Afacerea Turceni: Jumătate de miliard de euro de la UE pentru decarbonizare ar putea ajunge în China, printr-o rețea de firme paravan și un offshore din Malaezia

Complexul Energetic Oltenia este beneficiarul cu cea mai mare alocare din Fondul de Modernizare, aproape 900 de milioane de euro, sumă cu care sunt finanțate proiecte pe gaz și parcuri fotovoltaice realizate în parteneriat cu OMV Petrom, Tinmar Energy și ALRO SA. Toate proiectele de modernizare ale CE Oltenia sunt blocate în întârzieri, iar singura ofertă depusă pentru noua centrală pe gaz de la Turceni este o asociere formată din firme paravan, un offshore din Malaezia, companii chineze de stat cu istoric de corupție și parteneri de afaceri ai fostului regim de la Budapesta. Mai mult, Context.ro a descoperit legături clare între o companie spaniolă de consultanță care a participat la scrierea caietului de sarcini și companiile chinezești care vor să construiască centrala. 

România se numără printre statele cu cele mai mari alocări prin Fondul de Modernizare, 14,3 miliarde de euro, până în 2030. Până în decembrie 2025 a accesat peste 6,7 miliarde de euro. Pe larg despre cum au fost distribuiți banii din acest program și care sunt principale probleme în implementarea proiectelor am scris aici. 

Complexul Energetic Oltenia. Sursa: Facebook/CE Oltenia

Principalele idei: 

• Consultantul spaniol care a participat la pregătirea licitației și două companii chineze subcontractante din licitație au toate acționariat în companii aflate în subordinea SASAC China (Comisia de Supraveghere și Administrare a Activelor de Stat din cadrul Consiliului de Stat) 
• Printre subcontractanții români avem o firmă de acvacultură cu un angajat, o firmă de publicitate cu patru angajați și o firmă de arhitectură cu doi angajați, fără portofoliu
• Termenul de finalizare pentru centrală este 38 de luni, însă mai multe rapoarte internaționale arată că producătorii de turbine, inclusiv Mitsubishi, pot să livreze cel mai repede în 2030-2031, pentru comenzile făcute în 2026
• CE Oltenia a prelungit, pentru a treia oară, data limită pentru evaluarea ofertei, deși proiectul se află deja în întârziere. Noul termen este 24 septembrie.
• Ofertantul este o companie românească de construcții, cu o medie a cifrei de afaceri de 12,5 milioane de lei, iar terții din licitație, care ar putea susține financiar proiectul, sunt o companie de asigurări dintr-un offshore și o companie chinezească de stat.

Pentru construcția centralei pe gaz de la Turceni, CE Oltenia a primit o alocare de peste 167 de milioane de euro prin Fondul de Modernizare. Este cel mai mare proiect al companiei de stat cu Tinmar Energy și prevede construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural, de aproximativ 475 MW, la Turceni, în valoare totală de 525 de milioane de euro. Termenul inițial de finalizare pentru centrală a fost decembrie 2027, renegociat pentru august 2029, potrivit Hotnews. . 

O firmă cu o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro este ofertant într-o licitație de 525 milioane euro

CE Oltenia a lansat licitația pentru construcția viitoarei centrale de la Turceni în 2025. Până la data limită a fost depusă o singură ofertă . Grupul de firme care vrea să construiască viitoarea centrală pe gaz este format din mai mulți giganți chinezi, o firmă de asigurări din Malaezia cu legături chinezești și mai multe firme românești. Printre companiile locale este o firmă cu un angajat, care vinde produse pentru acvacultură, o firmă de arhitectură, cu doi angajați, fără site și portofoliu, și o firmă de publicitate cu patru angajați. Mai mult, una dintre firmele de consultanță care a participat la scrierea documentației pentru licitație face parte din același grup din care fac parte două dintre companiile chinezești care vor să construiască centrala – SASAC China (Comisia de Supraveghere și Administrare a Activelor de Stat din cadrul Consiliului de Stat) . 

Berdia SRL este ofertantul și liderul de asociere în cadrul licitației. Berdia este o companie de construcții din Odorheiul Secuiesc cu 32 de angajați. Conform informațiilor de pe platforma Lege5.ro, Berdia a câștigat 7 contracte cu statul. În portofoliu, potrivit site-ului firmei, apar și proiecte industriale. Compania a avut o cifră de afaceri de 9,4 milioane de lei în 2025, în timp ce media anuală este de aproximativ 12,5 milioane de lei, în perioada 2011 – 2025. „Terții susținători sunt din China și din Egipt. Sunt două firme cu miliarde de euro cifră de afaceri. Ei vor susține tot proiectul din punct de vedere financiar, tehnic, cu tot felul de lucrări. Sau, ca să spun așa, tot ce ține de proiect este asigurat de chinezi. Din partea noastră este numai construcție, autorizații, notificări și tot felul de alte lucruri necesare, ca să avem și o firmă din țara respectivă (n.red. România). Dacă sunteți interesați dacă putem să executăm lucrarea, da, putem. Dacă sunteți interesați dacă putem să susținem financiar, nu. De aia avem terți susținători”, a declarat pentru Context.ro Berkeczi Norbert, administratorul Berdia. El a spus și că, față de lista din SEAP, proiectului s-a mai alăturat o companie din Egipt, El Sewedy Electric.

Cerințele tehnice și financiare din caietul de sarcini pentru licitația de la Turceni sunt: 380 de milioane de euro cifră de afaceri medie anuală, experiență dovedită în centrale CCGT de minim 400 MW (lucrări de proiectare, achiziție, execuție lucrări și punere în funcțiune aferente centralelor în ciclu combinat gaz-turbină (CCGT) pentru producerea de energie electrică), producătorul turbinei ca parte obligatorie în LTSA (Long-Term Service Agreement – contract de service și mentenanță pe termen lung), certificări ISO 9001 și ISO 14001 pentru fiecare membru.

Un terț sub umbrela secretului din Labuan

Visionary Insurance Company Limited, reprezentantă de Yuk Leung Choy, apare ca terț în licitație . Este o companie de asigurări și reasigurări licențiată în Centrul internațional de afaceri și financiar Labuan, Malaezia, potrivit site-ului companiei. Jurisdicția Labuan are legi stricte de confidențialitate, este paradis fiscal și centru financiar offshore .

Echipa de management a Visionary Insurance. Sursa: https://www.visionaryins.com/

Am încercat să aflăm mai multe detalii despre companie și dacă a avut probleme, în trecut, însă autoritatea care reglementează companiile de asigurări din Labuan ne-a comunicat doar că firma este încă activă. Compania de asigurări este o subsidiară a Sinoasia Group, cu sediul în Hong Kong. Are și o companie soră în Kazahstan, Sinoasia B&R Insurance , în al cărei board de conducere apare același Yuk Leung Choy (în unele companii și pe LinkedIn el folosește numele Peter Choi). Sinoasia B&R este deținută de același Yuk Leung Choy (sau Peter Choy) și Bank CenterCredit JSC , o bancă înființată în 1988.

Central Southern China și Shanghai Electric, sub umbrela statului chinez

Cei mai importanți actori din licitație rămân firmele chinezești. Central Southern China Electric Power Design Institute Co. Ltd. apare ca subcontractant. Este o subsidiară a companiei de stat China Power Engineering Consulting Group Limited (CPECC) . 

Kleptotrace, un instrument de analiză, indică riscuri în legătură cu structura companiei, care e complet opacă. 

Shanghai Electric Power Construction Co.Ltd. este un alt subcontractant. Este o companie de stat chinezească, subsidiară a Power China Group .

Dongfang Electric International Corporation, o companie de stat chinezească din Chengdu apare ca terț și subcontractant în licitația pentru centrala de la Turceni. Ca terț susținător, cifra sa de afaceri poate fi cumulată cu Berdia SRL pentru a satisface cerința financiară din caietul de sarcini. Asta ar însemna că Dongfang ar garanta execuția financiară a contractului. 

Qiang Chen este președintele și reprezentantul Dongfang, potrivit Kleptotrace. De asemenea, Qiang Chen este și Secretar al Comitetului de Partid (reprezentantul Partidului Comunist în cadrul Dongfang) .

