Am vorbit cu producătorii „Kill List”, podcastul care a investigat crime la comandă plasate pe un site din România

O schemă infracțională recent descoperită pe dark web și condusă de pe un site deschis în România promitea servicii de crimă la comandă în schimbul criptomonedelor. Chiar dacă asasinatele nu erau efectuate, cei care apelau la aceste servicii și victimele de pe listă erau reali. Jurnalistul Carl J. Miller, gazda podcastului „Kill List”, investighează comploturile de crimă la comandă facilitate de colțurile obscure ale internetului, iar Context.ro a luat parte la investigație, ajutând la formarea perspectivei locale asupra modului de funcționare al acestor scheme.

Am vorbit cu producătorii podcastului în 18 episoade despre munca lor investigativă, cât de greu a fost să abordeze victimele, ce au făcut autoritățile în aceste cazuri și cum poți adapta o astfel de investigație la formatul podcast.

• Aici puteți asculta podcastul “Kill List” de la Wondery and Novel

***

Povestea începe în primele zile ale carantinei din 2020, când un specialist IT și hacker, Chris Monteiro, naviga pe dark web și ajungea pe site-ul Besa Mafia, o platformă de asasinate la comandă. O breşă de securitate i-a permis accesul complet la structura site-ului. În interior, Monteiro a descoperit o „listă de asasinate” stocată într-un format de foaie de calcul, conținând sute de ținte din întreaga lume. Ulterior, acesta l-a contactat pe Carl Miller, care a demarat o investigaţie complexă întinsă pe mai multe continente, finalizată cu zeci de arestări.

Miller, care investighează legăturile dintre tehnologie și crimă, se confruntă cu o dilemă morală de-a lungul seriei podcast: ar trebui un jurnalist să intervină atunci când sunt viețile oamenilor în joc? 

Cu un potențial real de pericol pentru cei aflați pe aceste liste de asasinate, Miller ia decizia de a contacta unele dintre victimele vizate, o alegere care ridică întrebări serioase cu privire la rolul jurnalismului.

Pe parcursul investigaţiei, mai multe agenţii precum FBI, Interpol, dar şi corpuri de poliţie locală din mai multe ţări devin implicate direct în protejarea victimelor şi arestarea persoanelor care au plasat comenzile de ucidere. Totuşi, lucrurile au mers destul de încet, investigaţia s-a întins pe o perioadă de câţiva ani. La început, multe agenţii de poliţie din diferite ţări nu au perceput alertele jurnalistului Carl Miller ca fiind absolut urgente. 

Site-ul Besa Mafia cerea plata în bitcoin, criptomoneda care a avut parte de creşteri uriaşe în ultimii ani, transformând această scamatorie într-o afacere foarte profitabilă.

Yura, administratorul site-ului Besa Mafia, s-a dat de gol cu o captură de ecran în limba română, fapt care a condus în aprilie 2022 la mai multe raiduri dirijate de FBI în judeţele Gorj şi Hunedoara. În ciuda acestui fapt, nu au fost inițiate urmăriri penale, iar site-ul este încă activ. De asemenea, vulnerabilitatea site-ului care permitea accesul la informaţii precum numele victimelor şi tranzacţiile efectuate pentru asasinarea lor a fost îndepărtată. Ipoteza lui Carl Miller este că autorităţile implicate s-au infiltrat pe site pentru a obţine informaţii şi pentru a continua arestările celor care plasează comenzile, astfel fiind permisă şi continuarea escrocheriei.

Context.ro a vorbit cu producătorii seriei, pentru a afla mai multe detalii despre acest caz şi dificultăţile întâmpinate în adaptarea unei investigaţii de mare anvergură în formatul unui podcast.

Rep: Cât de dificil a fost să găsiți cea mai potrivită abordare pentru a discuta și trata subiectele sensibile legate de victimele prezentate în podcast?

• Caroline Thornham: Au existat multe elemente sensibile în această investigație care au necesitat o atenție deosebită. De exemplu, când ne aflam în procesul de a contacta persoanele vizate pe site-ul de asasinate la comandă pentru a le informa despre amenințare, am lucrat împreună cu un psiholog pentru a dezvolta un script prin care să le transmitem treptat informațiile, astfel încât să nu se simtă copleșite. Scopul a fost să le oferim putere de decizie, punându-le întrebări care să le permită să stabilească ritmul conversației, cum ar fi cât de multe detalii primesc și când. În ceea ce privește realizarea podcastului, am fost norocoși că investigația noastră a durat atât de mult, ceea ce ne-a oferit timp pentru a dezvolta abordarea, a revizui scripturile de nenumărate ori și a discuta cu victimele de mai multe ori pe parcursul a câțiva ani, ceea ce ne-a ajutat să spunem povestea în mod autentic.

