ANALIZĂ CONTEXT.RO. Consumăm apă dulce în exces față de ce ne dă natura, iar guvernele trecute au ignorat fenomenul

În ultimii ani  România consumă în exces apa dulce produsă de natură arată o analiză Context.ro . În 2023 am consumat  de două ori mai multă apă dulce decât ar trebui. Suntem pe locul doi în UE la viteza cu care ne golim rezervele de apă dulce, după Cipru. Experții spun că un factor este și faptul că în ultimii ani nu a mai nins abundent, însă investigațiile Context.ro au arătat că statul Român a eșuat să folosească banii europeni ca să ne adaptăm la clima mai dură din ultimele decenii.  În cazul apei, statul român tratează seceta ca pe o calamitate naturală neașteptată , în condițiile în care datele disponibile ne arată că este vorba despre un fenomen care are loc de ani de zile, prevăzut de specialiști și de rapoarte comandate de instituțiile publice.  

Toate țările din Spațiul Economic European, plus Marea Britanie, Macedonia de Nord, Albania și Serbia, au fost afectate de secetă și lipsa apei în ultimii 14 ani, potrivit bazei de date realizată de CORRECTIV.Europe. În România, aproximativ 60% dintre județe au atins un record de zile cu avertizare de secetă în 2023, 2024 și 2025. Anul cu cele mai multe zile de avertizare a fost 2024, cu o medie de 210 zile. 

Țara noastră se află pe locul 5 în Europa la secetă acută și locul 10 la secetă moderată, mai arată datele. În același timp, România este pe al doilea loc în Uniunea Europeană la Indicele de Exploatare al Apei (WEI+). Acest indice ne arată raportul dintre cantitatea de apă dulce consumată de o țară și cantitatea totală de apă dulce care se reface în mod natural. Consumul României este mai mult decât dublu față de limita sustenabilă.
Deși autoritățile nu au avansat cifre cu privire la pierderile economice suferite din cauza secetei, o bază de date europeană arată că un singur episod de secetă din anul 2000 a dus la pierderi economice de 500 de milioane de dolari, în România. 

sursa foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

La finalul lui iulie, Guvernul a decis să oprească unul din reactoarele de la Cernavodă ca urmare a scăderii nivelului Dunării. „Decizia este fără precedent în istoria centralei, pe fondul secetei și al secării Dunării”, a scris InfoSudEst. Dunărea a înregistrat, în iulie, minime istorice în toată Europa.  Însă anul acesta nu este primul în care vedem cum seceta afectează inclusiv producția de energie. În 2025, Hidroelectrica a produs cu 15% mai puțină energie, față de anul precedent, „pe fondul condițiilor hidrologice nefavorabile”, potrivit raportului companiei. 

Aceste date ne arată că apa nu este doar ce bem și ce udăm, dar este și o resursă importantă în producția de energie. Așa cum arată datele despre secetă puse cap la cap de CORRECTIV.Europe, criza energetică actuală nu este un accident, ci o consecință a faptului că România este una dintre cele mai afectate țări din Europa de seceta din ultimii ani . „În ciuda vulnerabilității sale ridicate la riscurile schimbărilor climatice, România nu este suficient de pregătită să răspundă și să se adapteze la acestea”, scrie în Raportul de țară privind clima și dezvoltarea pe 2023, realizat de Banca Mondială.

România își epuizează apa dulce de două ori peste nivelul de sustenabilitate

Potrivit datelor CORRECTIV.Europe Galați este județul cel mai vulnerabil la secetă extremă, fiind singurul prezent în topul celor mai afectate în 3 din cei 5 ani de vârf (2012, 2020 și 2022) . În  2025 cele mai afectate au fost județele: Mehedinți, Arad și Dolj . În 2020 și 2022 cele mai mari probleme au fost în Vaslui și Vrancea, iar în 2024 seceta a afectat cel mai mult județele Giurgiu, Ilfov și Olt . 

