Sute de copii aflați în protecția statului au fost traficați în ultimii zece ani. O investigație Context.ro arată că, deși a existat o comisie parlamentară de anchetă care a tras un semnal de alarmă, traficul de minori aflați în grija autorităților a crescut în fiecare an. Un raport oficial pune sub lupă și funcționarii plătiți din taxele publice. În tot acest timp, rețele de traficanți înfloresc, iar averile lor sunt securizate pentru că instituțiile de forță nu le anchetează.

INFORMAȚII CHEIE

• În fiecare an, sute de minori dispar din sistemul de protecție.

• Zeci de copii aflați în grija statului sunt identificați anual ca victime ale traficanților. 

• Autoritățile spun că e o “opțiune individuală” să “ofere servicii sexuale”. 

• Cel puțin nouă angajați ai statului au fost condamnați pentru că au abuzat sexual copii de care ar fi trebuit să aibă grijă. 

• Zeci de cazuri în care angajați DGASPC sunt implicați în diverse forme de abuz asupra copiilor sunt descoperite anual.

Raisa* avea 15 ani când a ajuns într-un centru de plasament. Spune că, în interior, a fost abuzată și exploatată. A povestit într-un interviu pentru Context.ro că în perioada în care, oficial, s-a aflat sub protecție specială, a fost lovită, umilită și lăsată pradă unor abuzuri sexuale. Tânăra acuză că fetele din centru erau trimise direct în capcana traficanților de către angajații din sistem. Ea însăși a fost exploatată sexual de traficanți.

Dispăruți din grija statului. Drumul către exploatare

În 2019, după cazul Caracal, în care Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu au fost răpite și ucise, o comisie parlamentară de anchetă a fost înființată cu scopul de a identifica modalități de prevenire a disparițiilor de minori și de a analiza activitatea instituțiilor abilitate. Însă, după primele audieri s-a constatat că o proporție mare a copiilor dați dispăruți se aflau sub protecție specială, iar disparițiile sunt în strânsă legătură cu traficul de minori.

Adjunctul șefului Poliției, Eduard Mirițescu, a declarat la audierile comisiei parlamentare că 40% dintre copiii dispăruți în România provin din centrele de plasament, asistență socială și protecția copilului (DGASPC). Mai mult, unii dintre acești copii dispăruți ajung să fie victime ale traficului de persoane, preciza raportul final al Comisiei parlamentare de anchetă.

Ulterior, în perioada 2020-2023, Poliția a înregistrat 31.308 de sesizări privind dispariții de minori și a soluționat 31.162 dintre acestea.  

Iar numărul de minori traficați care erau sub protecția statului a crescut constant.

O industrie criminală de miliarde de euro. România, principalul rezervor de trafic de persoane

Deși nu există o statistică exactă a numărului de minori români traficați în Uniunea Europeană, datele sunt dramatice. În 2022 și 2023, în timp ce la nivelul UE erau identificate anual 1300 de victime minore, România raporta peste 200 de copii traficați. Iar câțiva zeci provin anual dintre cei aflați în grija statului.

Deși nu există o estimare oficială publică doar pentru veniturile obținute de traficanți din exploatarea sexuală a minorilor în UE, extrapolând datele publice, se poate estima că fenomenul generează anual aproximativ 3,7 miliarde de euro pentru crima organizată.

Cel mai recent raport al Departamentului de Stat al SUA, din septembrie 2025, arată că în România “autoritățile nu au efectuat verificări pentru a depista indicii de trafic de persoane și nici nu au identificat în mod proactiv victimele din rândul populațiilor vulnerabile, precum (…) copiii aflați în instituții de stat”, subliniind că aceștia, în special fetele, sunt expuși riscului de a deveni victime ale traficului sexual.

De asemenea, rapoartele SUA arată că țara noastră nu îndeplinește nici măcar standardele minime în combaterea traficului de persoane.

Iar Strategia Naţională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028 cuprinde lipsurile din arhitectura statului: bani și experți puțini, lipsa datelor și slaba cooperare dintre instituții.

“La început n-au știut, am înțeles. Dar după 26 de ani nu mai am nicio scuză”

“Majoritatea beneficiarelor noastre erau fete venite din sistem și am înțeles care este dinamica”, a afirmat Iana Matei, fondatoarea Reaching Out Romania, într-un interviu acordat Context.ro. Iana a ajutat prin organizația sa, timp de peste 25 de ani, sute de victime ale traficului de persoane.

Iana Matei, fondatoarea Reaching Out Romania (foto: Arhivă personală)

“E greu să lucrezi cu victimele”, a afirmat Iana Matei, care după un sfert de secol de luptă împotriva traficului a luat o pauză și spune că a ajuns la concluzia că “sunt mai sângeroase războaiele” cu instituțiile statului. “La început n-au știut, am înțeles. Dar după 26 de ani nu mai am nicio scuză pentru ei, decât că nu le pasă”, a adăugat Iana.

