România, piață pentru lemnul rusesc care inundă Europa. Autoritățile de la București, fără reacție

România este parte din piața europeană inundată cu lemn rusesc deși aceste importuri sunt ilegale. În România au intrat, de la impunerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse, peste 10.000 de metri cubi de lemn “pătat cu sânge”, echivalentul a 350 de camioane de marfă, estimează ONG-ul Earthsight.

România este parte din piața europeană inundată cu lemn rusesc deși aceste importuri sunt ilegale. În România au intrat, de la impunerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse, peste 10.000 de metri cubi de lemn “pătat cu sânge”, echivalentul a 350 de camioane de marfă, estimează ONG-ul Earthsight. Profiturile din aceste tranzacții ajung la oligarhi ruși apropiați de Vladimir Putin.

Autoritățile de la București nu au luat măsuri concrete pentru a stopa acest comerț, în timp ce Polonia a inclus pe lista națională de sancțiuni o firmă kazahă care a trimis în România aproape jumătate din această cantitate. Earthsight a alertat autoritățile române despre importurile suspecte, dar acestea nu au acționat.

Investigatori sub acoperire de la Earthsight au negociat cu firme din China, Turcia sau Kazakhstan, care recunosc că vând lemn rusesc, cu acte de proveniență false, inclusiv în România.

  • În țara noastră au intrat, de la impunerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse, peste 10.000 de metri cubi de lemn “pătat cu sânge”, echivalentul a 350 de camioane de marfă, estimează ONG-ul.
  • În timp ce autoritățile de la București ridică din umeri, Polonia a inclus pe lista națională de sancțiuni o firmă kazahă care a trimis în România aproape jumătate din această cantitate.
  • “Am alertat autoritățile din România în legătură cu importurile suspecte. Nu dovezile lipsesc, ci voința de a pune în aplicare sancțiunile”, spune un reprezentant al Earthsight pentru Context.ro.
  • Importator român: “Eu ce să le fac? Sunt speculanți, sunt hoți, dar eu mă bazez pe ceea ce vorbesc, pe documente, eu am toate certificatele”.

Context.ro investighează abuzurile care îți afectează viața.

Susține-ne cu o contribuție lunară și vom putea să expunem mai multe nedreptăți.
SUSȚINE
Context.ro investighează abuzurile care îți afectează viața.
Susține-ne cu o contribuție lunară și vom putea să expunem mai multe nedreptăți.
SUSȚINE

Datele compilate de Earthsight arată că importurile de lemn și produse din lemn din cele trei state – Turcia, China și Kazahstan în UE au explodat după ce a fost interzis importul lor din Rusia. Rutele prin care lemn rusesc circulă în spațiul european aprovizionează mai multe firme românești, fără ca autoritățile, avertizate de Earthsight din 2024, să reacționeze până acum.

“Nu avem niciun indiciu că s-a schimbat ceva – fluxul de marfă nu a fost afectat, ba chiar crește. La începutul lui 2024, am alertat autoritățile din România în legătură cu importurile suspecte din Kazahstan, dar cifrele sunt în continuare foarte mari, chiar au crescut în 2024 față de 2023. Firme pe care le-am indicat autorităților sunt în continuare jucători cheie în domeniu. În paralel, cresc importurile pe altă rută bine cunoscută de “albire” a lemnului, China. Au scăzut doar importurile de placaj de mesteacăn din Turcia, dar nu suntem siguri că se datorează măsurilor luate de autorități”, a declarat pentru Context.ro Tara Ganesh, Timber and Sanctions Team Lead la Earthsight.

Cea mai spectaculoasă creștere este cea a Kazahstanului, care a trecut de la zero exporturi să trimită în UE în fiecare lună sute de camioane încărcate cu placaj despre care se susține că e fabricat local.