CE Oltenia. Sursa: Facebook/CE Oltenia

Legături între chinezii care au făcut caietul de sarcini și firmele din licitație

CE Oltenia a achiziționat servicii de consultanță de tip Owner’s Engineer pentru implementarea de grupuri pe gaz natural, în valoare de aproximativ 6,2 milioane de euro, în 2023. 

Câștigătorii licitației sunt Energobit Control Systems, Empresarios Agrupados Internacional (EAI) și Energobit. 

Energobit SA, parte a grupului cu același nume, înființată în 1992, are, peste 500 de achiziții publice în valoare de peste 700 de milioane de euro, începând cu 2009, conform sicap.ai . Compania specializată în echipamente, instalații, servicii și soluții pentru industria energetică a fost achiziționată în 2025 de grupul francez Vinci, potrivit Profit.ro.

Partenerul străin al firmelor din grupul Energobit, în contractul de consultanță, este Empresarios Agrupados Internacional, o companie spaniolă de consultanță. Potrivit site-ului companiei, Empresarios Agrupados face parte din grupul de firme CPE (China Energy Engineering Group Planning and Engineering Co. Ltd.), care aparține de grupul chinez SASAC (Comisia de Supraveghere și Administrare a Activelor de Stat), considerat poate cel mai mare conglomerat de afaceri din lume . SASAC este o instituție de stat chineză, afiliată Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze , care administrează aproximativ 200 de companii de stat chinezești. 

Avertismentul experților: Influența de stat chineză impune controale stricte la licitația CE Oltenia

Un aspect important este faptul că atât Dongfang Electric International Corporation, cât și Central Southern China Electric Power Design Institute Co. Ltd. sunt deținute de companii de stat care fac parte din SASAC.  Dongfang Electric International Corporation este subsidiara internațională a Dongfang Electric Corporation, care apare ca fiind administrat direct de SASAC. Central Southern China Electric Power Design Institute, care participă ca subcontractant în ofertă, este subsidiară a CPECC — China Power Engineering Consulting Group, care este tot parte din China Energy Engineering Group, același grup CPE menționat pe site-ul companiei de consultanță spaniolă .

Dr. Frans-Paul van der Putten, cercetător asociat senior la Institutul Clingendael cu expertiză în rolul geopolitic al Chinei, a declarat că în acest context autoritățile române ar trebuie să acorde o prudență sporită licitației. „În cazul companiilor de stat chineze, ar trebui luată în considerare și posibilitatea unui rol de coordonare al guvernului central chinez. Ar trebui să fie posibil ca CE Oltenia, precum și autoritățile române și ale UE, să verifice dacă specificațiile tehnice pentru licitație nu oferă entităților afiliate la CEEC sau oricărei alte entități chineze un avantaj competitiv față de alți potențiali ofertanți. Dacă acest lucru nu poate fi verificat, atunci, în opinia mea, ar fi mai bine ca nicio filială a CEEC sau o altă întreprindere de stat chineză să nu facă parte din consorțiul care a pregătit caietul de sarcini al licitației”, a declarat sursa citată pentru Context.ro .

CE Oltenia. Sursa: Facebook/CE Oltenia

Cum rămân profiturile în China și ce riscuri ascunde asiguratorul din Malaezia

Dintr-un comunicat de presă din 2025 al RAM Holdings Berhad, „arbitrul” pieței de capital din Malaezia, reiese ca Visionary Insurance nu este un asigurator obișnuit, ci un broker specializat în „captive management”, ceea ce înseamnă că ajută companiile, în cazul licitației de la Turceni companii chineze, să își facă propria firmă de asigurare. Astfel, banii din primele de asigurare rămân la aceleași firme, nu pleacă către terți. Aceeași sursă mai arată că Visionary își ține fondurile într-o bancă „offshore fără rating”, ceea ce înseamnă că nu există informații care să ne arate că acea bancă este sigură. Mai mult, RAM Holdings atrage atenția că contractele Visionary conțin clauze care exonerează compania de răspundere, în cazul în care apar probleme. 

