Miliarde de vizualizări, sute de milioane de abonați și un univers colorat, în perpetuă mișcare, care consumă timp – așa arată ecosistemul online al clipurilor și canalelor video pentru copii. E o industrie online de succes, cu clipuri virale, acuzată că produce dependență precum jocurile de noroc. Unii dintre antreprenorii de succes care au spart algoritmii online sunt români. Promit că au grijă ca tot ce livrează pe ecranele bebelușilor să fie sănătos, benefic și educativ. Psihologii și studiile de specialitate îi contrazic și spun că expunerea copiilor la ecrane are efecte devastatoare.

„Un copil este atras de astfel de cântece și, în timpul ăsta, poți să-i pregătești masa sau, eu știu, să mai faci ceva prin casă“, spune Eduard, un tânăr tată. 

“Mănâncă și au în față o tabletă. Și cred că începe foarte devreme în felul ăsta. Adică, de la diversificare, deci sunt copii expuși de la șase luni. Cred că majoritatea mamelor, ca să determine copilul să mănânce, îl lasă în fața unui dispozitiv”, spune o mamă tânără din Iași.

Așa ne-au explicat câțiva părinți de unde vine succesul canalelor online care difuzează conținut pentru copii.

„Cred că în toate trebuie să avem o limită, să avem un echilibru, să nu ne pierdem dincolo de lumea digitală. Să știm să spunem o vorbă bună, să ne întâlnim cu cei dragi și să aducem bucurie în jur. Copiii noștri au crescut cu TraLaLa, îmi doresc să fim sănătoși și să ajungem să ajutăm la creșterea nepoților, tot cu ajutorul TraLaLa”, spune unul dintre antreprenorii din online-ul românesc.  

În timpul documentării, am aflat că din Top 5 cele mai vizionate clipuri de pe YouTube „all time”,– 4 sunt adresate preșcolarilor, iar unul este o producție românească.Împreună, însumează 37 de miliarde de vizualizări.

Cocomelon, liderul de piață mondial, este prezent în topul YouTube cu două cântece, iar cele peste două sute de miliarde de vizualizări ale canalului și 200 de milioane de subscriberi fac din acesta unul dintre cele mai populare canale de pe YouTube, ocupând locul 2 la vizualizări și locul 3 la subscriberi.

În același top găsim și hiturile arhicunoscute printre copiii mici și părinți, “Baby Shark” și “Johny Johny Yes Papa” 👶 , două clipuri de aproximativ două minute care au adunat pe platforma video peste 20 de miliardede vizualizări și generează venituri de milioane de dolari.Canalul Cocomelon este deținut de o companie care are susținerea financiarăa celei mai mari firme de investiții alternative din lume, Blackstone, cu active totale în administrare de peste 1 trilion de dolari.

Într-o analiză publicată de Forbes, un psiholog american a analizat conținutul Cocomelon și a determinat că acesta este dăunător, pentru că videourile au un ritm extrem de alert și suprastimulează copiii care le privesc. În articol este citat un studiu al American Academy of Pediatricsdin 2011, care spune că: „Doar nouă minute de expunere la desene animate cu ritm rapid au dus la diminuarea funcției executive la copiii de vârstă preșcolară. Succesiunea rapidă de stimuli copleșește capacitatea creierului de a procesa informațiile eficient, rezultând o scădere a capacității de atenție și dificultăți de autoreglare.”

sursa foto: Creative Commons Licence / wallpapers.com/looloo-kids

Dar aceasta nu este doar o poveste americană. Canalul LooLoo Kids, care vizează același public,, mai exact copii aflaţi la vârste fragede, este operat în principal din România și are o audiență consistentă., A fost până în 2022, potrivit proprietarilor, unul dintre cele mai mari canale de YouTube din România și regiunea Europei Centrale și de Sud-Est., Pe YouTube, canalul este localizat în SUA, pentru că este destinat în special publicului american,dar este operat din România și din alte țări în funcție de audiență și a intrat deja pe piețele de entertainment din Germania și , Moldova. Managerii canalului promit că au grijă ca tot ceea ce pun acolo să nu afecteze dezvoltarea celor mici.,  

Riscuri pentru instalarea “dependenței neuronale” 

sursa foto: www.psychologicalscience.org/observer/no-tv-attention-problems

Ca să înțelegem efectele conținutului publicat pe canale precum LooLoo Kids și Cocomelon, le-am analizat pe cele mai vizualizate cu ajutorul AI-ului și al mai multor softuri de editare. Aşa am reușit să desprindem cele mai comune trăsături ale clipurilor video care sunt motorul acestor afaceri de succes. 