Mai mult, România este pe al doilea loc în Uniunea Europeană, cu 47,4%, la Indicele de Exploatare al Apei (WEI+), care măsoară cât din apa dulce reînnoibilă a unei țări este consumată efectiv de activitățile umane. Consumul de apă la nivel național este mult peste limita de sustenabilitate de 20% și mult peste consumul altor țări potrivit ultimelor date disponibile pe anul 2023. Asta înseamnă că resursele de apă din țară sunt consumate mai repede decât se pot reînnoi. „Problema cu România este că din 2019 suntem într-un deficit continuu de precipitații. De obicei, iarna ești pe excedent, primăvara normal și vara pe deficit. România, din 2019 este pe deficit continuu. Deci noi, în timpul iernii efectiv nu am mai apucat să ne revenim. Iar o mare parte din problemă sunt, de fapt, zăpeziile, pentru că nu am mai avut zăpadă. Într-adevăr, am avut anul ăsta ceva mai multă zăpadă, mai ales la altitudini mari. Dar am avut și temperaturi foarte ridicate în timpul primăverii și uneori chiar și iarna. Iar zăpada se topește mult mai rapid și nu mai apucă să ajungă în râuri”, a explicat Monica Ioniță, cercetătoare la Alfred Wegener Institute din Germania și colaboratoare a platformei InfoClima.

Delta Neajlovului este secată de apă în urma unei îndelungate perioade de secetă, în Comana, județul Giurgiu, 28 august 2024. Inquam Photos / George Călin

Calculat prin adunarea tuturor zilelor de avertizare și alertă din cei 14 ani analizați. Sursa: CORRECTIV.Europe

România, cea mai afectată țară din bazinul Dunării de schimbările climatice

Previziunile arată că într-un scenariu moderat de schimbări climatice, la o încălzire de 2-2,5 grade Celsius, vom avea 2 din 3 ani secetoși, potrivit Monicăi Ioniță. „Sunt foarte multe proiecții făcute pentru debitul Dunării la nivel de bazin hidrografic. Chiar și într-un scenariu moderat, ca să zic așa, până în 2050, Dunărea va pierde undeva între 20% și 40% din debit în timpul verii. Pe tot bazinul. Dar partea critică va fi pe România, pentru că acolo se termină”, a mai spus cercetătoarea.

Un raport din 2024, realizat de Banca Mondială pentru Administrația Națională Apele Române, confirmă ce spune Monica Ioniță. „Dintre statele situate în bazinul Dunării, se preconizează că România va fi cea mai afectată de schimbările climatice în general, lucru care, conform previziunilor, va spori semnificativ frecvența și anvergura inundațiilor și a secetei”, se arată în raport.

Furnizarea apei devine din ce în ce mai dificilă în România 

Raportul realizat de Banca Mondială arată că furnizarea apei, în calitate suficientă și cu o calitate adecvată, atât către populație, cât și către principalele sectoare economice „devine din ce în ce mai dificilă” din cauza schimbărilor climatice care pun presiune pe resursele de apă. „Modificările climatice generează de asemenea episoade mai frecvente și mai intense de inundații și secetă, necesitând eforturi suplimentare pentru a oferi României protecție împotriva impactului negativ al unor astfel de evenimente”, arată documentul.

Același raport spune că în 2021, doar 74,5% din populație avea acces la sistemul de alimentare cu apă, „România fiind singurul stat din Uniunea Europeană (UE) fără acces general la apă potabilă”. „Aceste cifre indică, în mod clar, faptul că România este o țară expusă riscului din perspectiva securizării resurselor de apă”, avertizează sursa citată.

