Parchetul European investighează o rețea care a fraudat achizițiile Covid care au blocat fondurile pentru refugiații din Ucraina 

15 mai, 2024

Trei români sunt acuzați de Parchetul European că au fraudat opt milioane de euro prin manipularea licitațiilor pentru măști, dezinfectanți și echipamente medicale. Fac parte dintr-o rețea al cărei scop a fost să fraudeze programul european REACT-EU. Context.ro a scris că acest gen de achiziții a fost utilizat ca scuză de guvern pentru blocarea realocării fondurilor europene pentru nevoile refugiaților ucraineni.

  • Update: Investigația Parchetului European a fost deschisă în urma reportajului România, te iubesc!, realizat de jurnalistul Paul Angelescu.

„Potrivit anchetei, în perioada 2020-2022 s-a constituit o rețea infracțională de manipulare a achizițiilor publice de măști de protecție, dezinfectanți și alte rechizite medicale pentru spitale, școli și alte dotări municipale ale statului, în scopul de a beneficia de furnizori prestabiliți, care sunt s-a înțeles că făcea parte din schemă”, a anunțat Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi. Procurori au menționat că au făcut cinci percheziții în București și că ancheta este în curs ca să determine întreaga valoare a prejudiciului.

Context.ro a relatat pe larg cum statul român a refuzat să realoce fondurile din programul REACT-EU care a fost ținta fraudei investigate de Parchetul European.

Comisia Europeană a anunțat la începutul războiului la scară largă din Ucraina că statele membre pot să folosească banii necheltuiți din fonduri europene deja alocate pentru a sprijini refugiații ucraineni, inclusiv din programul REACT-EU. Însă Ministerul Fondurilor Europene a răspuns pentru Context că banii erau deja planificați să fie cheltuiți cu alte proiecte.

Însă, în mai multe localități din țară, au fost risipite milioane de lei pe măști, dezinfectanți, combinezoane și alte materiale de protecție anti-Covid. Achizițiile s-au finalizat ulterior lunii martie 2022, adică după ce starea de alertă pe fondul pandemiei a încetat și, oficial, s-a decis că nu mai avem nevoie de măsuri speciale anti-Covid.

Am întrebat Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene de ce nu a decontat cheltuielile pentru ucraineni din fondurile europene. Ministerul a spus că n-avea cum să facă decontările din programul european REACT-EU pentru că banii erau deja antamați. Datele oficiale contrazic însă afirmațiile ministerului.

Un document postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului în februarie 2023 (când banii pentru ucraineni erau blocați) consemnează că unul dintre programele românești, finanțat din REACT-EU, era întârziat și banii europeni nu erau absorbiți. Practic, din banii REACT-EU despre care ministerul Fondurilor ne-a spus că nu erau accesibili pentru ucraineni, statul român dorea să cumpere măști de protecție, dezinfectanți, combinezoane, aparatură destinată dezinfecției pentru școli și alte echipamente pentru spitale.

Bani risipiți pe măști, viziere și combinezoane

Peste 700 mii de lei din REACT-EU, fondul din care statul putea lua bani pentru refugiați, au fost cheltuiți de comuna Jirlău din Brăila, în 2023. Primăria a semnat în aprilie 2022 un contract pentru achiziția a zeci de mii de măști de protecție, mii de litri de dezinfectanți, porți de termoscanare și alte astfel de produse. Într-un comunicat de presă, primăria spune că a cumpărat în aprilie 2022 și 2023 măști de protecție pentru „diminuarea riscului de propagare a bolii Covid-19 în anul școlar 2020-2021 prin dotarea unităților de învățământ”. Starea de alertă pe fondul pandemiei a încetat oficial în martie 2022, iar proiectul din Jirlău a început la o lună după ce statul a decis că nu mai avem nevoie de măsuri speciale anti-Covid.

La finalul lunii august 2023, Primăria comunei Slătioara din județul Olt a anunțat că a cheltuit 1,1 milioane de lei „pe echipamente și produse necesare pentru evitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 în cadrul unităților de învățământ”, pentru 88 elevi, 16 cadre didactice și 4 persoane reprezentând personal auxiliar și personal nedidactic. Banii au provenit din programul REACT-EU, din care guvernul a spus că nu poate să redirecționeze fonduri pentru refugiați.

Peste 1 milion de lei au costat și echipamentele de protecție pentru școlile din comuna Fundu Moldovei, din județul Suceava. Banii au venit din aceleași fonduri europene.

Primăria a anunțat la sfârșitul lunii iunie 2023 că s-au “realizat investiții la nivelul unităților de învățământ” din comună, “în vederea desfășurării în bune condiții a procesului educațional și a prevenirii și diminuării răspândirii potențiale a infecției cu SARS-CoV-2”.

Tot atunci, Liceului Tehnologic Nr. 1 Comana, din Giurgiu, a încheiat proiectul prin care a achiziționat “măști protecție, termometre electronice, sticle gel dezinfectant mâini, soluție dezinfectantă suprafețe, lămpi UV-C+Ozon, viziere din policarbonat grad medical pentru protecție personală, combinezoane de protecție, etc.”, în valoare de peste 1,2 milioane de lei. Tot bani europeni, din același program REACT-EU.

Un reportaj România, te iubesc! arată, de asemenea, dimensiunea fenomenului – cum milioane de euro au fost investite în produse necesare în pandemie care, însă, nu au ajuns la timp. Încăperi întregi s-au umplut de cutii cu dezinfectanți, măști sau purificatoare, după ce pandemia deja se încheiase.

Despre autor: Attila Biro

Avatar of Attila Biro
Attila Biro este cofondator al CONTEXT și investighează crima organizată și corupția de 20 de ani. Lucrează deseori în proiecte internaționale alături de jurnaliștii afiliați rețelei Organised Crime and Reporting Project. Înainte de a se alătura CONTEXT a făcut parte din echipa RISE Project, fiind și director executiv al platformei, în perioada 2017-2020. A făcut parte din proiecte jurnalistice internaționale precum Laundromatul din Azerbaidjan sau Panama Papers. A publicat investigații jurnalistice în Digi24, Gândul.info și Hotnews.ro. E mentor și coordonează cursuri pentru jurnaliști si alte categorii profesionale.

2 Comments

  1. Avatar of Tiberiu Gavrus
    Tiberiu Gavrus 16 mai, 2024 at 7:43 - Reply

    apreciez foarte pozitiv jurnalistii care investigheaza coruptia….am fost mereu insa nelamurit in privinta finalizarii investigatiilor….care sunt motivele pentru care investigatiile nu sunt urmate de sesizari oficiale catre Parchet sau chiar de recurgerea directa la Judecatorie? de ce ONG-urile specializate nu incearca recurgerea la justitie in cazurile investigate?

  2. Avatar of Dan Ungureanu
    Dan Ungureanu 22 mai, 2024 at 18:58 - Reply

    Dacă-i adevărat și dovedit , 100 de ani de muncă silnică sa li se de-a drept pedeapsa și confiscarea tuturor averilor nu numai lor și rudelor de gradul 1 , 2 ,3 și a amantelor.

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema