Povești rusești. Cum a fost pus votul pro-rus din Moldova pe seama minorității ucrainene

Imediat după primul tur al alegerilor din Moldova, pe rețelele sociale a început să circule un video cu titlul „Ucrainenii sunt vinovați de interferența în alegerile din Republica Moldova”. În același timp, președinta Maia Sandu acuza ingerințe „fără precedent” din partea unor forțe externe. Se referea la Rusia.

Cu toate acestea, mai multe surse din Ucraina și Moldova au încercat să pună rezultatul strâns al procesului electoral pe seama unui presupus vot pro-rus al minorității ucrainene. Potrivit Biroului Național de Statistică, e al treilea cel mai mare grup etnic din Moldova. 

Am vrut să înțelegem cât adevăr este în aceste afirmații. Experții contactați de Context.ro spun că, în realitate, poveștile despre natura pro-rusă a ucrainenilor din Moldova fac parte din propaganda sistemică a Rusiei în zonă.

Comunitatea ucraineană din Moldova sub presiune

Discuții despre rolul minorității naționale ucrainene în alegeri au loc și în Ucraina. Chiar înainte de vot, publicația europeană Pravda a publicat un reportaj din Republica Moldova cu titlul: „De la ucraineni la găgăuzi: Cine și de ce formează baza susținerii Kremlinului în Moldova”. În acest articol, jurnalistul Serhii Sydorenko susține că „ucrainenii sunt printre grupurile sociale care susțin cel mai puțin viitorul european al țării lor”.

La rândul său, Oleksii Honcharenko, un deputat ucrainean care a făcut parte din misiunea de observare a alegerilor, scrie despre „rusificarea” ucrainenilor din Moldova. El susține că „ei se uită la televiziunea rusă și restul îl știți”.

Narațiunea despre natura pro-rusă a ucrainenilor din Moldova face parte din propaganda sistemică, spune Dmytro Lekartsev, care a denunțat o campanie de dezinformare țintită asupra comunității sale. Este șeful Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova, iar organizația subliniază că sarcina lor este de a fi „vocea comunității ucrainene, unind etnicii ucraineni și persoanele strămutate intern”. De asemenea, de a proteja drepturile ucrainenilor și de a promova participarea lor la procesele economice, politice și sociale la toate nivelurile. 

„Mi-e rușine cu acei jurnaliști și bloggeri care devalorizează contribuția comunității ucrainene la apărarea viitorului european al Moldovei, la păstrarea și dezvoltarea identității ucrainene în Moldova”, a explicat Dmytro Lekartsev pentru Context.ro.

El a menționat că portretizarea ucrainenilor din Moldova drept „ignoranți rusificați” este inacceptabilă și neadevărată. În același timp, spune el, ucrainenii din Moldova au fost lipsiți de sprijinul necesar pentru o lungă perioadă de timp. Iar de acest lucru a profitat Rusia cu resursele sale, metodologiile și recrutarea prin serviciile speciale. Dar aceste vremuri, crede reprezentantul comunității ucrainene, au trecut.

„Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova nu s-a angajat în campanii țintite. Nu suntem parte a niciunui proiect politic. În același timp, Congresul a susținut calea integrării europene – în fața președintelui, în Parlament, în mass-media, în public, și în lucrul cu primarii ucraineni din Moldova, cu comunitatea noastră. Nu avem altă cale, dar avem mult de lucru înainte”, a explicat Dmytro Lekartsev.

Iar ceea ce spune el e validat și de experți. 

„Narațiunea că votul etnicilor ucraineni a avut un efect negativ asupra rezultatelor generale ale alegerilor și referendumului din Moldova este incorectă și nerezonabilă. Nu există nicio logică în ea. Nu există niciun temei pentru aceasta, deoarece nimeni nu indică naționalitatea în buletinele de vot. Nu avem date exacte despre cum au votat ucrainenii. Dar, în general, acestea sunt în întregime afaceri interne ale Republicii Moldova”, arată Marianna Prysiazhniuk, expert al proiectului StopFake și cercetător în domeniul politicii externe ruse la Universitatea din București.

Cum au votat regiunile cu etnici ucraineni

Ponderea ucrainenilor în Moldova este de 6,6% din populație, sau mai mult de 181 de mii de persoane. Numărul nu include datele de pe malul stâng al Nistrului. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, peste 144 de mii de ucraineni trăiesc în zona transnistreană (care nu este controlată de autoritățile moldovenești). În plus, de la începutul declanșării războiului la scară largă, Moldova a oferit adăpost pentru 120 de mii de refugiați ucraineni.

Potrivit Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, ucrainenii nu constituie o majoritate absolută în niciuna dintre regiunile (raioanele) Moldovei. Cu toate acestea, ponderea lor este mare în raioanele Briceni și Ocniți, precum și în municipiul Bălți.

Adică, cea mai mare concentrare a minorității naționale ucrainene este în nordul Moldovei. Cum au votat alegătorii din această regiune în primul tur al alegerilor prezidențiale și la referendumul constituțional? Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a publicat statistici pe raioane și orașe.

Nivelul de susținere a amendamentelor constituționale privind ireversibilitatea parcursului european al Moldovei în nord a fost într-adevăr unul dintre cele mai scăzute din țară. De exemplu, în raionul Ocnița, aproape 79% au votat împotrivă. (Această pondere a fost mai mare doar în Găgăuzia, unde aproximativ 95% dintre alegători s-au opus amendamentului constituțional). În raionul Briceni și în municipiul Bălți, referendumul nu a beneficiat, nici el, de sprijin majoritar.

foto: INQUAM Photos / Bogdan Buda

„Nu ar trebui să punem întreaga responsabilitate pentru rezultatele alegerilor și referendumului din nordul Moldovei doar pe seama ucrainenilor. Sentimentele antieuropene și pro-rusești sunt inerente unei mari părți a tuturor minorităților naționale din țară. Și aceasta este o problemă a politicii conducerii țării, care nu le-a considerat ca fiind ceva important. Toate au fost reduse la conceptul de „populație rusofonă”, explică și Serhii Herasymchuk, director executiv adjunct al think tank-ului ucrainean Prism.