Intermediarii care albesc lemnul ilegal

Reprezentantul de vânzări al Linyi Camel, unul dintre cei mai mari producători de placaj din China, a indicat România printre destinațiile principale unde firma lui trimite mesteacăn rusesc. Ca să-și convingă potențialul client, în realitate investigator sub acoperire al Earthsight, angajatul trimite un video în care arată cum pe fiecare bucată de placaj de mesteacăn e lipită o etichetă nouă. Operațiunea de mascare a provenienței produsului s-a făcut, susține el, la cererea unui client român.

Screenshot from 2025 01 29 09 59 56

Captură din investigația sub acoperire realizată de Earthsight

Investigatorii nu au aflat numele firmei din România care ar fi făcut afaceri cu firma chinezească, însă lucrurile sunt mult mai clare în privința placajului care ajunge în țara noastră via Kazahstan. Cinci firme românești au importat 4.200 de metri cubi de placaj pe această filieră, majoritatea de la o firmă investigată de UE: Severnyi Fanernyi Kombinat LLP (SFK).

“Eu ce să le fac? Credeți că petrolul din Azerbaidjan nu-i din Rusia?”

Firmele din România care au cumpărat produse din lemn de la firme înregistrate în Kazahstan, conform documentelor vamale obținute de Earthsight, sunt: Arabesque Oradea, Aviva SRL,  Lemn Market SRL, Romwood Group SRL și Spectrum Center SRL. Cea mai mare cantitate a ajuns la Aviva, care a cumpărat de la SFK. 

Despre aceste importuri de la SFK, autoritățile au declarat deja că nu reprezintă o problemă: firma kazahă spune că placajul e fabricat cu mesteacăn indigen. Oficial, importurile de produse de lemn de origine kazahă nu sunt interzise. Și, totuși, guvernul polonez a inclus SFK pe lista sa națională de sancțiuni, în baza informațiilor disponibile și autorităților române.

“Nu dovezile lipsesc, ci voința de a pune în aplicare sancțiunile. Autoritățile trebuie să pună accent pe investigații și să ia măsuri pentru a transmite un semnal puternic că România nu mai vrea să fie poarta de intrare a lemnului rusesc pătat de sânge în Europa”, spune Tara Ganesh. 

România nu are însă o listă proprie de sancțiuni, deși legea îi permite, iar instituțiile responsabile de aplicarea sancțiunilor internaționale în țara noastră sunt ineficiente, conform unui raport al Curții de Conturi.

Cantități mai mici, de ordinul zecilor de metri cubi de placaj, au fost furnizate de alte două firme înregistrate în Kazahstan: Intop Group și Initiative 2015 (prin Euro Plywood). În discuțiile cu investigatorii Earthsight, reprezentanții ambelor companii au recunoscut că vând de fapt produse fabricate în Rusia. 

Clienții lor români sunt două SRL-uri: Lemn Market și  Spectrum Center . Context.ro a vorbit cu unul dintre cliențiii firmelor kazahe: 

“Eu ce să le fac? Credeți că petrolul și gazul care se duce din Azerbaijan, el nu e din Rusia? Sau eu știu ce se mai vinde în Europa și așa mai departe”, a declarat Andrei Gorincioi, cel care deține Lemn Market. 

Omul de afaceri nu exclude varianta în care produsele pe care le-a cumpărat din Kazahstan să fie rusești: “Că sunt speculanți, sunt hoți, sunt măgari, asta e treaba lor, eu mă bazez pe ceea ce vorbesc, pe documente, eu am toate certificatele, am certificat de origine de la guvernul Kazahstan, noi nu ne jucăm. Poate cineva a recunoscut (că produsele vândute sunt din lemn de proveniență rusească, n.r. ), la noi nu am auzit așa ceva, noi nu cumpărăm așa, pur și simplu”, a adăugat omul de afaceri.

