Latifundiarii din Comorova: Cum dispare singura pădure de pe litoral/ Dosarul DNA pe retrocedări și vânzări, clasat pe prescripție (I)

Zeci de investitori în imobiliare, construcții, HoReCa, jocuri de noroc sau energie au devenit proprietari în singura pădure de pe litoralul românesc. Unică în România, Pădurea Comorova a fost amenajată începând cu 1890 pentru înfrumusețarea și protejarea plajei și a zonei dimprejur.

În timp ce pădurea așteaptă defrișarea și mastodonții de beton ok-ul autorităților, DNA a deschis, în august 2023, un nou dosar privind vânzarea pădurii, după ce pe primul l-a închis pe prescripție.

Context.ro și Info Sud-Est au inventariat zona intabulată a pădurii de aproape 300 de hectare. Cine sunt azi printre cei mai importanți proprietari din Comorova și cum a fost posibil să fie vândută la bucată în timp ce Curtea de Conturi semnala abuzuri ale autorităților?

*Acesta este primul articol dintr-o serie de investigații care își propun să urmărească dezvoltarea imobiliară în sudul litoralului, impactul asupra mediului și legăturile dintre politicieni, mediul de afaceri, autorități și bani. 

Informația pe scurt:

• • Info Sud-Est și Context.ro au radiografiat 280 de hectare din Comorova, singura pădure de pe litoral (din zona Olimp-Jupiter), trecută în domeniul privat al Mangaliei, apoi retrocedată și vândută în anii 2000. Bucăți din ea au ajuns la primarul de atunci, familia și apropiații lui, spun procurorii DNA;

• • Ulterior, terenurile au fost vândute unor oameni-cheie din eșalonul doi al primăriei, altor afaceriști sau soției șefului procurorilor din Dobrogea în acea perioadă;

• • Tranzacțiile au avut loc în anii 2000, dar efectele se văd abia azi. Au început defrișări masive și construcții, iar în birourile Primăriei Mangalia așteaptă alte solicitări pentru avize și documente care anunță marea betonare din pădure: Blocuri și hoteluri de 10 și 11 etaje care ar urma să se alinieze în buza plajei;

• • Este posibil acest lucru din cauza unei ”erori” în sistemul Cadastrului din urmă cu două decenii, când zeci de hectare de pădure au fost transformate în ”curți construcții” (adică terenuri care permit construirea) sau din cauza unor schimbări făcute din pix de administrația locală;

• • Curtea de Conturi a semnalat în mai multe rânduri că pădurea trebuie să se întoarcă urgent în patrimoniul Statului ca să nu fie ”distrusă în totalitate” și a subliniat că, prin complicitatea instituțiilor, Comorova a fost ”victima unor afaceri imobiliare veroase”;

• • Dosarul penal de trecere a pădurii din domeniul public în privat, retrocedările și alte tranzacții ale Primăriei Mangalia de-acum 20 de ani a fost închis de procurori pe prescripție. A durat 5 ani pentru ca procurorii să înceapă urmărirea penală;

• • În cel puțin o situație identificată în timpul documentării, Agenția pentru Protecția Mediului a considerat că nu este necesar avizul ei pentru ridicarea unei construcții de până la 10 etaje în pădure, pe buza plajei;

• • Conform informațiilor Info Sud-Est, Pădurea Comorova a intrat din nou în atenția DNA, unde este anchetată introducerea pădurii (peste 500 de hectare) în intravilanul Mangaliei cu scopul de a fi vândută. Dosarul a fost deschis după ce Curtea de Conturi a sesizat, la 1 august 2023, fapte din anii 2000.

De la ”pădure” la ”curți construcții” și primele defrișări masive. Cine are pădurea azi

Info Sud-Est și Context.ro au radiografiat aproape toată suprafața intabulată din Pădurea Comorova, în total sute de tranzacții și cărți funciare aferente celor 280 de hectare de teren analizate.

Din această suprafață de pădure, 24 de hectare au fost transformate în ”curți construcții” și alte 12 hectare în teren arabil. S-a întâmplat asta în urma măsurătorilor cadastriștilor pentru întocmirea planurilor urbanistice zonale din Mangalia, în anii 2003-2004, care au dus la ”erori” în sistemul informatic, după cum relata presa la acea vreme, iar altor terenuri le-a fost schimbat regimul din pixul angajaților din primărie.

Analiza cărților funciare arată că unele dintre cele mai mari sau bine situate terenuri aparțin firmelor de construcții, patronilor din industria jocurilor de noroc, investitorilor din HoReCa sau dezvoltatorilor imobiliari, printre cei mai importanți din județul Constanța.

Primăria Mangalia amintește pe pagina oficială de importanța Pădurii Comorova și stejarii protejați de lege și recunoaște că ”în mijlocul vegetaţiei luxuriante s-au ridicat în ultimii ani vile de lux, înconjurate de brazi”.

Nyota Olimp SRL are 1,2 hectare de ”curți construcții” în Comorova (adică se poate construi pe teren). Compania este deținută de Iustin Fabian Roman (fost consilier local PDL în Primăria Constanța) și milionarul buzoian Gheorghe Manole, cu afaceri în energia regenerabilă și fotovoltaice.

Terenul se află în buza plajeiși este împădurit, însă, în 7 decembrie, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a decis că investiția imobiliară pe care Nyota vrea să o facă în Comorova (stațiunea Olimp) ”nu necesită evaluare de mediu, urmând să fie supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu”.

Conform documentelor depuse la APM, oamenii de afaceri vor să construiască un complex turistic care include hotel, centru de tratament de recuperare, spa, magazine și apartamente de vacanță. Proiectul imobiliar propune regim de înălțime până la 10 etaje, deși în prezent regimul existent este de P+2E, conform informațiilor din documentul APM.

Puțin mai la sud, Grupul Novum și familia Fleancu au cerut certificat de urbanism pentru noi construcții de 10 etaje, după ce în 2020 au inaugurat un hotel de lux în stațiunea Olimp, în cadrul unei petreceri la care au participat zeci de vedete deși România se afla în plină pandemie și restricții COVID-19.

Info Sud-Est a arătat în 2021 cum 2,5 hectare ar urma să fie defrișate pentru noile planuri imobiliare ale oamenilor de afaceri. Grupul a declarat la vremea aceea pentru ISE că terenul lor nu este pădure, ci este încadrată cadastral la ”curți construcții”.

Romhouse Development SRL apare cu cel puțin 3,9 hectare de pădure în documentele consultate de ISE. Compania se ocupă cu închirierea imobilelor, este deținută majoritar de două offshore-uri cipriote (Aruana Enterprises Company Ltd. și Aurele Trading & Consulting Ltd.) și mai are un acționar cu 0,24%, cetățeanul grec Athanasakos Efstratios Alexandros. Publicația locală Ordinea.ro a arătat că Romhouse are sediul social în casa unui prieten al fostului primar Zanfir Iorguș, care a propus retrocedarea pădurii.

Titan Sun Park are 8,5 hectare de ”curți construcții” în pădure, în buza mării (Olimp) și este societatea deținută de latifundiarul Andrei Vasile Ceaușescu, care a construit peste 1000 de apartamente în Sectoarele 3 și 4 din Capitală și care ar urma să construiască peste 500 de case în localitățile Balotești, Moara Vlăsiei și Mogoșoaia, conform Profit.ro. Titan Sun Park a cumpărat terenul de la Astra Investiții Imobiliare, iar una dintre operațiunile din cadrul tranzacției, în valoare de 2,5 milioane de euro, a fost făcută în fața notarului public Ioana Băsescu.

În august 2021, lui Ceaușescu, prin societatea Tineretului Residence Park, i-a fost eliberat certificat de urbanism (etapă înaintea obținerii autorizației de construire) pentru construirea unui imobil de 11 etaje. Ulterior, în septembrie 2022, primăria Mangalia i-a aprobat documentația PUD și memoriul pentru construirea clădirii.

Manat Magnum SRL este deținută de omul de afaceri Ilie Liviu Dumitrașcu, care împreună cu Yvonne Manuela Dumitrașcu au mai multe parcele de pădure, toate fiind încadrate la ”curți construcții” și cu o suprafață totală de peste jumătate de hectar.

În noiembrie 2023, publicația constănțeană dobrogealive.ro a scris că Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) a depus plângere penală împotriva societății pentru că ar fi încălcat condițiile impuse de Apele Române și ar fi distrus zona de coastă a Mării Negre. Investitorul ar fi excavat ilegal sute de tone de pământ pentru a face drum spre mare pentru clienții complexului turistic pe care îl deține în localitatea 23 August.

Tomis Garden Residence SRL și Tiger Investment SRL au aproximativ 4 hectare de pădure. Jumătate din acțiunile firmelor sunt deținute de omul de afaceri Lucian Orban, cunoscut în Constanța pentru construirea cartierului rezidențial Tomis Plus, la ieșirea din oraș spre Tulcea (zona Carrefour). Orban a făcut sau face afaceri prin 18 companii, în special în domeniul dezvoltării imobiliare. Tomis Garden Residence îi mai are asociați pe Daniel Zaif (49.95%) și Daniel Lascu (0,1%), iar Tiger Investment pe cetățeanul din Emiratele Arabe Unite Al-Mahamid Khaled (25%) și pe Mohammad Waleed (25%), cetățean sirian.

Prestige Projekt are cel puțin un hectar din Pădurea Comorova. Firma deținută de un cetățean turc, Kavus Ayhan, are domeniu de activitate în consultanță pentru afaceri, iar RISE Project a scris despre societate că a fost implicată în gestionarea activității firmei din spatele spitalului privat de oftalmologie Europe Eye. Inaugurat în 2011, cu mare fast, în prezența premierului Emil Boc, spitalul a fost închis trei ani mai târziu, după ce unul dintre acționari a fost arestat în România, scrie RISE Project.

Mini Braseria Grand SRL activează în segmentul hotelier și este deținută de Gheorghe Romeo Popescu. Are aproximativ 0,8 hectare de pădure în Comorova și deține de asemenea și Complex Grand Hotel din Eforie.

Reprezentanții societății au declarat pentru Info Sud-Est că atunci când au cumpărat terenul (2016, conform cărții funciare) pe certificatul de urbanism scria că poate construi pe 20% din suprafața terenului, nivel P+1, dar doi ani mai târziu, aceiași consilieri și același primar (liberalul Cristian Radu, n.red.) i-au transmis că nu poate amenaja decât alei și parcări:

• • ”Acum sunt în proces cu primăria. Acolo vroiam să construiesc căsuțe în copaci pentru turism și căbănuțe să nu fie nevoie să tai din arborii aceia super frumoși. Nu știu la cât se ridica investiția, dar peste 400.000 €”, au declarat reprezentanții firmei.

Un alt proprietar care deține peste 2,5 de teren arabil în Pădurea Comorova este compania ACE Property Estate, deținută de Alexandru Olea, Elvis Petcu și Constantin P. Vlase. Alexandru Olea este asociat în 10 firme și și are afaceri în mai multe domenii, inclusiv în HoReCa, jocuri noroc și imobiliare. Elvis Petcu este asociat și administrator al Hotelului Meteor din stațiunea Jupiter, iar Constantin P. Vlase este sau a fost asociat (și în unele cazuri și administrator) în 8 firme cu diferite domenii, inclusiv imobiliare și transport de mărfuri.

Icon Arhitectura Concept și Classic International Development dețin 4,2 hectare de curți construcții unde este amplasat un complex pe care l-au cumpărat de la Fundația Universitară Bioterra. Icon Arhitectura Concept este deținută de compania Baraka One Properties, care îi are acționari pe Andreea și Iliuță Valentin Bratu, cu afaceri în închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare, dar și în domeniul beauty. Classic International Development este deținută de Nicolae Alexandru Dragomir, implicat în alte 12 firme, cu activități diferite, de la comerț cu amănuntul la lucrări de instalații pentru construcții sau construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale.

Alți proprietari din Comorova mai sunt:

• • societatea G&G Invest, cu 1,5 hectare de pădure, deținută de Vlad Gabriel Căciuloiu și Andrea Cristina Căciuloiu, fiul și văduva fostului președinte PNL Constanța (municipiu), care a murit într-un accident de mașină în 2006;

• • societatea Ateq Ind, cu 1,5 hectare de pădure, deținută de omul de afaceri George Eugen Bălan, cu activitate în HoReCa;

• • societățile Poseidon Residence și YBO Actual, cu câte un hectar de pădure fiecare;

• • societățile Serenya del Mar și Execo Real Estate (5000 mp de curți construcții fiecare), deținute de omul de afaceri Bogdan Constantin Giambașu, cofondator al constructorului Ecoterm, și de Violeta și Florin Voiculescu;

• • societatea Promyd Style deținută de Carmen Luncan (2000 mp curți construcții);

• • alte zeci de persoane fizice asupra cărora vom reveni.