Cum a funcționat „rețeta” Dongfang în proiectele din Pljevlja și Tuzla

Compania chineză Dongfang a fost implicată în mai multe proiecte din Balcani, prin compania mamă și prin subsidiara care participă la licitația din România. Dongfang Electric International Corporation a fost lider în cadrul proiectului pentru reconstrucția ecologică a centralei electrice pe cărbune din Pljevlja, Muntenegru. Proiectul a fost marcat de mai multe scandaluri, de la suspiciuni legat de transparența modului în care a fost decis câștigătorul , până la întârzieri, o creștere a costurilor de construcție cu aproape 13 milioane de euro, deficiențe și nereguli în privința lucrărilor . Mai mult, la câteva zile de la pornirea centralei, localitatea Pljevlja a înregistrat cele mai ridicate valori ale poluării din istorie. Presa a relatat că „concentrația de SO2 în Pljevlja era de aproape 935 de ori mai mare decât în Podgorica, de aproximativ 58 de ori mai mare decât în Nikšić și de 1.112 ori mai mare decât în Kotor”.  Problemele de la centrală persistă și în 2025, potrivit presei din Muntenegru. 

Președintele consiliului de administrație al corporației internaționale Dongfang Electric din China, Chen Qiang, la discuții, în 2025, în Azerbaidjan. Sursa foto report.az

Achiziții cu rapoarte traduse și pagube de 170 de milioane de euro în Bosnia și Herțegovina

În Bosnia și Herțegovina, Dongfang a câștigat licitația pentru Blocul 6 al Centralei Termoelectrice Tuzla. Și aici au fost mai multe probleme, printre care și suspiciuni privind modul în care a fost declarat câștigătorul. Documentația privind achiziția publică a ajuns la poliție, după suspiciuni legate de grupul câștigător chino – bosniac, care ar fi fost favorizat.

Presa a scris că Dongfang Electric nu participă niciodată singură la licitațiile din Bosnia și Herțegovina, ci întotdeauna împreună cu o companie locală. Plângerea la poliție arată că în documentația depusă în cadrul licitației au fost acceptate rapoarte financiare ale Dongfang care erau de fapt simple traduceri, „nu acte originale, nici măcar copii”. 

Mai mult, întârzierile de implementare atribuite constructorilor ar fi generat pierderi de 331 de milioane de BAM (aproximativ 170 de milioane de euro) companiei naționale de electricitate Elektroprivreda BiH.

Standardele de mediu de la Centrala Stanari, contestate de experți

Centrala Stanari din Bosnia și Herțegovina a fost prima centrală din Europa construită de o companie chineză, mai exact de Dongfang Electric Corporation , compania mamă. Centrala a fost dată în folosință în 2016, iar într-un articol publicat de agenția de presă de stat din China, directorul tehnic al centralei, Aleksandar Milic, a declarat că în privința emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și praf, centrala respectă sau chiar depășește standardele Uniunii Europene. 

Doar că Bankwatch susține că la momentul deschiderii, în septembrie 2016, centrala era deja depășită din punct de vedere al standardelor de mediu, iar eficiența termică era cu aproximativ 10% sub cifrele stabilite prin proiect . 

Raportul Xinhua – Ce au descoperit instituțiile anticorupție din Beijing în interiorul Dongfang

Site-uri de știri din Serbia și Bosnia și Herțegovina au publicat în 2024 mai multe investigații despre problemele și suspiciunile din jurul succesului Dongfang Electric Corporation în Balcani . Dongfang Electric Corporation (DEC) a reușit să obțină contracte de milioane de euro cu compania publică de electricitate a Bosniei și Herțegovinei (EPBiH) în circumstanțe considerate suspecte, a scris Serbia-energy.eu. Presa mai arată că în timp ce compania chineză semna contracte în Balcani, compania mamă era investigată în China de Comisia Centrală pentru Inspecția Disciplinei, iar rapoartele oficiale chineze confirmau mai multe probleme în cadrul Dongfang Electric Corporation .

Probleme privind o licitație la care a participat o Dongfang au existat și în Africa de Sud, unde contractul încheiat de compania de stat Eskom cu Dongfang Electric Corporation a fost anulat, după o investigație.

