Alegerile europene și migrația: „Cu ajutorul oamenilor buni am reușit să-mi fac o nouă viață aici”

Context.ro alături de publicațiile OKO.press (Polonia) , Vestnik (Slovenia), 444.hu (Ungaria) au documentat tema migrației în preajma campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare de anul acesta. Citiți în text cine sunt Habib, Olga și Lilia, migranții care au venit în Uniunea Europeană.

Față de alte țări, în România migrația n-a fost printre subiectele discutate de candidați. A fost însă parte din retorica anti-UE a AUR. „Politicile europene au încurajat migrații masive. Oameni cu alte obiceiuri, alte tradiții, alte religii, au luat cu asalt Europa”, a declarat liderul AUR, Claudiu Târziu, citat de Hotnews.ro, care a realizat un reportaj la evenimentul „Make Europe Great Again” din aprilie anul acesta. El a reverberat linia trasată din decembrie anul trecut de George Siminon care a spus clar că este împotriva imigranților și, în mai multe ieșiri publice, a insinuat că printre cei care vin în UE sunt și persoane periculoase.

În schimb, în alte țări migrația este văzută de experți drept una dintre armele folosite în conflictele geo-politice. Alojz Šteiner, fost șef al Statului Major al Forțelor Armate Slovene, general-maior, spune că un exemplu clar este cel al războiului declanșat de Rusia în Ucraina. „Astăzi știm că ideea din spatele agresiunii Rusiei asupra unei țări recunoscute la nivel internațional a fost menită să implice țările Uniunii Europene, nu doar pe cele din est și din apropierea zonei de război, în gestionarea valurilor de refugiați și a potențialelor situații de criză”, spune Alojz Šteiner.

„Doar cu ajutorul oamenilor buni am reușit să-mi fac o nouă viață aici”

Criza refugiaților ucraineni a scos la lumină aceste limitări. Polonia este una dintre țările în care au ajuns cei mai mulți refugiați. Potrivit UNHCR, peste 900.000 de refugiați ucraineni sunt înregistrați în Polonia, iar peste 1,7 milioane au cerut azil sau alte măsuri de protecție. În total, au fost înregistrate peste 19 milioane de intrări din Ucraina în Polonia față de 17 milioane de ieșiri. Doar o parte dintre ei au început procesul de integrare.

Printre ei, Oksana, o tânără de 32 de ani din Mariupol. A fugit în Polonia la sfârșitul lunii iunie 2022 împreună cu mama sa și cu fiica sa de patru ani. „Când rușii ne-au înconjurat, treceam de a doua săptămână de război. Ne-au tăiat apa. Timp de o lună și jumătate, am băut apă de ploaie și am mâncat din proviziile pe care le făcusem în prealabil. Nu am vrut să plecăm pentru că rușii bombardau coridoarele umanitare. Au ucis mulți oameni. Am așteptat să vedem ce se va întâmpla în continuare și am încercat să supraviețuim, dar nu am ieșit din casă – un lunetist stătea la colțul străzii noastre și trăgea în oameni. Ne era teamă că ne va ucide și pe noi. Ne-am ascuns cu fiica și mama noastră în subsol”, spune Oksana.

A plătit pe cineva ca să poată scăpa de sub tirul bombelor și a intrat în Polonia prin Rusia după o călătorie de 50 de ore. În primul an a lucrat în depozitul unui magazin de îmbrăcăminte. Acolo a stivuit și a împachetat haine. „În fiecare zi, colegii mei de muncă mă învățau poloneza. Doar cu ajutorul oamenilor buni am reușit să-mi fac o nouă viață aici”, spune Olga.

A început să vorbească poloneza după patru luni de studiu. Și apoi – când a reușit să comunice – și-a schimbat locul de muncă. Un prieten a ajutat-o să se angajeze la un salon de înfrumusețare. Când se duce la serviciu, mama ei are grijă de fiica ei și de trei copii ai colegilor ei ucraineni. Așa își câștigă existența. Din ceea ce câștigă, Oksana reușește să-și plătească chiria pentru un mic apartament.

„Este dificil, dar vreau să rămân permanent în Polonia și să-mi trimit fiica la școală când va crește”, mai spune Oksana

Habib, influencerul care a ajuns în Slovenia din dragoste

Integrarea e dificilă și pentru cei care vin în UE din țări care nu sunt în război. În Slovenia, un influencer pakistanez încearcă să-și câștige locul în comunitate. Habib are 34 de ani și trăiește în Šafarsko, un sat mic din nord-estul Sloveniei. Habib nu este un refugiat sau un migrant în sensul tradițional al cuvântului. El este unul dintre cei 29 de cetățeni pakistanezi care trăiesc în prezent în Slovenia cu un permis de ședere permanentă. S-a mutat în Slovenia din dragoste pentru soția sa, Lidija, originară din Šafarsko. S-au cunoscut pe rețelele de socializare și s-au căsătorit în Pakistan, dar nu s-au mutat împreună. În cele din urmă, Lidija a fost de acord să plece din UE, deși nu permanent. „Ar fi fost cea mai mare greșeală din viața mea”, recunoaște Lidija.

