Cum să recunoști și să eviți fraudele online: Ghidul care îți protejează banii și liniștea (P)

Andreea Esca nu o să te îndrume niciodată să dai click pe un link suspect unde tot ce trebuie să faci este să îți introduci datele. Exact așa arată multe dintre fraudele digitale care circulă astăzi: mesaje sau reclame care folosesc imaginea unor persoane publice pentru a inspira încredere.

Putem recunoaște scamurile în trei pași. Să luăm un exemplu recent. Pe 9 septembrie, utilizatorii de Facebook au fost targetați de o reclamă în care omul de afaceri Ion Țiriac le promitea o soluție financiară.

Pasul 1: Cine ne pune în feed reclama?

Reclama e publicată de Vestitorul Zilei. Vedem, la un simplu clic, că e o pagină fără activitate prea mare. Din descriere, aflăm că a fost creată de FALLY IPUPA. E vorba de un artist din Congo, care e menționat și pe pagina UNICEF. Nu prea ar avea rost ca Ion Țiriac să apeleze la un artist din Congo ca să îi facă reclamă.

Pasul 2: De ce am ajuns pe o pagină dubioasă de net?

Reclama ne duce la o pagină  web https://gazetazi.com/ care copiază o pagină a Știrilor Pro TV. Cam oriunde dai click, o să fii redirecționat la secțiunea unde trebuie să te înregistrezi. Dacă dai play pe video, nici nu mai apare Țiriac, ci Andreea Esca, care și ea îți vinde o soluție financiară care te va îmbogăți. Dacă te duci pe pagina oficială stirileprotv.ro și dai o căutare după Quantum AI, compania din reclamă, vezi că nu apare niciun articol care să promoveze rețeta financiară.

Pasul 3: N-am făcut nimic, dar am deja un cont unde fac tranzacții?

După ce te înregistrezi pe site-ul care plagiază știrileprotv, ești introdus într-o platformă https://my.apax.top. Din nou, la o simplă căutare pe site, vedem că nu găsim nicăieri date despre cine e beneficiarul real din spatele afacerii. Însă, la câteva minute, suntem sunați de un consultant care ne spune că în firmă e acționar chiar Ion Țiriac și că afacerea e susținută de Mugur Isărescu. Dacă Ion Țiriac era acționar la platforma Apax, în mod clar era pus pe site. Îți propune să faci o investiție cash, cu banii în pungă, și, după câteva ezitări, spune că are o soluție și pentru asta.

61% dintre români au fost vizați de tentative de fraudă online în ultimul an, conform Agerpres. Întrebarea nu mai este „dacă”, ci „când” ți se va întâmpla și cât de pregătit vei fi.

Internetul e minunat: plătești facturile într-un minut, faci cumpărături din pijamale și îți vezi prietenii live pe video call chiar dacă vă aflați pe continente diferite. Din păcate, acolo unde noi vedem comoditate, escrocii văd oportunitate.

Fraudele online din România nu mai sunt doar mailuri stângace cu „moșteniri de la prinți din Nigeria”. Folosesc cele mai moderne tehnologii și se bazează pe scenarii bine alese, demonstrând un grad de sofisticare.

Oricine poate fi prins pe picior greșit într-un moment de neatenție.

Cele mai frecvente tipuri de înșelătorii online din România

1. Phishing și smishing

Primești un email sau SMS care pare să vină de la bancă, de la curier sau de la o instituție. Mesajul te avertizează că „trebuie să-ți actualizezi datele” și că în caz contrar „se va bloca contul”. De fapt, linkul duce către un site fals, unde infractorii îți cer datele cardului sau codurile de autentificare.

Un raport al theromanianlawyers.com arată că phishingul reprezintă peste 70% din totalul scamurilor online din România. Smishingul (același tip de scam, realizat prin SMS) a crescut de șase ori în 2023.

Ar trebui să-ți dea de gândit orice mesaj care creează panică și te împinge să acționezi rapid.