De la dependența de combustibilul rusesc la dependența de tehnologia chinezească, noua vulnerabilitate a sistemului energetic

O problemă ridicată de experții cu care am discutat este legată de riscurile care vin cu constructorii chinezi. „Deci ăsta este un risc mare, să facă investiții cineva care n-are în cap viabilitatea economică a unui proiect și o formă de control. Fie că îți dă niște bani pe care îi cere înapoi, fie că poate să-ți facă un blackout sau chestii de astea de energy security, hard energy security, nu presiune economică”, este de părere Ana Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie în cadrul Expert Forum. 

Dr. Frans-Paul van der Putten, cercetător asociat senior la Institutul Clingendael, cu expertiză în rolul geopolitic al Chinei, a explicat pentru Context.ro că potențialele riscuri atunci când firme chinezești construiesc infrastructură energetică majoră în UE includ „riscul unor viitoare încălcări ale securității cibernetice sau dependența strategică de tehnologia chineză prin instalarea de echipamente chinezești și riscul dependenței de antreprenorii chinezi prin alocarea susținută a proiectelor către părți chineze în detrimentul concurenților lor non chinezi”. 

Expertul în sancțiuni Friedrich Lindenberg, fondatorul OpenSanctions, subliniază că deși UE este mai reținută când vine vorba de companiile chinezești, riscuri există. „În general, UE a fost mult mai agresivă în sancționarea companiilor și persoanelor rusești decât a celor chineze. În ceea ce privește companiile chineze, există un risc legat de lanțul de aprovizionare”, ne-a spus Friedrich Lindenberg, fondatorul OpenSanctions.

„Acest lucru nu înseamnă că europenii nu sunt îngrijorați de controlul sau intervenția Chinei”, a completat Lindenberg, care a dat exemplul Țărilor de Jos, care a preluat compania chinezească Nexperia. 

Pe de altă parte, Corina Murafa, cercetător, activist și consultant independent în domeniul climei, energiei și sustenabilității – membră în Comitetul Economic și Social European, spune că geopolitica s-a schimbat și transformă și relația Europa – China. „Dacă poate acum zece ani Europa putea să-și permită să zică la revedere Chinei, putem să fim autonomi fără voi și să ne lăsați în pace, din punctul meu de vedere nu prea putem să mai facem lucrul ăsta acum. Sunt mult mai avansați decât Europa într-un număr de tehnologii”, concluzionează Murafa.

O firmă de publicitate cu patru angajați, partener în licitație

Pe lista subcontractanților români se află Chronos Consulting SRL din Odorheiu Secuiesc, o firmă de publicitate cu patru angajați și o cifră de afaceri de 1,1 milioane de lei în 2025. Asociați în firmă sunt Lukacs Laszlo și Szathmary Zsuzsanna . Lukacs Laszlo a fost directorul ziarului Kronika din Cluj Napoca până în 2006. Din 2021 a fost director de cabinet la Ministerul Sportului, pentru Eduard Novak, iar din iulie 2026 este șef de cabinet la Ministerul Agriculturii, potrivit profilului său de Facebook. 

Chronos Consulting a avut mai multe contracte cu Federația Română de Ciclism și cu Federația de Handbal pentru organizare evenimente și publicitate. Are și un proiect european în valoare de 600.000 lei pentru achiziționarea de echipamente și softuri specializate și crearea unui nou loc de muncă . 

Contactat, acționarul Lukacs Laszlo a declarat pentru Context.ro că firma a fost descalificată. Lukacs ne-a spus că Chronos Consulting urma să asigure „conducerea managementului pentru lucrări, partea de IT, partea de contabilitate, deci o supraveghere a tuturor serviciilor”. 

Călătorii în China și parteneri europeni: Cum explică un orădean rolul firmei sale cu un angajat în proiectul Turceni

Aquatools Jimix SRL este un alt subcontractant. Firma cu sediul în Oradea are un angajat și pierderi în valoare de aproape 500.000 de lei în 2024. Asociat majoritar este Nicolae Mocsar. El deține firma împreună cu un cetățean francez. Aquatools se ocupă de activități de inginerie și consultanță tehnică, însă potrivit site-ului, firma este specializată în acvacultură.