sursa foto: Inquam Photos: Octav Ganea

Nota de plată a secetei

Încă nu avem o imagine clară a pierderilor economice, însă Baza de date internațională pentru Dezastre (International Disaster Database EM-DAT) arată că un singur episod de secetă din iunie 2000 a cauzat pierderi în valoare de 500 de milioane de dolari. Atunci au fost afectate județele Dolj, Mehedinți, Teleorman, Olt, Constanța, Brăila, Vaslui, Botoșani. Iar raportul realizat de Banca Mondială amintește de seceta din 2022, care „a provocat pierderi economice severe și pagube în principalele sectoare de activitate, inclusiv hidroenergie, alimentarea cu apă, agricultură și transportul fluvial”. Raportul de țară privind clima și dezvoltarea precizează că în 2022, seceta a creat probleme cu aprovizionarea apei în 220 de localități, a scăzut producția agricolă cu cel puțin un sfert și a și dus la restricții de navigație pe Dunăre. Tot atunci, numărul incendiilor forestiere a crescut de șapte ori. „Apa din sistemele hidrologice de stocare (lacuri de acumulare, râuri) este folosită adesea în scopuri multiple (controlul inundațiilor, irigații, hidroenergie etc.). Astfel, nivelul hidrologic în România este în continuă scădere”, aflăm din raportul scris în 2024.
Cifre mai recente arată că în 2024 locuitorii din peste 600 de localități au avut restricții la apă din cauza secetei și 65% din culturile de floarea soarelui au fost distruse în vara lui 2024 în Dolj, potrivit InfoClima. 

Revenind în prezent, mai multe localități au impus deja restricții la apă , iar Apele Române a făcut apel la populație să folosească apa responsabil, deoarece cele mai importante lacuri de acumulare au ajuns la un coeficient de umplere de 70% . În același timp, Guvernul a luat măsuri pentru a reduce consumul de energie. „România necesită urgent să investească în stocarea apei. Aici sunt incluse atât retenția naturală, cât și cea artificială”, avertizează raportul Băncii Mondiale.

Lauro Rossi, director de program la instituția de cercetare Fondazione CIMA și unul dintre autorii datelor privind seceta din cadrul Copernicus, avertizează că seceta și consecințele acesteia cresc semnificativ, chiar și cu o încălzire de 1,5 grade. „Fără adaptare, în unele regiuni ale Europei, pierderile viitoare de randament la grâu, orz și porumb ar putea fi de două sau trei ori mai mari decât condițiile actuale, în funcție de nivelul de încălzire considerat”, a spus Lauro Rossi.

Zilele de alertă reprezintă episoadele cele mai severe, cu risc critic de uscăciune acută a solului și epuizare a resurselor hidric.Sursa: CORRECTIV.Europe

De la resursă gratuită la produs de lux

 „Cred că cel mai important este să înțelegem că apa nu este un bun comun momentan, este un lux și va deveni din ce în ce mai mult un lux în viitor”, a subliniat cercetătoarea Monica Ioniță. Jaume Freire González, cercetător științific la Institutul de Analiză Economică (IAE-CSIC) și profesor afiliat la Barcelona School of Economics, a explicat, referitor la măsurile ca reacție la secetă, că printre cele mai eficiente și fără costuri mari sunt taxele de mediu și „o tarifare adecvată a apei”. „În prezent, prețurile adesea nu reflectă valoarea marginală reală a apei. Prin urmare, tarifele și taxele progresive pot contribui la o utilizare mai rațională a acestei resurse, în special în perioadele de penurie. În același timp, apa este o necesitate fundamentală. Prin urmare, statul trebuie să se asigure că toți oamenii, inclusiv cei cu venituri mici, au acces la ea. Cu toate acestea, aceste instrumente își ating limitele. Pentru a asigura aprovizionarea pe termen lung, este necesară și o infrastructură diversă și adaptată regional”, a explicat cercetătorul. El a adăugat că „Europa încă nu are o strategie suficient de coordonată și pe termen lung pentru a se pregăti sistematic pentru deceniile următoare”.

Sursa: CORRECTIV.Europe

Cultura de porumb din Timis este afectata de seceta, 15 august 2015. sursa foto: inquam photos: Cornel Prutan