Un exemplu recent: în iulie 2025, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a emis un avertisment privind o campanie de phishing care folosea imaginea oficială a Ministerului Finanțelor (logo-uri guvernamentale, fotografii cu ministrul). Escrocii trimiteau mesaje online ce promiteau „randamente între 75% și 150%” pentru eventuale investiții și îndemnau oamenii să-și completeze datele personale și bancare pe site-uri false care imitau perfect paginile oficiale ale instituțiilor statului.

2. Fraudă pe OLX și marketplace-uri

Îți pui la vânzare un telefon pe OLX, iar un „cumpărător serios” îți trimite un link către un așa-zis „formular OLX” pentru transferul banilor. În realitate, linkul duce către o pagină falsă unde ți se cer datele cardului. Odată introduse, atacatorii pot retrage bani direct din cont.

OLX nu îți va cere niciodată datele cardului pentru a primi bani. IBAN-ul este suficient.

3. Crypto și „investițiile-minune”

„Vrei să faci bani online rapid? Investește în criptomonede!”

Poate părea o oportunitate de nerefuzat, mai ales când vezi reclame cu vedete sau primești mesaje personalizate pe WhatsApp.

În realitate, este vorba de un crypto scam. După ce ți se câștigă încrederea, ți se cere să instalezi aplicații de acces de la distanță sau să transferi bani într-un „portofel digital” controlat de escroci.

Nu există investiții miraculoase cu profit garantat.

4. Deepfake și apeluri de spoofing

Tehnologia a dus înșelătoriile online la un alt nivel. Astăzi, atacatorii pot folosi deepfake, adică imagini sau videoclipuri false care creează impresia că o persoană publică recomandă o investiție.

Un exemplu recent, semnalat de Bitdefender Labs: în contextul alegerilor prezidențiale, au circulat pe Facebook clipuri deepfake în care candidații George Simion și Nicușor Dan păreau să promoveze o presupusă investiție guvernamentală numită „Neptun Deep”. Videoclipurile false promiteau venituri lunare de 9.000 lei pentru o taxă de activare de 1.400 lei. Nu era decât  o capcană menită să câștige încrederea oamenilor și să-i facă să acceseze site-urile scammerilor, care aveau inclusiv reclame și articole.

Au mai apărut și reclame video editate în care actori sau influenceri par să promoveze diverse scheme financiare. Iar la telefon, escrocii folosesc spoofing, adică pot afișa un număr real de bancă sau de poliție, deși apelul vine din altă parte.

Verifică întotdeauna informațiile din surse oficiale, nu te baza pe un singur apel sau pe un clip viral.

5. Metoda „accidentul” și furtul de identitate

Aceasta e o metodă veche, dar reinventată. Primești un apel de la cineva care pretinde că este un membru al familiei sau un prieten apropiat. Îți spune, cu voce disperată, că a avut un accident și are nevoie urgentă de bani.

Cu ajutorul tehnologiilor de voice cloning, escrocii pot imita vocea reală a unei persoane dragi. Șocul emoțional și presiunea timpului te pot face să trimiți bani fără să verifici.

Sună persoana direct pe un alt canal de comunicare înainte să faci orice altceva.

De ce cădem în capcana fraudelor online?

Escrocii nu se bazează doar pe tehnologie. Știu cum gândim și ce ne poate impulsiona să acționăm. Potrivit Verywell Mind, oamenii devin victimele înșelătoriilor online din trei motive:

• Acționează din frică („îți blocăm contul dacă nu ne dai datele tale acum”).
• Speră să poată obține câștiguri fabuloase („randament de 150% la o investiție de…”).
• Se simt presați de timp („oferta expiră în 2 ore”).

În plus, escrocii știu că oamenii de peste 40 de ani au economii, nu sunt mereu la curent cu noile tehnologii și tind să aibă mai multă încredere în autorități sau „voci oficiale”. Deși segmentul de vârstă 35-44 este considerat mai credul, cei din categoria 18-24 pierd cei mai mulți bani atunci când cad pradă înșelătoriilor.