Captură de pe site-ul firmei Aquatools Jimix, subcontractant în licitație. Sursă foto: https://www.aquatools.ro/

Nicolae Mocsar ne-a declarat că el a avut inițiativa parteneriatului care a licitat pentru construcția centralei de la Turceni, iar rolul firmei din Oradea în proiect va fi „gestionarea fluxului de apă”. „Nu este deloc diferit față de un sistem de recirculare în acvacultură, pe care îl montăm și astăzi”, ne-a declarat Mociar. El a adăugat că Aquatools are parteneri în Spania, Franța, Malta, Germania și că folosește tehnologie europeană. „Poate că descrierea și tehnica o să fie luată tot de aici din Europa, că nu doresc să iau nimic din China, eventual desenele”, a subliniat orădeanul, care ne-a spus, în același timp, că pentru a pregăti licitația a făcut mai multe călătorii, inclusiv în China, pentru a discuta cu partenerii de acolo. Legat de dimensiunea firmei și pierderile financiare, Mocsar a spus că deși e singurul angajat, are foarte mulți parteneri internaționali și că pierderile firmei „nu neapărat reflectă capacitatea de a face un proiect de genul ăsta”.

Koplanar Design SRL este un alt subcontractant. Firma de arhitectură din Cristuru Secuiesc are doi angajați în prezent și profit 2.292 de lei în 2025. Asociat unic și administrator al firmei este Levente Árpád Koncz. Firma nu are pagină de internet sau social media cu portofoliu de proiecte.

Firma Koplanar Design nu are site și portofoliu. Sursa: LinkedIn

Subcontractorul de la Metrou și o firmă din proiectul Greenfield Băneasa

Electrocons Group Proiect INT’L apare ca subcontractant în licitația pentru Turceni. Firma se ocupă de lucrări de instalații electrice. Potrivit Sicap.ai, compania are 248 de achiziții publice, în valoare de peste 500 de milioane de euro. Firma este subcontractor la lucrările de prelungire a Magistralei M4 de Metrou (Lot 2), împreună cu firma familiei fostului ministru și primar al Capitalei Adriean Videanu, arată Buletin de București. 

R.C.T.I. COMPANY SRL este deținută de Impact Developer and Contractor S.A, Radu Mihail Țoția și Emil Victor Tudor (asociați și beneficiari Rand Autonomy). Cu 121 angajați în 2025, compania a înregistrat un profit de 3,4 milioane de lei. 

R.C.T.I. COMPANY SRL a avut mai multe contracte cu dezvoltatorul imobiliar Impact Developer, pentru finalizarea unui complex rezidențial în București și pentru construirea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cadrul proiectului Greenfield Băneasa. Iar în 2022, Impact Developer a cumpărat 51% din acțiunile RTCI Company, în cadrul unei tranzacții în valoare de 14,4 milioane de lei. 

Impact Developer and Contractor SA este compania care a dezvoltat complexul Greenfield Băneasa, înainte să existe un drum de acces către locuințe, lucru care a stârnit un scandal între autorități și mai multe ONG-uri care au contestat drumul propus de dezvoltator prin Pădurea Băneasa . Emil Tudor, directorul general al R.C.T.I. Company, ne-a transmis că în cazul în care consorțiul din care fac parte va câștiga licitația, compania „va avea calitatea de subcontractant și va executa lucrările de instalații aferente clădirilor care urmează să fie construite în cadrul obiectivului”. 

„În afara aspectelor care necesită aprobarea Adunării Generale a Asociaților, acționarul majoritar nu intervine în deciziile operaționale privind participarea la asocieri, asumarea lucrărilor sau alegerea partenerilor contractuali. Aceste decizii, precum și responsabilitatea aferentă punerii în practică aparțin conducerii executive a R.C.T.I. Company S.R.L.”, a mai spus directorul companiei, când am întrebat despre cum influențează Impact participarea în proiecte mari de infrastructură energetică de stat. 