*Agenții economici nu au transmis un punct de vedere la solicitarea ISE, referitor la planurile pe care le au cu terenurile deținute în Pădurea Comorova. Le vom publica în momentul în care le vom primi.

O pădure cât o prescripție. Un dosar îngropat de procurori 

Începutul defrișărilor din Pădurea Comorova a fost semnalat într-o campanie de presă din 2005-2006, desfășurată împreună cu ONG-ul de mediu Mare Nostrum.

Conform informațiilor Info Sud-Est, un dosar penal a fost deschis abia trei ani mai târziu, la începutul anului electoral 2008, în urma unei sesizări din oficiu a Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Constanța. Zanfir Iorguș, care făcuse retrocedările din Comorova, a pierdut atunci Primăria Mangalia, dar a câștigat un mandat de deputat.

Șase ani de zile, de la începutul lui 2008 până la finalul lui 2013, dosarul despre retrocedările și tranzacțiile cu terenuri ale primarului a zăcut în sertarele Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, apoi ale Secției a II-a din DNA București, fără începerea urmăririi penale.

Ulterior, dosarul a fost transferat la DNA Constanța, unde a început urmărirea penală în iulie 2014, când presupusele fapte erau deja prescrise, conform ordonanței de clasare a speței consultată de Info Sud-Est. Dosarul a fost închis în iulie 2016.

În ordonanța de clasare, procurorii DNA Constanța arată însă cum Comorova a fost scoasă din domeniul public și trecută în cel privat contrar legii, pentru că pădurea a trecut din proprietatea statului în cea a localității exclusiv pentru ca acolo să fie amenajat un parc. Altfel spus, dacă parc nu e, nimic nu are voie să fie în Comorova, conform legii.

• • ”Astfel cum s-a arătat anterior, suprafaţa împădurită de 519 ha, unică cel puţin în România, a fost trecută prin mai multe acte ale Guvernului României şi ale Consiliului Local Mangalia în domeniul public al unităţii administrativ teritoriale exclusiv cu scopul înfiinţării Parcului municipal al mun. Mangalia (…) inculpatul nu avea dreptul de a-i schimba destinaţia fixată”, se arată în ordonanța DNA.

Dar, arată procurorii, primarul Iorguș a cerut consiliului local să treacă pădurea din public în privat sub pretextul garantării unor credite bancare cu care primăria ar fi urmat să modernizeze centralele termice:

• • ”(…) Deoarece acest credit urmează a fi acordat de o bancă comercială, este necesară garantarea acestuia cu bunuri imobile din proprietatea privată a Consiliului Local (…) Precizez că este necesară această trecere deoarece numai bunurile proprietate privată pot fi folosite drept garanţie pentru credite bancare”, a motivat Iorguș schimbarea statutului pădurii, conform DNA.

Azi nu există nici parcul și nici creditul pentru modernizarea centralelor. Dar, spune ancheta DNA, pădurea cu care primarul urma ”să gireze” la bancă a fost retrocedată sau înstrăinată prin alte tertipuri, iar bucăți din ea au ajuns la primar, familia și apropiații lui, la soția unui procuror influent la acea vreme, la viceprimarul de-atunci al Mangaliei, la oameni de afaceri locali, la directori și consilieri din primărie ș.a.m.d.

• • ”Această iniţiativă a inculpatului Iorguş Zanfir a reprezentat primul pas al înlănţuirii de activităţi ilicite care avea să urmeze, al cărei scop l-a reprezentat prejudicierea patrimoniului municipiului Mangalia şi obţinerea unor însemnate suprafeţe de teren din Pădurea Comorova pentru sine şi pentru apropiaţii săi”, mai arată documentul citat.

O pădure pentru fiecare

Conform informațiilor analizate de Info Sud-Est în ordonanța DNA, rezultă că din cele aproape 300 de hectare trecute în domeniul privat, la aproximativ un an distanță, Iorguș a propus retrocedarea a 108 hectare către trei persoane, din care doi vârstnici de 82 de ani.

