Printre subordonații de la acel moment ai lui Cumpănașu din CNMR s-au numărat un fost prim-ministru interimar și fost ministru al Educației (Sorin Cîmpeanu), un fost șef al SRI (Costin Georgescu), fostul negociator – șef cu UE (Vasile Pușcaș), un fost șef al Armatei Române (generalul Constantin Degeratu). Printre cei care l-au susținut pe Cumpănașu, aducându-și organizațiile sub umbrela Coaliţiei Naţională pentru Modernizarea României, s-au numărat Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și rectorul UBB Cluj, precum și rectorii celor mai mari universități din țară, reuniți în două instituții distincte: Consiliul Național al Rectorilor și Consorțiul Universitaria.