Personalizarea mesajului cu care scamerii abordează potențiale victime este cheia persuasiunii. De exemplu, o reclamă de pe Instagram cu un influencer preferat, editată prin deepfake, poate părea mai convingătoare decât orice email de la o bancă. Aici intră în joc biasul de încredere: tindem să credem mai repede informațiile venite de la cineva pe care îl admirăm sau îl urmărim zilnic.

O altă explicație ține de stres și oboseală. Cercetările arată că oamenii obosiți sau presați de timp iau decizii mai impulsive. Un SMS primit seara târziu cu mesajul „pachetul tău este blocat în vamă, plătește acum 10 lei” e mult mai probabil să fie acceptat ca atare fără verificare decât același mesaj văzut dimineața, cu mintea limpede.

Nu în ultimul rând, trebuie să vorbim și despre sentimentul de rușine. Mulți oameni nu recunosc că au fost chiar păcăliți pentru că se simt vinovați. Escrocii se bazează pe acest lucru: cu cât victimele vorbesc mai puțin, cu atât schemele lor rămân mai mult timp active.

De aceea, e important să normalizăm discuțiile despre tentativele de fraudă. Dacă îți povestești experiența, nu doar că te eliberezi de rușine, dar îi ajuți și pe alții să recunoască mai ușor capcanele.

Cum să recunoști semnalele de alarmă

Există câteva semne comune care ar trebui să îți ridice imediat suspiciuni:

• Mesaje cu greșeli gramaticale sau formulări stângace.
• Linkuri care par ciudate sau diferă cu o literă față de site-ul real.
• Cereri de date bancare sau coduri de autentificare prin telefon.
• Promisiuni de câștiguri rapide și sigure.
• Apeluri sau mesaje care creează urgență falsă.

Banca avertizează clar că nu te va suna niciodată din partea site-ului oficial pentru a solicita date confidențiale prin telefon, email, SMS, WhatsApp sau social media. Dacă un apel pare să vină de la un număr similar cu cel al call-center-ului băncii, dar cineva solicită coduri, parole sau te îndeamnă să instalezi aplicații pentru acces la distanță (cum ar fi AnyDesk), e un semn clar de fraudă. Banca specifică că nu solicită astfel de acțiuni niciodată în numele său și recomandă să întrerupi rapid convorbirea și să contactezi instituția folosind numărul oficial.

Cum să te protejezi de înșelătoriile online

Imaginează-ți că mergi pe stradă și cineva îți cere codul PIN al cardului, promițând că îți dă un premiu. Ai face-o? Sigur că nu. Atunci de ce să o faci pe net?

Iată câteva reguli simple, dar esențiale:

Ce să faci dacă ai fost victima unei înșelătorii online?

Escrocheriile online sunt concepute special ca să păcălească și oameni atenți, inteligenți și informați. Atacatorii își fac foarte bine temele și folosesc tactici psihologice care funcționează asupra oricui.

De aceea, primul pas este să nu te învinovățești. Important este ce faci imediat după ce îți dai seama. Aici timpul chiar contează. Cu cât reacționezi mai repede, cu atât cresc șansele să limitezi pierderile și să îți recuperezi banii sau datele.

Iată pașii următori:

• Sună imediat la bancă și blochează cardurile.
• Schimbă parolele la conturile online.
• Activează alertele de tranzacții prin SMS sau aplicație.
• Raportează incidentul la Poliția Română și la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
• Discută deschis cu apropiații. Nu e o rușine, ci o experiență din care pot învăța și alții.

Resurse utile

Dacă vrei să afli mai multe sau să raportezi o tentativă de fraudă:

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) https://dnsc.ro

Poliția Română  https://www.politiaromana.ro

Asociația Română a Băncilor – Campania #SigurantaOnline – https://sigurantaonline.ro

• Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT.
  O campanie realizată prin Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.