• • Notă: Alte hectare de pădure au fost înstrăinate de primărie prin contracte de vânzare cumpărare, licitaţii publice pentru înfiinţarea unor „cluburi private”, licitaţii publice pentru vânzare, licitaţii publice pentru executarea silită, contracte de schimb sau în temeiul legii 18/1991 privind persoanele deportate sau strămutate începând cu anul 1944, conform procurorilor. 

Două retrocedări au avut loc în 20 decembrie 2000, către două femei. O lună și jumătate mai târziu, ambele și-au vândut, în aceeași zi, 90%, respectiv 97% din terenurile dobândite de la primăria condusă de Iorguș. Terenurile au ajuns la:

• • Mariana Iorguș, soția primarului care a propus retrocedarea pădurii (25,56 hectare dintr-o parte și 5,75 hectare din alta);

• • Liliana Daniela Becheru, fina de cununie a soților Iorguș (6,82 ha);

• • Mihai Constantinescu, consilier local la vremea aceea (30,28 ha);

• • Hristel Constantinescu, fratele consilierului (12,96 ha);

• • Ovidiu Ghiță, directorul Serviciului Public Administrația Domeniului Public și Privat Mangalia (3,59 ha);

A treia retrocedare a avut loc în martie 2002. De data aceasta un bărbat de 82 de ani care avea să moară 8 luni mai târziu. Acesta și-a vândut, de asemenea, 90% din terenurile dobândite, toate în aceeași zi, către:

• • Însuși primarului Zanfir Iorguș (3 hectare);

• • Grigore Iorguș, fratele primarului (0,95 hectare);

• • Paul Liviu Botaș, viceprimarul Mangaliei la acea vreme (1,43 hectare);

• • Din nou Ovidiu Ghiță, directorul Serviciului Public Administrația Domeniului Public și Privat Mangalia (0,6 hectare);

• • Felicia Aurora Țipa și Gheorghe Verioti, oameni de afaceri (1,36 hectare).

Procurorii DNA arată și cum primarul Iorguș și-a lotizat cele trei hectare în 14 bucăți și a început să vândă, 6,32 hectare fiind cumpărate de părinții săi, Marin și Marița Iorguș.

Alte două loturi au fost vândute Elenei Alexandru, soția șefului procurorilor din Dobrogea în acea perioadă, Marian Gigel Alexandru.

Alexandru a fost unul dintre cei care a condus în 2006, anul tranzacțiilor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care are în subordine toți procurorii din Constanța și Tulcea. Soția lui a cumpărat de la primar două loturi cu suprafață totală de 1316 mp în schimbul a 16.100 lei. Tranzacția a fost făcută în 13 aprilie 2006, conform ordonanței DNA.

Alexandru a fost revocat din funcția de conducere în martie 2007, în urma unei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii, care a constatat că instituția a fost condusă deficitar, că existau un număr mare de dosare care s-au întors la parchetele din subordinea lui Alexandru și că acesta din urmă a demonstrat carențe manageriale semnificative, conform ziuaconstanta.ro.

Ulterior, Alexandru a revenit în funcție de conducere în același parchet, ca șef al secției de urmărire penală al PCA, în mandatul procurorului general Gigi Valentin Ștefan, controversat la rândul său prin prisma tranzacțiilor imobiliare ale familiei. 

În prezent, fostul procuror Alexandru și fostul primar Iorguș sunt colegi și fac politică în PSD.

Contactat de Info Sud-Est, fostul primar Zanfir Iorguș a recunoscut amiciția cu fostul procuror Alexandru și tranzacțiile făcute, dar neagă vehement că terenurile lui fac parte din pădure:

• • ”Eu, familia mea și “apropiații” (cum îi numiți dvs) nu am achiziționat nici un metru pătrat de teren în Pădurea Comorova… terenul la care faceți referire nu aparține de Pădurea Comorova, este teren agricol, a fost vie și acum e lucernă….sau în alte situații este cultivat cu vie sau cultura mare”, a declarat Zanfir Iorguș pentru ISE.

Fostul procuror Marian Gigel Alexandru nu a transmis un punct de vedere solicitat de reporterii ISE până la publicarea acestui material. Îl vom publica în momentul în care îl vom primi.

Curtea de Conturi, despre Comorova: ”Complicitatea instituțiilor”, ”afaceri imobiliare veroase”

DNA nu este singura instituție care a anchetat, chiar dacă tardiv, situația de la Comorova.

În raportul de audit din 2013, privind ”Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”, Curtea de Conturi vorbește despre complicitatea instituțiilor cu ”interesele imobiliare din zonă” și despre pădure ca fiind ”victima unor afaceri imobiliare veroase prin vânzări și revânzări succesive de terenuri/loturi împădurite între persoane juridice și persoane fizice sau între persoane fizice, fiecare urmărind să obțină un beneficiu de pe urma tranzacțiilor cu terenuri forestiere”.

Curtea de Conturi dă exemplul unei felii de pădure vândută de primărie în 2003 cu 1,8 milioane de lei, iar un an și jumătate mai târziu revândută pentru un preț de aproape 17 ori mai mare:

• • ”Ca exemplu, prezentăm cazul în care Primăria Mangalia, la data de 8.02.2003 a vândut către o societate comercială suprafața de 8,5 ha pădure cu suma de 1,8 milioane lei plătibili în 4 rate. Un an mai târziu, societatea comercială a revândut terenul unei persoane fizice cu suma de 2,2 milioane lei. Persoana fizică nu a stat prea mult pe gânduri și 5 luni mai târziu a (re)vândut terenul unei societăți de investiții imobiliare cu 29,8 milioane lei”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Instituția a cerut prin același raport și ca ce a mai rămas din Comorova să treacă din proprietatea Consiliului Local Mangalia în cel al Romsilva, pentru oprirea ”distrugerii în totalitate” a singurei păduri de pe litoral:

”(…) rămânerea în proprietatea privată a Municipiului Mangalia și în afara regimului silvic va conduce inevitabil la distrugerea ei în totalitate (…) se impune identificarea soluţiilor legale şi efectuarea de către instituţiile abilitate a demersurilor necesare pentru trecerea pădurii Comorova din administrarea Consiliului Local al Municipiului Mangalia în administrarea RNP-Romsilva, respectiv din proprietate publică locală în proprietate publică a statului”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Ce este Pădurea Comorova

Când mergi vara spre Vama Veche, de-a lungul drumului național 39, treci printr-un tunel de verdeață umbros de vreo 2,5 kilometri, unde dogoreala scade cu câteva grade. E drumul care, împreună cu marea, căptușește cele 519 hectare din Pădurea Comorova, singura de pe litoralul românesc.

Cu o lungime maximă de 5 km și lățimea de 2,5 km, Comorova a avut inițial o suprafață mult mai mare, sădită toată de oameni, cu bani de la stat, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

855 de hectare de arbori și verdeață au fost plantate începând cu 1890, într-un pariu al silvicutorilor cu marea și clima capricioasă de-acolo. Au câștigat și au transformat pământul sterp, ars de secetă și biciuit de viscol, într-o pădure răcoroasă vara și protectoare iarna.

A rezistat întreagă până în 1967, când Ceaușescu a scos din fondul forestier 259 de hectare ca să construiască primele trei stațiuni cu nume de planete, Olimp, Neptun și Jupiter. Au urmat alte modificări ale regimului comunist, la finalul cărora din pădure au mai rămas 519 hectare.

Cât comuniștii, a mai ”tăiat” din pădure doar un primar țărănist în anii 2000.

Zanfir Iorguș, astăzi consilier PSD, după o haltă în PDL, a scos, pe vremea când era primar, aproape 300 de hectare de pădure din domeniul public și le-a trecut în domeniul privat al municipiului Mangalia, de care aparțin Comorova și salba de stațiuni cu nume de planete, de la Olimp la Saturn.

Mai simplu spus, orice teren care este scos din domeniul public al unei localități și este trecut în domeniul privat al acesteia poate fi oricând înstrăinat (vândut, retrocedat, cesionat, donat etc). Asta s-a întâmplat și cu Pădurea Comorova.

*Acesta este primul articol dintr-o serie de investigații care își propun să urmărească dezvoltarea imobiliară în sudul litoralului, impactul asupra mediului și legăturile dintre politicieni, mediul de afaceri, autorități și bani.