În primul tur al alegerilor prezidențiale din nordul Moldovei, candidații care fie pledează deschis pentru prietenia cu Rusia, fie susțin neutralitatea au primit cea mai mare susținere, a adăugat expertul.

În raionul Briceni, lider a fost Alexandr Stoianoglo, care a obținut aproape 42,99% din voturi. Președinta în exercițiu, Maia Sandu, a primit jumătate din acest număr de voturi – 19,66%.

Alexandr Stoianoglo, foto: INQUAM Photos / Elena Covalenco

Liderul primului tur al alegerilor prezidențiale din raionul Ocnița a fost tot Stoianoglo, cu 41,54%. Irina Vlah s-a clasat pe locul doi cu 18,26%. Și abia pe locul trei se află Maia Sandu cu 14,16% din susținerea alegătorilor.

„Să vorbim în limbajul cifrelor. După primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea europeană, au apărut date exacte despre vot. Am văzut, de asemenea, o mulțime de nume pe listele de campanie pentru candidații pro-ruși, o mulțime de voturi din nordul Moldovei împotriva UE, dar nu am văzut majoritatea satelor și comunităților ucrainene printre ele” – Dmytro Lekartsev, șeful Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova.

Kremlinul încearcă să influențeze rezultatele alegerilor

Imediat după încheierea scrutinului din 20 octombrie, președintele în exercițiu Maia Sandu a susținut un briefing pentru presă care a durat mai puțin de două minute. Sandu a declarat că autoritățile au dovezi că 300 de mii de voturi au fost cumpărate în țară. Președinta a declarat că în spatele fraudei s-au aflat grupuri criminale, care au făcut echipă cu forțe străine ostile. După discursul său, Sandu a părăsit sala și nu a răspuns întrebărilor din partea presei.

Maia Sandu, foto: INQUAM Photos / Elena Covalenco

În schimb, vicepremierul moldovean Cristina Gherasimov a fost mult mai vorbăreață. Ea a declarat că Rusia a investit aproximativ 100 de milioane de euro în încercări de a perturba alegerile prezidențiale și referendumul constituțional. Gherasimov a menționat că Kremlinul a desfășurat campanii de dezinformare la scară largă în Moldova, a încercat să destabilizeze țara și a mituit alegătorii.

Poliția moldovenească a lansat chiar o investigație privind o posibilă fraudă. Aceștia au transmis că l-au reținut pe presupusul lider al grupului care a organizat mituirea alegătorilor – aceștia intenționau să plătească 1.500 de lei (aproape 80 de euro) pentru fiecare vot.

Șeful Poliției moldovenești, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că numai în luna octombrie, 24 de milioane de dolari au fost transferați din Rusia în Moldova pentru mituirea alegătorilor. Tranzacțiile au fost făcute prin intermediul băncii rusești Promsvyazbank. Cernăuțeanu a menționat că oligarhul fugar Ilan Șor, care trăiește acum în Rusia, este suspectat de organizarea schemei. El a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare în cazul furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării. Acest incident a avut loc între 2012 și 2014.

Procurorul general al Republicii Moldova, Ion Munteanu, a declarat că au fost efectuate deja peste 800 de percheziții în cazul mitei electorale și au fost confiscate aproape 3 milioane de dolari. El a mai precizat că autoritățile ruse au fost implicate în organizarea fraudei.

„Este deja un fapt general acceptat că Rusia a încercat (și continuă să încerce) să influențeze alegerile din Moldova. Chiar și activiștii și influencerii români pro-ruși / anti-UE recunosc existența unor astfel de eforturi, deși încearcă să împingă o narațiune relativistă, susținând că și americanii și UE au intervenit, ceea ce nu este cazul”,  consideră Ciprian Cucu, expert în combaterea dezinformării și lector la Universitatea «1 Decembrie» din Alba Iulia.

Publicația moldovenească Ziarul de Gardă a aflat detaliile schemei de mituire a alegătorilor. Jurnalista Măriuța Nistor s-a infiltrat în rețeaua de mită electorală și a petrecut trei luni studiind toate procesele din această rețea. Investigația arată că Ilan Șor și Rusia se află în spatele mituirii alegătorilor. Iar principalul obiectiv pe care îl urmăresc este să oprească cursul proeuropean al Moldovei.

Jurnalista Natalia Zaharescu a pătruns în alt grup al acestei rețele. Reporterul ZdG “a primit bani pentru participarea la o întâlnire electorală cu două zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale chiar în centrul capitalei, a primit indicații pe cine să voteze cu o zi înainte de scrutin, a fost somată cu argumente false să aleagă NU la referendum chiar pe 20 octombrie și, în final, i s-a dictat pe cine să voteze în turul doi al prezidențialelor”, scrie publicația din Moldova. 

Traducere: Iulia Stănoiu

Editare și adaptare: Codruța Simina

• Responsabilitatea exclusivă pentru orice conținut susținut de Fondul European pentru Media și Informații revine autorului/autorilor și acesta nu reflectă neapărat pozițiile EMIF și ale partenerilor Fondului, Fundația Calouste Gulbenkian și Institutul Universitar European.