Mașinăria de ură online, analiză în oglindă. Rețeta prin care românii din Irlanda au devenit ținte ale extremiștilor e folosită în România de parlamentarul Dan Tanasă

O analiză a protestelor anti-imigranţi care au țintit în special românii din Ballymena, Irlanda de Nord, plecate de la punerea sub acuzare a doi cetăţeni români pentru agresiune sexuală, arată cum frica şi zvonurile online pot transforma nemulţumirea într-o explozie de violenţă. În România, instigările la ură, făcute cel mai recent de parlamentarul partidului extremist AUR Dan Tanasă împotriva livratorilor şi muncitorilor străini au dus la agresiuni fizice.

Ce începe ca o postare pe TikTok sau o declaraţie inflamatoare pe Facebook se poate termina în stradă, cu violenţe puternice şi oameni răniţi. Cazul Ballymena din Irlanda de Nord şi incidentele din România, unde livratori străini au fost atacaţi, unul ajungând în comă la spital, seamănă izbitor: discursuri ostile, amplificare digitală şi o comunitate pregătită să treacă la fapte.

Irlanda de Nord: Un focar alimentat digital

În luna iunie, Irlanda de Nord a fost marcată de un val de proteste declanşate de punerea sub acuzare a doi cetăţeni români pentru agresiune sexuală asupra unei minore din oraşul Ballymena.  Iniţial, protestele au fost paşnice, având la bază o nemulţumire justificată faţă de siguranţa femeilor în societate, dar situaţia s-a inflamat rapid în mediul online, iar mesajele xenofobe şi ura faţă de imigranţi au fost amplificate pe reţele precum TikTok şi Telegram, potrivit analizei.  Protestele au devenit violente şi narativul s-a schimbat rapid, din <<protejarea femeilor>> în <<vina este a străinilor>>.

Ceea ce părea o reacţie locală s-a transformat rapid într-un eveniment globalizat digital. Hashtaguri virale, clipuri de TikTok cu peste o sută de milioane de vizualizări în total şi campanii coordonate pe Telegram au amplificat tensiunile. Incidentul a fost rapid transformat într-o narativă anti-imigrație, conectat cu teme naţionaliste şi conspiraţioniste deja prezente în spaţiul public european.

România: Când discursul politic legitimează violența

Dan Tanasă (InquamPhotos / George Călin)

În România, spirala dintre discursul politic și violența de stradă s-a văzut limpede în august 2025, când deputatul AUR Dan Tănasă i-a îndemnat pe români să refuze comenzile livratorilor străini: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziţi-vă!!!”, a scris parlamentarul pe Facebook.

Rezultatul nu a întârziat: în mai multe orașe, livratori de mâncare imigranţi au fost agresaţi fizic, unul dintre ei ajungând în comă la spital. În loc să condamne atacul, Tanasă a minimalizat legătura dintre propriul mesaj și violență, afirmând că „violența stradală nu are nevoie de postările mele ca să existe”.

Reacţia lui Dan Tanasă ilustrează cum discursul politic extremist nu doar că normalizează ura, dar o și decuplează de responsabilitatea publică. În oglindă cu analiza cazului Ballymena, vedem același tipar: narațiuni simplificate și inflamatorii care, odată validate de un vector de influență, pot genera consecințe concrete asupra comunităților vizate.

Paralele Ballymena – București

În Ballymena, un presupus viol atribuit unor cetățeni români a dus în doar câteva zile de la proteste pașnice la violențe cu tentă anti-imigrație. În România, o postare a deputatului AUR Dan Tănasă – care îi îndemna pe români să refuze comenzile livratorilor străini – a generat o campanie virală pe reţelele sociale și a fost urmată de agresiuni fizice împotriva muncitorilor străini.

Platformele digitale au funcționat ca acceleratori ai tensiunilor. În Irlanda de Nord, TikTok a dominat prin vizualizări masive, cu algoritmi care privilegiază conținutul emoțional, în timp ce Telegram a servit drept spațiu de coordonare pentru rețele care rostogolesc mesaje xenofobe sau conspiraționiste. 

În România, mesajul lui Tanasă a fost amplificat prin Facebook, iar ecoul s-a resimţit rapid în spaţiul offline. Dacă în Ballymena discursul a vizat românii, la noi în ţară el s-a întors împotriva asiaticilor și africanilor.

În Irlanda de Nord, reacția tardivă a autorităților și a misiunii diplomatice române a lăsat spațiu dezinformării. În România, mesajele de condamnare din partea publicului larg au venit doar după ce agresiunile deveniseră știri virale.