EXTOR Energy, afaceri cu statul și cu ginerele lui Viktor Orban

EXTOR Energy din Ungaria apare ca subcontractant. Este subsidiara, înființată în 2022, a unei mari companii maghiare din sectorul energetic, Extor Holding Kft. La un an de la înființare, compania a înregistrat venituri de peste 11 miliarde de forinti (aproximativ 32 de milioane de euro). Are proiecte cu instituții de stat, dar si private. 

Grupul Extor apare ca fiind contractantul pentru proiectare și management electric în cadrul mai multor proiecte deținute de BDPST Group (grup legat de István Tiborcz, ginerele fostului premier Viktor Orban) . 

Compania a furnizat sistemele energetice pentru Hotelul Hungarikum din Lakitelek, un proiect strâns legat de Sándor Lezsák (fost vicepreședinte al Adunării Naționale) .

Mitsubishi participă la licitație, dar livrările pentru turbine sunt amânate până în 2031

MHI Power Romania, reprezentanța Mitsubishi deținută de Mitsubishi Power Europe LTD, este și ea partener în licitație. Mitsubishi este unul dintre cei mai mari furnizor de turbine pe gaz din lume. 

După ce în 2017 toți marii producători de turbine pe gaz s-au confruntat cu scăderi în vânzări care au dus la o diminuare de până la 45% a profitului, anul trecut cererea de la nivel mondial a făcut ca aceștia să nu mai poată livra comenzile la timp, ceea ce a dus la întârzieri în proiectele de construcție a centralelor pe gaz . În unele cazuri, livrările de turbine au fost amânate până în 2029 . Cele comandate în 2026 ar putea fi livrate în 2031. 

Cererea mare de la nivel mondial vine ca urmare a închiderii centralelor pe cărbune, dar și a creșterii numărului de centre de date pentru Inteligența Artificială. 

Cererea mare a determinat producătorii, inclusiv Mitsubishi, să anunțe că dublează capacitatea de producție pentru turbine. Un raport al Global Energy Monitor avertizează însă că, la fel ca acum 10 ani, producătorii de turbine pe gaz s-ar putea să interpreteze greșit piața. „Dacă istoria ne servește drept indicator, în această perioadă cu producții record de energie regenerabilă și o scădere a ponderii gazului în mixul energetic, producătorii de turbine ar putea interpreta din nou greșit viteza și profunzimea tranziției energetice prin aceste investiții continue în gaze naturale. Aceste investiții contravin obiectivelor climatice corporative și vor deveni active blocate (subutilizate), expunând producătorii la riscuri financiare majore”, arată sursa citată. 

Restructurarea de 2,6 miliarde de euro

Proiectele CE Oltenia fac parte dintr-un plan mai mare de reorganizare, aprobat de Comisia Europeană, în valoare de peste 2,6 miliarde de euro . Acest plan prevede un „scenariu de restructurare cu implementarea unui plan de investiții (Planul de decarbonizare) și asigurarea viabilității CE Oltenia în 2026”. Miliardele alocate CE Oltenia vin cu obligația de implementare a planului de restructurare, conceput în 2020, care presupune înlocuirea centralelor pe cărbune cu 8 parcuri fotovoltaice, de circa 700 MW, la Turceni, Rovinari și Ișalnița, și dezvoltarea unor capacități pe gaze, cu putere de circa 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița. 

Deși toate proiectele derulate de CE Oltenia prin Fondul de Modernizare sunt întârziate, compania ne-a transmis că planul de restructurare revizuit al companiei și aprobat de Comisia Europeană a ajuns la un grad de implementare de 75%-80%. 

„CE Oltenia a avut de nu știu câte ori în trecut tot soiul de planuri de investiție”, a remarcat Ana Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie în cadrul Expert Forum. 

Planul de restructurare CE Oltenia, blocat de costuri mari și licitații eșuate

Licitația pentru centrala de la Ișalnița (Dolj) nu a atras interes din partea investitorilor, iar pentru centrala de la Turceni a fost depusă o singură ofertă, la mai multe luni de la lansare . „Ei (CE Oltenia n.red.) au și această boală pe care o au companiile de stat, că nu sunt în stare să termine un proiect simplu. Până la urmă și faptul că nu reușesc să găsească ofertanții îți spune de fapt ceva despre viabilitatea lor economică”, a completat Ana Otilia Nuțu. 