Producătorii ruși sunt oamenii lui Putin

Șapte firme rusești din top 10 producători de placaj de mesteacăn aprovizionează în continuare UE, conform Earthsight. Profiturile de pe urma acestor tranzacții ajung la oligarhi care s-au întâlnit cu Putin chiar în ziua în care a început invazia Ucrainei. Mai mult, pădurile deținute de statul rus sunt o sursă importantă de venit care contribuie la mașinăria de război a Rusiei. Citiți aici investigația completă publicată de Earthsight. 

Ministerul Mediului nu a răspuns deocamdată solicitării transmise de Context.ro.

Ajută-ne să investigăm și să expunem abuzurile. Cu banii tăi, putem să-i deranjăm cei care fură, corup, amenință și manipulează.
Donează prin plata cu cardul

Alege tipul donației

Alege suma

După ce vei apăsa pe Donează vei fi redirecționat către pagina securizată a procesatorului de plăți Stripe, unde vei putea plăti în siguranță.

Despre autor: Mihaela Tănase

Mihaela Tănase
Mihaela Tănase este absolventă a Facultăţii de Jurnalism din Sibiu. A fost fact checker pentru Factual.ro, care verifică afirmațiile politicienilor români. Specializată în analiza datelor deschise și în achiziții publice, Mihaela își construiește investigațiile pe principiul “urmărește banii”. Așa a descoperit că un fost vicepreședinte al Senatului a primit bani de la dezvoltatorul imobiliar care pus mâna pe terenul fostei fabrici privatizate chiar de politician, investigație publicată pe portalul de investigații RISE Project. Într-o investigație separată publicată de CONTEXT, a arătat cum a plătit statul milioane de euro pentru un teren de golf care nu există. Mihaela a contribuit la investigația internațională Shadow Diplomats, coordonată de International Consortium of Investigative Journalists.

4 Comments

  1. Avatar of Dean
    Dean 31 ian., 2025 at 22:23 - Reply

    Voi sunteti patati cu prostie , dar din aia dificila , care indiferent cu ce incercati sa scapati de ea , nu mai iese din creier …

  2. Avatar of mizin
    mizin 01 feb., 2025 at 14:10 - Reply

    Bravo doamnă.
    Jurnalismul de investigație e necesar

  3. Avatar of Io dixit
    Io dixit 02 feb., 2025 at 10:33 - Reply

    De data asta nu ma deranjeaza
    Faptul ca intra lemn in tara, inseamna ca se taie mai putin.
    Asa sper eu, dar…

  4. Avatar of Corbu Tudor
    Corbu Tudor 06 feb., 2025 at 10:23 - Reply

    Reporterul care a facut acest material despre sancțiunile internationale, si neaplicarea acestora in ceea ce priveste importul de lemn, ar trebui sa fie dat in judecata de Guvernul României, si ar trebui sa platească despăgubiri pentru defăimare, deoarece așa cum afirmă patronii societăților importatoare din România, exportatorii prezintă documente de origine (din țara lor), care nu pot fi contestate, a incercat inclusiv OLAF să facă ceva în aceast sens, și nu a reușit. Chiar daca Guvernul are informații despre aceste ilegalitați făcute de exportatorii din Turcia, China sau altă țară, pentru a putea lua inițiativă în stoparea acestor ilegalități, ar trebui ca Guvernul sau orice altă entitate să dețină probe suficiente, care să poată fi susținute în instanță. Dacă Delia Dascălu sau ONG-ul Earthsigh deține probe irefutabile, care ar putea fi prezentate în fața uui judecător, vă rog să le prezentați la orice entitate guvernamentală. În concluzie vă rog să nu mai induceți cetățenii in eroare, doar pentru că esti un reportor mediocru, nu înseamnă că ai dreptate, sau ai habar despre ce vorbești. Cred ca noi toți, înainte de a face afirmații nefondate ar trebui sa ne documentăm. Și în special un reporter care susține că este în slujba cetățeanului, nu cred ca ar trebui să apeleze la dezinformare.

Leave A Comment

Pe aceeași temă

Pe aceeași temă

Dă-ne un pont/ Send Us a Tip