Soția judecătorului CCR Bogdan Licu, pe statul de plată al lui Alexandru Cumpănașu și al SRI

Soția lui Bogdan Licu, fost procuror șef al Parchetului General și actual judecător la Curtea Constituțională a României, a fost angajată într-un proiect al lui Alexandru Cumpănașu, derulat din fonduri europene, în parteneriat cu statul. În același timp, Monica Licu lucra pentru Serviciul Român de Informații. Când Alexandru Cumpănașu a început să aibă probleme cu derularea proiectelor pe fonduri europene, Bogdan Licu i-a venit în ajutor, într-o campanie despre abuzul statului împotriva persoanelor care lucrează cu bani europeni. În prezent, Cumpănașu este trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzația de corupție. Monica Licu, Bogdan Licu și Alexandru Cumpănașu nu au răspuns solicitării Context.ro pentru a transmite un punct de vedere.

Monica Licu și Alexandru Cumpănașu

Monica Licu a lucrat pentru Alexandru Cumpănașu într-un proiect european de 7 milioane de lei, pe care Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), condusă de acesta, l-a derulat împreună cu Ministerul Sănătății, începând cu februarie 2011

Monica Licu a intrat în proiect în 12 noiembrie 2013, în calitate de expert, și era plătită cu 150 de lei pe oră. “Buna Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, așa cum se numea proiectul, a făcut parte din Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă și a Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, la fel cum s-a întâmplat cu multe dintre proiectele în care a fost partener AID.

rapoarte activitate

rapoarte activitate

Rapoartele de activitate semnate de Monica Licu și Alexandru Cumpănașu

În perioada iunie-august 2014, Monica Licu a participat 62 de ore la ”detalierea competențelor și integrarea într-un model național de raportare” a activității Consiliilor Etice de la nivelul unităților sanitare și alte 6 ore la ședințe de lucru la nivelul AID sau al Ministerului Sănătății. În luna septembrie, Monica Licu a prestat 106 ore de muncă, în schimbul cărora a încasat de la AID 15.900 lei.

Monica Licu și legătura cu SRI

Conform declarațiilor de avere ale soțului, Monica Licu a încasat de la SRI în același an, 2014, suma de 50.000 lei pentru “asistență psihologică”. În total, în perioada 2013-2016, Monica Licu a încasat de la SRI 233.000 de lei. Conform declarațiilor de avere ale soțului, în 2017 Monica Licu a încasat doar pensie, în valoare de aproximativ 76.000 lei.

1. Monica

1. Monica-Licu_foto_exmedica.ro_via_pressone

Monica Licu (sursa foto: exmedica.ro via pressone.ro)

Conform pressone.ro, Monica Licu (53 de ani) este licențiată în Psihosociologie la Institutul Național de Informații, actuala Academie Națională de Informații, iar în anul absolvirii, 1998, a devenit șefa Compartimentului de Asistență Psihologică din cadrul SRI. 

Începând cu 2007, Monica Licu a condus Compartimentul de Psihologie Medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” al SRI, iar între 2011 și 2012  a fost cadru didactic asociat la Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”.

În 2014, Monica Licu a devenit conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, însă nu a predat în această instituție.

“Potrivit legislației în vigoare, ofițerii de informații sunt funcționari publici cu statut special. În acord cu Legea privind prevenirea și sancționarea actelor de corupție, singura activitate publică sau privată remunerată care nu îi plasează în incompatibilitate este cea didactică, mai precizează articolul din PressOne, semnat de Emilia Șercan.

Ulterior a predat la Universitatea de Medicină și Farmacie – Carol Davila, București.

Bogdan Licu și ajutorul pentru Cumpănașu

Când Alexandru Cumpănașu a început să aibă probleme cu proiectele pe care le derula cu fonduri europene, iar Ministerul Dezvoltării sesiza nereguli în desfășurarea lor, Bogdan Licu, soțul Monicăi Licu și, la acea vreme, șeful Parchetului General, i-a venit în ajutor fostului colaborator al soției sale. 

Licu și Cumpănașu s-au afișat public în mai multe rânduri, ba chiar au anunțat, tot public, că au căzut de acord cu privire la înființarea unui birou comun pentru sesizarea abuzurilor autorităților care finanțează proiectele europene asupra beneficiarilor, adică exact situația în care se afla Cumpănașu care, chiar în acel moment, tranșa un litigiu cu Ministerul Dezvoltării.

“CNMR salută și susține numirea de către CSM a domnului Bogdan Licu în funcția de procuror general al României”, este unul dintre articolele laudative publicate pe site-ul Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, un alt ONG controlat de Cumpănașu

bogdan licu cnmr

bogdan-licu-cnmr

sursa foto: Captură CNMR.ro

Conform informațiilor publice, Alexandru Cumpănașu și Bogdan Licu au avut o întâlnire oficială în 15 mai 2019, ocazie cu care au discutat, Cumpănașu ca președinte al CNMR și Licu ca procuror șef al României, despre presupusele abuzuri ale statului față de beneficiarii de fonduri europene, situație în care Alexandru Cumpănașu se afla la acel moment cu un alt ONG controlat de el – Asociația pentru Implementarea Democrației.

Screen Shot 2023 05 03 at 3.22.32 PM

Screen Shot 2023-05-03 at 3.22.32 PM

Captură cnmr.ro

Monica Licu, Bogdan Licu și Alexandru Cumpănașu nu au răspuns solicitării Context.ro pentru a transmite un punct de vedere.