Rezultatele analizei noastre indică faptul că ar exista ingrediente comune în majoritatea clipurilor: 

• Mișcare perpetuă. Primul principiu este viteza. Scenele se succed rapid și adesea apare o tăietură nouă (se tranziționează instantaneu la un alt decor și alte imagini) la fiecare 1-3 secunde. În același timp, avem mișcarea perpetuă din interiorul cadrului: în mare parte din timp, camera nu stă niciodată pe loc, iar personajele și obiectele dansează aproape neîncetat. 

“O nouă metodă folosită foarte mult în ultimul timp, acea mișcare a cadrelor. Tot timpul cadrul se mișcă. Noi avem un reflex natural ca creierul să încerce să echilibreze mișcarea și să o aranjeze în cap și atunci se creează această dependență neuronală”, a explicat pentru Context.ro psihologul Marius Zamfir, un terapeut cu experiență în cazurile de autism virtual.

• Culori puternice: Culorile sunt la niveluri de saturație foarte mari, aproape de limita superioară în mare parte din timp și, în majoritatea celor 10 clipuri analizate, am descoperit că imaginile nu au în general imperfecțiuni. „În primul rând, copiii sunt atrași de mișcare, de culori, de modularea de frecvență, sunet-imagine”, mai spune psihologul  Marius Zamfir.
• Sunetul: Majoritatea clipurilor au melodii simple și repetitive, care pot crea acele ‘earworms’ – cârlige auditive care persistă și după ce videoul s-a terminat. 

Folosind acest gen de tactici video pe lângă conținutul obișnuit, Cocomelon a ocupat ani de zile locul doi global pe Netflix. Nu există date care să arate cu certitudine caracterul adictiv al conținutului produs de Cocomelon, însă imperiul media s-a extins pe platforme audio (Spotify), în jocuri și aplicații mobile. În paralel, a dezvoltat o afacere în lumea fizică: jucării, dulciuri, spectacole live și canale TV proprii (în cazul LooLoo Kids). În final, influența brandurilor pătrunde chiar și în spațiul educațional, cu materiale pentru grădinițe și școli. Rețeta a fost aplicată și în România de o familie de antreprenori.,,

Imperiul online LooLoo Kids/TraLaLa de la Iași 

Un clip atrăgător cu un bebeluș care este prins încercând să mănânce zahăr și e dojenit de bunicul său are peste 7 miliarde de vizualizări, la doar 1,7 miliarde distanță de celebrul hit Despacito al lui Luis Fonsi. În cele 100 de secunde ale clipului nu există nici un respiro, iar culorile sunt captivante. Animația care a cucerit lumea vine din Iași. 

Un cuplu de antreprenori din capitala Moldovei au construit un canal de YouTube și o platformă online care au devenit unele dintre cele mai de succes produse din online-ul românesc. Este vorba despre canalul de youtube LooLoo Kids și platforma TraLaLa, care publică conținut similar cu cel de pe Cocomelon. Cele două canale și alte branduri pentru copii au în spate MoraTV, potrivit unei descrieri publicate online.

Rețeaua de companii din spatele Loolokids (Captură termene.ro)

„În 2012, Cristina și Alexandru Badan – tineri părinți din Iași – căutau conținut educativ și muzical de calitate în limba română pentru copiii lor. Ceea ce au găsit nu era nici pe departe potrivit. Așa s-a născut ideea TraLaLa – primul canal YouTube dedicat cântecelor pentru preșcolari, ilustrate cu animații originale”, se menționează pe site-ul MoraTV, care este operat de o companie cu nume omonim, deținută de Cristina și Alexandru Badan. Cei doi mai au trei companii care au declarat, în ultimii cinci ani, venituri totale de câteva zeci de milioane de lei. 

Prin contracte de distribuție, conținutul LooLoo Kids a pătruns în media tradițională, fiind difuzat de televiziuni din piețe majore, precum Mexic și Brazilia, și beneficiind de colaborări cu vedete internaționale cum ar fi Snoop Dogg.

Conexiunea cu companii din Rusia

Fondatorul The Riki Group, întâlnire cu Vladimir Putin în 2017 (sursa foto: kremlin.ru)

În 2023, TraLaLa a intrat într-un parteneriat cu compania rusească The Riki Group, care produceși licențiază conținut pentru copii. Compania, cu sediul în Sankt Petersburg, se descrie drept „o forță în domeniul animației cu prezență internațională”, fiind prezentă în peste 100 de țări și oferind conținut în 50 de limbi și dialecte.

În 2017, reprezentanții companiei au fost selectați să participe la o discuție cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. „Întâlnirea s-a concentrat pe problemele și perspectivele industriei de animație din Rusia”, scria în comunicatul Kremlinului de la acea vreme.  

În 2020, compania din Rusia, printr-o subsidiară (Moscows Aeroplane Production), a intrat într-un parteneriat cu o platformă online din China.În 2023, The Riki Group anunța că deschide în Moscova primul parc de distracție tematic pentru familii din Rusia.

Alexandru Badan a menționat că a intrat în contact cu partenerii din Rusia în 2016 la un târg de profil din Franța și că Riki Group au fost singurii care au acceptat ca animațiile lor să fie distribuite în România de către TraLaLa. „În acest moment nu avem niciun contract cu nicio firmă din Rusia”, a mai adăugat Badan. 

L-am întrebat ce măsuri a luat ca prin animațiile produse în Rusia să nu fie distribuită propagandă pro-rusă în România. „Orice serie de desene animate pe care le distribuim, indiferent de țara producătoare, este atent verificată atât la nivel de animație, cât și a mesajului pe care îl transmite”, a precizat antreprenorul LooLoo Kids/TraLaLa.

“Cunoaștem psihologi care utilizează animațiile noastre în activitățile cu copii cu nevoi speciale”

Alexandru Badan de la LooLoo Kids contestă faptul că producțiile video realizate de companiile sale aduc dependență. „Credem că este exagerată utilizarea termenului de adicție în cazul cântecelor educative pentru copii. Din contră, cunoaștem psihologi care utilizează animațiile noastre în activitățile cu copii cu nevoi speciale. Am primit mesaje de mulțumire de la spitale de oncologie pediatrică, clinici de cardiologie pediatrică care apreciază calitatea conținutului nostru.”, a declarat Badan pentru Context.ro. Vezi aici răspunsul său integral. El a mai precizat că animațiile sunt concepute pentru preșcolari şi se bazează pe principiul „edutainment” – educație prin divertisment.

„Structura muzicală este repetitivă și simplă în mod intenționat, deoarece această abordare sprijină memorarea și învățarea la copii mici. Cântecele noastre acoperă teme precum alfabetul, numerele, culorile, animalele, bunele maniere sau activități din viața de zi cu zi – toate într-o formă muzicală ușor de învățat. Scopul nostru este să creăm conținut educațional memorabil și plăcut pentru întreaga familie”, mai susține Badan.

Antreprenorul digital susține că și-a validat conținutul cu părinții și că se asigură că e unul educativ. „Poate și datorită exigenței noastre în selectarea IP-urilor super educative, audiențele postului de desene animate nu excelează. Dacă nu ne păsa de impactul asupra publicului nostru, ne era simplu să includem serii cu lupte, cu mașini zgomotoase, cu eroi negativi”, a mai declarat acesta.

Ce spun studiile despre clipurile video destinate copiilor?

Pentru acest articol am analizat aproximativ 50 de studii realizate în ultimii 20 de ani. Punem la dispoziția celor interesați colecția de studii. Am discutat cu experți în psihologie. Unul dintre ei este Marius Zamfir, psiholog clinician și cel care a realizat un studiu despre analiza efectului consumului de media prin device-uri, în special la copiii între 0 și 3 ani.

• Notă: În timpul documentării nu am identificat suficiente date care să susțină dincolo de orice dubiu că platformele online au dezvoltat strategii deliberate de a crea continut ce generează dependența și are un impact negativ asupra copiilor. 

Conținut pentru copii fără validarea unui expert 

Alexandru Badan, antreprenorul din spatele LooLoo Kids/TraLaLa, a subliniat de mai multe ori în discuția de pe mail cu Context.ro că, în opinia sa, conținutul generat, difuzat și republicat de companiile sale este unul educativ. A recunoscut însă că același conținut nu este validat cu psihologi sau alți experți.  

„Pentru producție nu ne bazăm pe întâmplare sau trenduri, ci pe experiență, validare socială și orientare educațională constantă. Deși nu avem în prezent o colaborare formală și permanentă cu un psiholog pe fiecare scenariu, întreg procesul nostru de producție este centrat pe nevoile educaționale ale copiilor.

Ca validator, folosim întrebarea „Ce învață un copil din această animație?” Chiar în data de 8 martie, cu câțiva ani în urmă, canalul TraLaLa a fost temporar nefuncțional.

A fost copleșitor să primim sute de mesaje de la educatori care ne scriau că nu pot organiza serbările cu mămicile, pentru că se bazau pe cântecele noastre. Manualele școlare din România citează TraLaLa – ceea ce, pentru noi, este o formă de validare academică a impactului educațional”, a declarat Bădan pentru Context.ro.

Dependența de ecrane poate duce la izolare socială

sursa foto: itoldya420.getarchive.ne

Datele unui studiu din SUA arată că 40% dintre copiii în vârstă de până la 2 ani dețin deja propria tabletă. O multitudine de studii publicate în jurnale medicale de prestigiu semnalează că expunerea copiilor la conținutul media dăunează.,, Am sintetizat mai jos cele mai des întâlnite constatări ale studiilor pe care le-am analizat.

• Eroziunea funcțiilor executive:
  • Sunt documentate științific riscuri precum dificultăți de atenție și funcții executive slabe (planificare, memorie de lucru, autocontrol). 

O cercetare a arătat că doar 9 minute de vizionare a unui desen animat cu ritm alert au fost suficiente pentru a afecta imediat funcțiile executive ale preșcolarilor (copii în vârstă de până la patru ani). 

În ciuda recomandărilor oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății sau ale psihologilor care cer limitarea drastică a screentime-ului, aceste companii produc și compilații de peste 4 ore, promovate de YouTube.

• Ritmul rapid obișnuiește creierul cu un nivel foarte înalt de stimulare. Analizele arată că, prin comparație, activitățile din lumea reală – cititul, construcția cu cuburi – pot deveni „plictisitoare”, creând o toleranță scăzută la activități care necesită concentrare liniștită.
  

• Întârzierea dezvoltării limbajului:
  • Studiile indică o corelație între timpul crescut petrecut în fața ecranelor și potențiale întârzieri în dezvoltarea limbajului. Un studiu susținut de Canadian Institutes of Health Research și realizat de mai mulți experti canadieni a arătat în 2018 că fiecare 30 de minute în plus de utilizare a unui dispozitiv la 18 luni este asociată cu o probabilitate semnificativ mai mare de întârziere în dezvoltarea vorbirii.
  • Achiziția limbajului este un proces social. Vizionarea pasivă reduce interacțiunea verbală dintre copil și îngrijitor, care este esențială pentru dezvoltare. Vocabularul folosit în multe dintre aceste producții este, de altfel, limitat și repetitiv.
• Dependență și sevraj:
  • Conținutul hiper-stimulant activează sistemul de recompensă al creierului prin eliberarea de dopamină, un mecanism similar cu cel din adicțiile de substanțe sau comportamentale,,.
  • Părinții descriu frecvent crize de furie intense atunci când ecranul este îndepărtat. Cercetătorii recunosc în aceste manifestări simptome clasice de sevraj, precum pierderea controlului și iritabilitatea la întreruperea stimulului.
• Analfabetismul emoțional și social:
  • Timpul petrecut în universul artificial al ecranelor este timp care nu mai este alocat interacțiunilor umane reale, unde se învață empatia, nuanțele și complexitatea relațiilor.
  • Dependența de ecrane poate duce la izolare socială și la o preferință pentru jocul solitar, afectând dezvoltarea abilităților sociale esențiale.

Pe de altă parte, Alexandru Badan spune că el și echipa încurajează publicul să petreacă timp împreună offline: „Noi comunicăm atât pe social media, cât și pe TV mesaje în care încurajăm crearea de timp de calitate în familie, reducerea timpului de ecran, importanța somnului și alte mesaje educative și de conștientizare pentru părinți și copii.”

Antreprenorul LooLoo Kids/TraLaLa a mai explicat că există și studii care văd și efecte pozitive în consumul de animații pe net și a indicat câteva studii pe care le puteți accesa aici: În același timp, în opinia sa, marele pericol este cel legat de producțiile video realizate cu AI.

Ce fac autoritățile 

sursa foto: www.digitalmomblog.com/cell-phone-etiquette-tips-kids/

Am încercat să aflăm, în cadrul documentării noastre, cine este responsabil ca animațiile consumate pe net să nu fie dăunătoare. Ne-a ajutat în acest demers avocata Nicoleta Popescu, care spune că, în primul rând, autoritățile statului trebuie să se ocupe de prevenție și de analiza fenomenului. Și ea a constatat, însă, că inclusiv în grădinițe cei mici sunt expuși în mod intenționat la ecrane și conținut online. 

Într-un caz, a fost solicitată într-o situație destul de dramatică și nu a avut câștig de cauză:

„Eu am avut un caz, de exemplu, în instanță, în care o fetiță foarte micuță, fiind expusă la ecrane, efectele sunt dezastruoase, adică, chiar spre o formă de autism. În instanță, să știți, având doar o simplă afirmație a tatălui, care spunea: <<Domnule, nu e ok că stă atâta>>, n-a avut absolut niciun efect”, a explicat avocata. 

Ea crede că autorități precum Direcția Generală pentru Asistența Socială și Protecția Copilului și Ministerul Educației trebuie să colaboreze cu Consiliul Național al Audiovizualului.

La nivelul Uniunii Europene există o legislație dedicată acestui fenomen. Este vorba de Actul privind Serviciile Digitale (DSA), legea UE privind internetul, care obligă platformele online foarte mari (precum YouTube) să evalueze și să diminueze activ riscurile pe care serviciile lor le prezintă pentru bunăstarea fizică și mintală a minorilor. 

Legea interzice, de asemenea, designul manipulativ („dark patterns”) și publicitatea direcționată către copii prin crearea de profiluri, . Legislația nu interzice explicit „conținutul hiper-stimulant”, dar spune că platformele trebuie să proiecteze sistemele astfel încât să nu creeze dependențe: „Astfel de riscuri pot apărea, de exemplu, în ceea ce privește proiectarea de interfețe online care exploatează intenționat sau neintenționat punctele slabe și lipsa de experiență a minorilor sau care pot crea dependență”.

Într-un răspuns trimis redacției Context.ro, Comisia Europeană a precizat, printr-un ofițer de presă, că platformele online trebuie să „identifice și atenueze riscurile sistemice pe care serviciile lor le-ar putea prezenta utilizatorilor sau societății, inclusiv pentru protecția minorilor, pentru bunăstarea utilizatorilor (de exemplu, designul care creează dependență) etc.”

În unele țări, precum Franța, s-au introdus interdicții privind expunerea copiilor sub trei ani la ecrane. Germania investește în campanii de educație digitală pentru părinți și copii.

Organizația Mondiale a Sănătății a emis și câteva recomandări: 

• Zero ecran sub 18 luni.
• Maximum 1 oră pe zi între 2-5 ani, cu conținut de calitate, ales intenționat și întotdeauna vizionat împreună cu un adult.
• Dezactivați Autoplay. Recâștigați controlul asupra a ceea ce vede copilul.
• Stabiliți reguli de neclintit: Fără ecrane la masă, în dormitor sau cu o oră înainte de culcare.

Ministerului Educației a transmis o avertizare publică în scrisoarea metodică pentru anul școlar 2024-2025, în care a reluat constatările Academiei Americane de Pediatrie legate de expunerea copiilor (0-7 ani) la conținutul online în grădinițe.

„Expunerea copiilor sub 2 ani la ecrane (telefoane, tablete) trebuie să fie limitată la interacțiuni scurte de tipul comunicării prin intermediul apelurilor video. Copiii cu vârsta între 2 şi 5 ani vor avea acces la ecrane (telefon, tabletă, televizor) maximum o oră, în reprize scurte între care să se asigure pauze de 15-20 de minute. Atât la creșă, grădiniță, cât și acasă, adultul (educator, părinte) însoțește copilul pe parcursul expunerii la ecrane, activitatea fiind urmată de discuții asupra celor vizualizate”, a transmis Ministerul. 

Ministerul a reluat în documentul publicat multe dintre descoperirile cele mai recente ale studiilor științifice de profil: 

„1. Impact asupra dezvoltării: Timpul excesiv în fața ecranului poate întârzia limbajul, în special la copiii sub 2 ani. 

2. Sănătatea fizică: Timpul excesiv în fața ecranului crește riscul de obezitate la copii.
3. Sănătatea mintală: Echilibrul între ecran, activitate fizică și somn este crucial pentru sănătatea mintală la adolescenți.
4. Abilități sociale: Utilizarea excesivă a ecranului poate afecta abilitățile sociale ale copiilor.
5. Influenţa părinţilor: Obiceiurile părinților pot influența timpul petrecut de copii în fața ecranului.”

• Acest articol este rezultatul uneia dintre cele două investigații finanțate în România prin grantul proiectului european S-Info, cofinanțat de Comisia Europeană. Publicația originală poate fi găsită pe site-ul oficial al proiectului.