Rep: Ar trebui ca podcasturile de investigație să își propună să influențeze rezultatele în lumea reală?

• Caroline Thornham: În cazul podcastului „Kill List”, nu ne-am propus de la început să declanșăm arestări, condamnări sau investigații ale poliției. Când am început producția în 2020, intenționam să facem un documentar istoric despre dark web. Totul s-a schimbat când sursa noastră a hackuit site-ul de asasinate la comandă în 2020, iar noi a trebuit să ne adaptăm la noua situație. Podcasturile de investigație există în lumea reală, astfel că, atunci când începi să pui întrebări și să cercetezi aspecte reale ale vieților oamenilor, apar întotdeauna potențiale consecințe, care sunt însă greu de anticipat. Aceasta a fost o lecție despre cum o poveste te poate duce în locuri complet neașteptate.

Rep: Adoptarea unei abordări mai personale în naraţiunea unui podcast sporește impactul investigației asupra audienței?

• Caroline Thornham: A fost foarte important pentru noi să oferim oamenilor care au fost ținta unor comenzi de asasinat oportunitatea de a vorbi despre experiențele lor și despre impactul acestor evenimente asupra lor. Deși sunt povești personale, ele reflectă și probleme mai ample mult mai elocvent decât ar putea o statistică – de exemplu, natura vicleană a relațiilor coercitive și de control sau modurile în care sistemele de poliție și justiție penală pot eșua în protejarea victimelor pe care ar trebui să le apere. Am decis, de asemenea, să includem în povestire elemente din experiența echipei noastre din cadrul investigației. Ne-am dorit să arătăm cât de greu a fost să tragem un semnal de alarmă despre acest site de asasinate la comandă.

Rep: Cum reușiți să redați seriozitatea anumitor investigații în podcast fără să pară că exagerați sau încercați să induceți teamă?

• Caroline Thornham: Este mereu o chestiune de echilibru. Era important ca narațiunea noastră să reflecte gravitatea amenințării pentru victime, mai ales pentru că, în multe cazuri din timpul investigației noastre, am întâmpinat dificultăți în a convinge oamenii că situația era reală – inclusiv unii polițiști și chiar victimele însele. Este o reacție de înțeles, deoarece multe dintre elementele acestei povești sunt atât de extreme încât par fictive sau derutante – cum ar fi faptul că site-ul de asasinate la comandă este o escrocherie, dar clienții reprezintă totuși un pericol real. Am folosit câteva tehnici creative, cum ar fi angajarea unor actori pentru a reda mesajele de pe site-ul de asasinate la comandă, dar, în cele din urmă, cele mai impactante momente rămân mărturiile directe ale victimelor.

Rep: Cu ce provocări v-ați confruntat când ați adaptat investigația într-un format de podcast? Cum ați reușit să păstrați profunzimea investigației și, în același timp, să o faceți captivantă pentru un public larg?

• Caroline Thornham: Una dintre cele mai mari provocări în relatarea acestei povești a fost amploarea ei. Am raportat despre zeci de cazuri din întreaga lume, pe parcursul mai multor ani, și am înregistrat sute de ore de interviuri și convorbiri. Am petrecut mult timp ascultând înregistrările noastre pentru a decide ce cazuri să includem și când, și pentru a evita să copleșim ascultătorii cu detalii. În cele din urmă, am reușit să găsim un echilibru spunând povestea investigației noastre în primele 6 episoade, iar apoi schimbând formatul pentru a prezenta în profunzime un caz pe episod, pe parcursul altor 12 episoade.

Rep: Cât de importantă este naraţiunea în prezentarea concluziilor unei investigații prin intermediul unui podcast? Credeți că stilul narativ influențează modul în care audiența percepe seriozitatea investigației?

• Caroline Thornham: Absolut – oamenii nu vor asculta ceva ce nu este captivant, indiferent cât de important ar fi subiectul. Investigațiile sunt potrivite pentru povestirea narativă, deoarece există o tensiune narativă inerentă în actul de a descoperi ceva. Dacă poți surprinde acea motivație și tensiune în felul în care povestești și clarifici mizele astfel încât ascultătorii să înțeleagă de ce întrebările tale contează, vor fi mult mai receptivi la relevanța investigației.