Investigația Rise Project despre proiectul AID suspectat de nereguli

RISE Project a publicat, în noiembrie 2019, o investigație care arăta neregulile unui alt proiect european realizat de AID, asociație condusă de Alexandru Cumpănașu, și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Asociația a primit acces la un proiect cu o finanțare totală de 2,6 milioane euro, din care partea lui Cumpănașu era de 1 milion. Pentru acești bani, AID și câțiva funcționari ai ministerului s-au angajat să scadă nivelul corupției din administrația publică. Alexandru Cumpănașu și un grup de funcționari urmau să definească politicile anticorupție din minister, să organizeze o serie de seminarii și să redacteze câteva studii pe aceeași temă

Investigația RISE Project a scos la iveală că fostul candidat la prezidențiale a luat bani dintr-un proiect în care a fost inclus fără o selecție adecvată. Practic, ministerul i-a oferit lui Cumpănașu acces direct și necondiționat la finanțări europene. Un audit al Ministerului Finanțelor a descoperit o serie de nereguli și finanțarea a fost oprită. Problemele legale ale proiectului au devenit publice abia după ce RISE Project a publicat investigația, până atunci secretul fiind păstrat în interiorul guvernului.   

În preajma publicării investigației RISE Project, corpul de control al ministerului a demarat o nouă verificare a modului în care au fost cheltuiți banii europeni. Controlul și rezultatul lui au fost confirmate de minister atât pentru RISE Project cât și pentru ziarul Libertatea: 

”Contractul de finanțare a făcut obiectul verificărilor și Corpului de control al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, care a formulat o propunere de sesizare a organelor de cercetare penală, fiind identificat un contract de prestări servicii modificat prin suplimentarea, de către AID, a unei sume pentru activitatea prezumat prestată de către doamna Mariana-Onorica Abrudanu, care nu-și recunoaște semnătura pe acest contract”, confirma ministerul pentru Libertatea. 

La solicitarea Context.ro, Direcția Națională Anticorupție a transmis că pe rolul DNA au fost identificate două cauze penale care au vizat modalitatea de implementare a proiectului „Consolidarea sistemelor de integritate – cea mai bună strategie de prevenire a corupției în administrația publică”. În ambele urmărirea penală a fost începută in rem, în noiembrie 2020 și aprilie 2021, însă procurorii au dispus clasarea, pentru că „fapta nu e prevăzută de legea penală”.

Un raport de 10 pagini și 10.000 de euro

Conform Libertatea, Abrudanu a elaborat, în 17 decembrie 2017, ”Raportul anual ”Indexul integrității în administrația publică locală”, ediția 2018”. Documentul integral a apărut în Libertatea, care a făcut public și un ordin de plată din 8 ianuarie 2018 prin care lui Abrudanu i s-a plătit suma de aproximativ 40.000 de lei

Abrudanu a predat raportul în data de 05.01.2018. Raportul inițial are 10 pagini, din care prima pagină conține titlul raportului, a doua pagină conține numele autorului, data la care a fost realizat raportul și cui i-a fost predat, a treia pagină conține cuprinsul celorlalte pagini, a patra pagină conține o scurtă listă de abrevieri, în a cincea pagină sunt prezentate scopul și rezultatele proiectului european (sunt cele scrie în proiectul propriu zis) și în ultimele cinci pagini este descrisă metodologia de elaborare a Indexului.

raport 10 pagini

raport 10 pagini

Facsimil din raportul semnat de Onorica Abrudanu

Pe două dintre pagini sunt enumerate 16 legi și hotărâri de Guvern care vor sta la baza analizei cadrului legal în materie de anticorupție, iar mai apoi sunt prezentate acțiuni care vor fi realizate pentru scrierea indexului: analiza procedurilor administrative și a documentelor interne care reglementează activitatea desfășurată de autoritățile administrației publice locale, analiza obligațiilor legale ale autorităților administrației publice locale de raportare, monitorizare și control a implementării măsurilor prevăzute în SNA 2016-2020, analiza datelor solicitate autorităților publice locale etc

Neconcordanța din plățile pentru Onorica Abrudanu

Conform documentelor din cadrul proiectului, Asociația lui Cumpănașu a rambursat pentru Onorica Abrudanu, expert în proiect, aproximativ 17 mii de euro (aprox. 82.000 lei).

În declarația de avere completată pe 19.02.2018, din calitate de consilier la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Onorica nu a trecut niciun ban încasat de la AID.

Însă în declarația de avere completată pe data de 24.04.2018 din calitatea de consilier în cadrul MDRAP, Onorica Abrudanu a notat că a primit de la AID România pentru drepturi de autori și activități conexe doar suma de 46.803 lei, jumătate din cât rambursase AID pentru ea.

declaratie de avere abrudanu

declaratie de avere abrudanu

Facsimil din declarația de avere a Onoricăi Abrudanu

Onorica Abrudanu a fost viceprimar al municipiului Zalău și subprefect al județului Sălaj. În 2013 a devenit inspector în serviciul anticorupție proaspăt înființat în MDRAP. Apoi a trecut prin mai multe poziții în cadrul aceluiași minister dar și prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

Onorica Abrudanu nu a răspuns solicitării Context.ro pentru a transmite un punct de vedere.

sursa foto deschidere: Colaj foto Inquam Photos/ Octav Ganea

Avatar of Andreea Pavel, Attila Biro, Cristian Andrei Leonte

One Comment

  1. Avatar of Nimic glorios
    Nimic glorios 04 mai, 2023 at 20:12 - Reply

    Cati impostori au primit bani aiurea. Nimeni nu mai stie nimic sa facq , doar securisti, impostorii si familiile politicienilor si judecătorilor. Hai sictir jigodiilor!

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema