Porturile din sud-estul Europei sunt din ce în ce mai vulnerabile la traficul de mărfuri ilicite – droguri, țigări, deșeuri, produse contrafăcute -, arată un raport al Global Initiative Against Transnational Organized Crime, denumit „Hublouri: Explorarea rutelor maritime balcanice”.

Autorii raportului lansat marți, care evidențiază o serie de capturi majore de cocaină, heroină și țigări începând cu 2018, sugerează că „ruta balcanică” tradițională pentru traficul pe uscat este completată de rute maritime către porturile din Marea Adriatică, Marea Egee și Marea Neagră.

De asemenea, contextul actual, care include războiul din Ucraina și măsurile luate pentru a limita fluxurile de migrație și răspândire Covid fac din porturile din sud-estul Europei zone din ce în ce mai atractive pentru traficanți și crima organizată din întreaga lume:

„Se pare că există o schimbare în modele de trafic”, a spus coautorul Walter Kemp. „Din cauza măsurilor concepute să restrângă fluxurile de migrație și răspândirea COVID; a efectului de deplasare a capturilor majore de cocaină în Belgia și Țările de Jos; și perturbărilor cauzate de războiul din Ucraina, traficanții caută rute alternative. Cantități mari de cocaină – de obicei ascunse în cutii cu banane – în porturi precum Durres (Albania), Ploce și Rijeka (Croația) și Salonic (Grecia) au stârnit suspiciunea că porturile din sud-estul Europei devin din ce în ce mai atractive pentru traficanți. Acest lucru a fost agravat de capturi majore de heroină în porturile Constanța (România), Koper (Slovenia) și Varna (Bulgaria), precum și de problema de lungă durată a contrabandei cu țigări, în special prin porturile Bar (Muntenegru) și Pireu (Grecia)”, a adăugat Walter Kemp.

Raportul conține studii de caz ale celor nouă porturi comerciale din regiunea de sud-est: Bar (Muntenegru), Constanța (România), Durres (Albania), Koper (Slovenia), Pireu (Grecia), Ploce (Croția), Rijeka (Croația), Thessaloniki (Grecia), Varna (Bulgaria). De asemenea, fluviului Dunărea îi este dedicat un capitol special în acest raport care urmărește principalele rute de trafic, explică tehnicile prin care traficanții ascund mărfurile ilicite și radiografiază porturile din perspectiva siguranței și a corupției existente.

„Mai multe porturi sunt magneți ai criminalității, nu doar că atrag grupuri criminale locale, ci și pe cele din țările fără ieșire la mare, care au nevoie de o ieșire la mare”, declară autorul principal al raportului, Ruggero Scaturro.

Deși securitatea porturilor din sud-estul Europei s-a îmbunătățit în ultimul deceniu datorită investițiilor mai mari în tehnologie, corupția anulează uneori îmbunătățirile realizate.

Vestea bună este că nu par să existe conexiuni regionale bine organizate între grupările criminale implicate în trafic, dar este și o veste rea: grupurile criminale mai mari, grupări stabilite în străinătate, caută noi oportunități acolo unde acestea apar și colaborează cu grupuri locale de la caz la caz.

De asemenea, crima organizată este inventivă iar grupuri infracționale din țări fără ieșire la mare folosesc porturile din vecinătatea lor pentru trafic. De exemplu, grupurile criminale din Bosnia și Herțegovina par să folosească porturile Ploce și Rijeka, în timp ce grupurile din Kosovo pot utiliza portul Durres. Cele din Bulgaria și Macedonia de Nord au legături cu portul Salonic, iar sârbii pot folosi portul Koper.

Traficul de droguri devine îngrijorător pe măsură ce în toate aceste porturi au fost găsite și confiscate tone de astfel de substanțe. Raportul arată că transporturile de cocaină se fac aproape invariabil în containere cu fructe proaspete, în special banane, adesea din Ecuador.

Cantități semnificative de heroină au fost introduse ilegal prin porturile din Koper și Varna, iar drogurile sintetice destinate aprovizionării piețelor din Europa Centrală sunt din ce în ce mai des confiscate în porturile Constanța, Koper, Rijeka, Pireu și Varna. Iar atunci când sunt descoperite transporturi cu droguri, oamenii legii prind pești mici, rareori anchetează și încearcă să meargă până la sursă.

Și contrabanda cu țigări ocupă o felie mare din traficul ilicit realizat prin porturile maritime, dar și traficul de deșeuri, realizat în special prin porturile de la Marea Neagră, care merită o atenție mult mai mare, așa cum notează autorii raportului.

Insuficiența scanerelor care să verifice mărfurile din containere este o altă concluzie a autorilor.

Nu în ultimul rând, raportul evidențiază și vulnerabilitatea fluviului Dunărea la trafic ilicit. Amploarea traficului de mărfuri pe barje pe Dunăre pare să fie subestimată de autorități. Majoritatea descoperirilor majore de contrabandă sunt făcute din greșeală. „Dunărea pare a fi un punct nevralgic și merită o atenție sporită, mai ales din cauza potențialului de contrabandă cu combustibil”, a spus Kemp.

Din punct de vedere geopolitic, penetrarea tot mai mare a Chinei în regiune, în special prin intermediul portului Pireu, pare să crească riscul de import de produse contrafăcute din Asia, arată raportul.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PORTUL CONSTANȚA

În ceea ce privește Portul Constanța, studiul de caz începe prin sublinierea problemelor de corupție din port și punerea pe tapet a celebrelor cazuri în care vameși români au fost acuzați de corupție.

De asemenea, o altă vulnerabilitate este lipsa scannerelor, dar și metoda de evaluare a companiilor care importă bunuri. În funcție de anumite criterii, aceste companii sunt clasificate în trei categorii: roșie, galbenă, verde. Dacă compania este în zona verde, containerele aduse de aceasta în port nu mai sunt verificate. Acest lucru creează vulnerabilități pentru “companiile verzi”, containerele sale fiind atractive pentru traficul ilicit.

În continuare, spun autorii raportului, corupția pare să faciliteze intrarea drogurilor prin Portul Constanța. În 2016, 2,5 tone de cocaină au fost descoperite într-un container cu cutii de banane care venea din Columbia. Cocaina urma să ajungă în Olanda pe căi terestre.

Un alt exemplu oferit este captura de 1,5 tone de hașiș și 751 de kilograme de pastile de captagon, provenite din Siria.

Nici în ceea ce privește traficul de țigări lucrurile nu stau foarte bine: „Constanța a fost cunoscută în trecut ca un paradis pentru contrabanda cu produse din tutun, iar confiscările recente sugerează că acest comerț ilicit continuă”, se mai arată în raport.

Portul Constanța este, de asemenea, expus la importul de deșeuri ilegale din Europa de Vest.

Conform unui reprezentant al Gărzii de Coastă, citat în raport, în ultimii cinci ani, din cele 246 de dosare penale investigate în Portul Constanța, cele mai multe au fost legate de fraude vamale și importuri de produse contrafăcute.

Consolidarea capacităților locale de investigare a criminalității, crearea unor echipe mixte formate din toți actorii relevanți: autorități vamale, experți în criminalitate financiară și spălare de bani, poliție, ofițeri de securitate portuară și autoritate portuară, este una dintre principalele recomandări ale raportului The Global Initiative Against Transnational Organized Crime.

De asemenea, spun autorii, ar trebui să se consolideze capacități de investigare transfrontaliere între autoritățile de aplicare a legii și autoritățile portuare din Europa de Sud-Est și cele din alte părți ale lumii, acolo unde sunt încărcate mărfuri pentru regiune, inclusiv Asia și America Latină, precum și noduri importante de transbordare, precum Italia, Malta sau Egipt.

„Amenințarea reprezentată de piețele negre din jurul Mării Negre ar trebui să declanșeze o cooperare regională mai strânsă în aplicarea legii”, a sugerat Ruggero Scaturro, autorul principal al raportului. „Trebuie să facem ceva mai mult decât doar să analizăm securitatea porturilor, trebuie să trecem la urmărirea și întreruperea fluxurilor transnaționale”, a adăugat acesta.

De asemenea, consolidarea măsurilor de integritate în porturi este o altă sugestie care poate limita fenomenul traficului ilicit. Cele mai bune sisteme de securitate vor fi subminate dacă există corupție într-un port. Prin urmare, procedurile de angajare ar trebui să includă verificări ale antecedentelor penale, se mai arată în raport.

Nu este uitată nici creșterea investițiilor în tehnologie pentru securitate.

Și, nu în ultimul rând, o atenție sporită pentru Dunăre. Impresia obținută în urma analizei „criminalității albastre” pe Dunăre pentru acest raport este următoarea: există mai mult decât ceea ce se vede la prima vedere atunci când vine vorba de confiscări relativ scăzute. Există numeroase posibilități de îmbunătățire a cooperării între autoritățile de aplicare a legii de-a lungul uneia dintre cele mai lungi și mai importante căi navigabile din Europa. Există, de asemenea, posibilitatea de a consolida controalele asupra barjelor la punctele de intrare cheie, cum ar fi Izmail (Ucraina) și Constanța, precum și în Mohacs (Ungaria), unde navele intră în zona Schengen a UE.

sursa foto: Info Sud-Est