După aproape doi ani, dorul de casă a învins-o pe Lidija și s-a luat decizia de a se muta în țara sa natală. „Eram sigură că va fi ușor, cât de mult m-am înșelat”, spune Lidija despre procesul de obținere a vizei pentru Habib. A fost complicat și de durată. Problemele au început atunci când ambasada slovenă din Iran, unde au mers să depună cererea, deoarece Slovenia nu are o ambasadă în Pakistan, nu i-a recunoscut veniturile. „În calitate de influencer, am câștigat până la două mii de euro pe lună prin TikTok, pentru care am furnizat toate dovezile”, insistă Habib, care acum are aproape la fel de mulți urmăritori pe rețeaua de socializare TikTok ca și locuitorii Sloveniei. Aproape două milioane de persoane îi urmăresc profilul, iar postările sale au obținut 78 de milioane de like-uri.

Lidija a fost astfel nevoită să se întoarcă singură în orașul natal, unde și-a găsit un loc de muncă ca femeie de serviciu la școala primară locală și a aranjat locuințe pentru amândoi în casa mamei sale decedate. Acum Habib lucreză la un depozit logistic și își dorește să primească cetâțenia slovenă.

„Nu am simțit niciodată emoții negative față de noi din partea maghiarilor”

În Ungaria, guvernul Orban a repetat cu ferocitate mantra „nu vom lăsa pe nimeni să intre în Ungaria” încă de la criza migranților din 2015. În 2022, la începutul invaziei rusești din Ucraina, maghiarii s-au mobilizat să-i primească pe ucraineni. În vara anului 2022, voluntarii au început să simtă schimbarea – ajutorul din partea cetățenilor a scăzut semnificativ. Nu este clar în ce măsură rezultatul alegerilor parlamentare din 2022 și narațiunea anti-ucraineană tot mai accentuată a guvernului au contribuit la acest lucru – deși trebuie subliniat faptul că nu a fost niciodată îndreptată direct împotriva persoanelor care fugeau de război. Ceea ce a fost probabil, de asemenea, important a fost faptul că, odată cu creșterea inflației, prioritățile economice ale celor care doreau să ajute s-au schimbat.

Deși situația refugiaților ucraineni care trăiesc în Ungaria nu este ușoară – din cauza efectelor psihologice ale războiului prelungit, a familiilor sfâșiate și a poverii de lua viața de la zero – aceștia sunt recunoscători pentru tot ajutorul pe care îl primesc.

Jurnaliștii de la portalul 444.hu din Ungaria au discutat cu Lilia (51 de ani) la Hanul Dévai din Budapesta – este un spațiu social care oferă o gamă largă de programe pentru ucrainenii care trăiesc în Ungaria – de la cursuri de limba engleză și maghiară, târguri de locuri de muncă și servicii de îngrijire a copiilor până la lecții de dans și tabere de vară pentru copii, precum și sprijin din partea asistenților sociali și a psihologilor.

Lilia și fiul ei de 15 ani au ajuns în Ungaria la scurt timp după izbucnirea războiului, la 30 aprilie 2022. Fiul ei mai mare și soțul ei au rămas în Ucraina. Femeia este avocat și a reușit să păstreze un loc de muncă la distanță într-o companie ucraineană. Fiul ei folosește învățământul online ucrainean și învățământul de stat din Ungaria. Lilia spune că băiatul a fost imediat acceptat de colegii săi, are noi prieteni maghiari, se află într-un mediu sigur și profesional, ceea ce îi face mult mai ușor să se adapteze la noua sa viață în Budapesta.

În timpul conversației cu reporterii, Lilia subliniază în repetate rânduri sprijinul pe care îl primesc de la organizațiile non-profit din Ungaria – programele lor oferă sprijin emoțional și psihologic celor care au fugit de război, ceea ce le dă puterea de a continua să lucreze.

Ea este extrem de recunoscătoare pentru tot ajutorul pe care îl primește. „Cred că se poate separa societatea de politică. Nu am simțit niciodată emoții negative față de noi din partea maghiarilor, oamenii sunt întotdeauna de ajutor și nu putem decât să spunem mulțumesc pentru tot ajutorul și sprijinul pe care îl primim. Politica este o altă problemă, dar nu are nicio influență asupra vieții noastre în Ungaria”, spune Lilia.