Ajunsă în capcana traficanților direct din instituția care raportează în minus copiii dispăruți

Iana Matei s-a luptat pentru victime precum Raisa, o tânără care și-a petrecut adolescența în centre DGASPC. Raisa este supraviețuitoare a traficului de persoane. Tânăra a povestit în cadrul unui interviu că în perioada în care, oficial, era în grija statului, a suferit abuzuri verbale și fizice din partea angajaților instituției și abuzuri sexuale comise de alți minori instituționalizați cu complicitatea personalului din centru. Mai mult, Raisa a fost victima traficului de minori în timp ce se afla în grija instituției de protecție, pe care o acuză că “trimitea” fetele din centru direct în “capcana” traficanților.

Numai în prima jumătate a anului trecut au mai fost documentate oficial alte 20 de cazuri precum cel al Raisei. Conform datelor furnizate de Poliția Română, în iulie 2025 erau dați dispăruți 200 de minori care proveneau din centre DGASPC. Am încercat să aflăm ce s-a întâmplat cu ei.

Context.ro a solicitat atât Poliției, cât și tuturor celor 47 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) din țară, în iulie 2025, să comunice numărul de copii aflați în grija statului care au fost dați dispăruți. În niciunul dintre răspunsurile primite de la DGASPC-uri datele nu corespund cu cele transmise de Poliție: fie numerele erau mult mai mici, fie instituțiile nu au răspuns concret.

Poliția acuză victimele: O “opțiune individuală” să “ofere servicii sexuale”

Înapoi în 2020. La un an de la audierile comisiei parlamentare care au arătat legătura dintre dispariții și traficul de minori, un studiu al Poliției Române menționa că adolescentele, “în contextul dezvoltării sexualității”, au plecat și “au recurs la oferirea de servicii sexuale urmărind beneficiile pecuniare”, iar “locatarele centrelor de protecție (..) au ajuns în situația de a fi exploatate prin metoda loverboy”.

Potrivit studiului, angajații centrelor de ocrotire “nu consideră” că minorii din sistemul de protecție se află în vizorul rețelelor de trafic, ci că “recurgerea la aceste practici” este “o opțiune individuală”.

În februarie 2022, a fost înființată o altă comisie parlamentară de anchetă pentru identificarea viciilor sistemice care au contribuit la abuzuri împotriva minorilor beneficiari ai serviciilor de tip rezidențial aflate în subordinea DGASPC, identificarea disfuncțiilor operaționale privind asistența socială și protecția copilului și stabilirea măsurilor pentru remedierea problemelor.

Șeful adjunct al Poliției, chestorul Eduard Miriţescu, a declarat la audierile comisiei că în perioada 2020 – 1 aprilie 2022, au fost înregistrate 36 de cazuri care privesc abuzuri asupra minorilor din sistemul de protecţie în care autorii au fost angajați ai DGASPC. Dintre acestea, erau 4 cazuri de viol, 4 de agresiune sexuală și 3 cazuri de act sexual cu minor.

Context.ro a solicitat Poliției Române date referitoare la abuzurile asupra minorilor din sistemul de protecție și la faptele din sfera criminalității organizate care privesc beneficiarii serviciilor aflate în subordinea DGASPC din perioada 1 aprilie 2022 până în prezent. Nu am primit informațiile până la publicarea acestui articol.

Infractorii sexuali plătiți de stat

Până în octombrie 2025, nouă angajați ai DGASPC au fost condamnați pentru infracțiuni sexuale asupra copiilor, a transmis Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), la cererea Context.ro.

Potrivit rapoartelor publicate de ANPDCA, în perioada ianuarie 2020 – iulie 2025, au fost înregistrate 1175 de cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor aflați în sistemul de protecție specială (în plasament la asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenţial). 

Între timp, concluziile controalelor Corpului de Control al ANPDCA și constatările în urma sesizărilor și reclamațiilor primite în perioada 2022-2024 indică vulnerabilități structurale care persistă în sistem: intervenții întârziate, servicii insuficiente, monitorizare deficitară și aplicare neuniformă a legii.

Raportul SUA privind traficul de persoane publicat anul trecut arată că “presupusa complicitate, abaterile și neglijența din partea funcționarilor publici în legătură cu infracțiunile de trafic de persoane, în special cele care implică exploatarea copiilor (…) care locuiesc în centre de plasament sau centre rezidențiale administrate de stat, au continuat să constituie un motiv de îngrijorare”.

În demersul de a colecta informații de interes public cu privire la aceste fenomene, autoritățile au răspuns la cererile Context.ro cu formulări de tipul “nu deținem informații”, “informațiile nu se regăsesc în datele statistice disponibile” sau invocând o decizie a Curții de Apel București potrivit căreia legea nu impune instituțiilor obligativitatea de a „furniza celor interesați un fel de statistici a la carte”, ignorând rolul presei și dreptul la liberă și corectă informare a publicului. 

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Direcția de lnvestigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) și Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, nu au dat curs solicitării Context.ro de a acorda un interviu pe aceste subiecte.

• Context.ro va publica, în următoarele luni, în cadrul seriei “România copiilor traficați”, investigații extinse despre fenomenul disparițiilor minorilor din centrele de protecție ale statului, cazurile de abuz, incapacitatea instituțiilor de a urmări fenomenul și de a acționa la timp și interviuri cu victime ale traficului de minori.

*Raisa este un nume fictiv folosit pentru protejarea identității.