„Unul din motivele pentru care proiectele astea întârzie foarte mult este că a crescut foarte mult costul de producție. A existat o cerere ridicată pe piața globală de centrale pe bază de gaz, motiv pentru care turbinele au crescut foarte mult ca preț. Și ăsta e motivul pentru care, de exemplu, Oltenia nu a reușit să-și termine proiectele”, a declarat Corina Murafa, cercetător, activist și consultant independent în domeniul climei, energiei și sustenabilității – membră în Comitetul Economic și Social European.

Întârzieri majore în tranziția de la cărbune la gaz, Bruxelles-ul va analiza rapoartele pe 2025

Legat de întârzierile în implementarea proiectelor finanțate prin Fondul de Modernizare, Comisia Europeană a transmis, la cererea Context.ro, că va analiza stadiul investițiilor pe baza rapoartelor anuale din 2025 ale statelor membre beneficiare, care urmau să fie depuse până la sfârșitul lunii aprilie 2026, și va opri investițiile care nu respectă termenele stabilite. „Până în prezent, România nu a informat Comisia cu privire la întârzieri sau investiții întrerupte în aceste domenii”, a transmis un oficial al Comisiei.

Detalii cu clădirea Sky Tower în care își are sediul firma Tinmar Energy, în București, 6 noiembrie 2025. Inquam Photos / George Călin

Infrastructura de gaz ar putea deveni inutilă mai repede decât credem

Specialiștii cu care am discutat pe marginea proiectelor făcute prin Fondul de Modernizare, în principal investiții ca cele de la Turceni care funcționează pe bază de gaz natural, au ridicat mai multe probleme. 

Prima, care este deja pe agenda publică încă din 2022, este dependența de combustibilii fosili. A doua este fezabilitatea acestor proiecte pe termen lung. 

Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal în domeniul energiei pe Europa în cadrul Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară, ne-a declarat că modernizarea sistemelor energetice ar trebui să se concentreze pe rețele și electrificare, mai degrabă decât pe investiții în proiecte de gaze care vor întârzia statele membre în atingerea obiectivelor lor energetice. 

„Europa a realizat nevoia urgentă de a-și continua eforturile de îmbunătățire a eficienței energetice, de creștere a surselor regenerabile de energie și de înlocuire a consumului de gaze cu alternative mai curate. Dacă Europa reușește acest lucru, o parte din infrastructura de gaze ar putea deveni în curând redundantă”, a declarat sursa citată. 

Acest lucru îl spune și Alexandru Ciocan, consultant senior la Energy Policy Group. „Aportul lor (centralelor pe gaz n.red.) va fi din ce în ce mai redus pe considerentul că cu cât vom avea mai multă energie regenerabilă acoperită prin capacități de stocare, acestea vor diminua foarte mult rolul centralelor pe gaz. De ce? Pentru că producția din energie pe gaz va avea un preț mai mare datorită prețului la gaz, iar pe de altă parte și datorită taxării pe care o va avea și prin certificatele ETS ce se aplică acestor centrale”, a spus Ciocan.

sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Beyond Fossil Fuel consideră îngrijorător faptul că tranziția energetică a României se face în jurul noii infrastructuri de gaz. Sunt date ca exemple proiectele CE Oltenia pentru centrale pe gaz și proiectul Neptun Deep. „În loc să folosească influența statului pentru a accelera un sistem bazat pe energii regenerabile, construit pe stocare, rețele și flexibilitate pe partea de cerere, parcursul energetic actual al României riscă să transforme autoritățile publice în motoare ale blocării în gazul fosil”, arată raportul. 

Acest articol face parte din proiectul transfrontalier Polluter profits, coordonat de redacția Deník Referendum la care au contribuit jurnaliștii Georgiana Anghel (România), Daniel Kotecký – Deník Referendum (Cehia) și Marcel Wandas – Oko.press (Polonia)

Această investigație a fost realizată cu sprijinul Journalismfund Europe.