Rețeaua de “AI Slop” care a exploatat Campionatul Mondial: Cum să faci milioane de vizualizări cu spam și povești “de necrezut” narate de inteligența artificială

O voce robotică, montaje repetitive și povești inspiraționale despre situații la care „nimeni nu se aștepta” sau „victorii incredibile” – dacă ai urmărit Campionatul Mondial de Fotbal în acest an, este foarte posibil să fi dat peste unul dintre sutele de videoclipuri aproape identice de acest fel publicate de conturi anonime pe TikTok – versiunea locală, în limba română, a unei-* strategii de inundare a rețelelor de socializare cu așa numit “AI slop”, care este populară la nivel mondial deja de ani de zile.

Context.ro a identificat șapte conturi de Tiktok care, în timpul Campionatului Mondial de Fotbal 2026 și în lunile premergătoare, s-au folosit de aceleași formule narative, voci sintetice, povești reciclate sau inventate și de un circuit de redistribuiri prin care videoclipurile au circulat de la o pagină la alta și prin care au generat, până acum, milioane de vizualizări și reacții.

Nu am putut stabili că toate aceste conturi sunt administrate de aceeași persoană sau grup, dar ele par să urmeze aceeași “rețetă” promovată în spațiul online de un antreprenor care se recomandă drept “partener oficial” al TikTok în Republica Moldova și România în timp ce promovează un program de recompense al creatorilor care nu este încă disponibil în aceste țări.

Conturile identificate de jurnaliștii Context sunt:

• @fotbalworldro — 71,5K urmăritori, 1,8M reacții

• @fotbalviral — 41,7K urmăritori, 860,6K reacții

• @allexandrubt — 30,4K urmăritori, 341,8K reacții

• @raprecapt — 18,3K urmăritori, 192,8K reacții

• @_mihaela228 — 13,9K urmăritori, 113,9K reacții

• @fotbalnews — 9.372 urmăritori, 213K reacții

• @serviciidecanaliz — 1.780 urmăritori, 7.679 reacții

Rețeta viralizării

Dincolo de faptul că postează, de luni de zile, aproape exclusiv același tip de conținut, aceste conturi sunt conectate și prin faptul că se urmăresc reciproc și își redistribuie videoclipurile unul celuilalt – singurele excepții de la această regulă sunt @fotbalworldro, a cărui listă de urmăritori este privată, și @fotbalvrial, care nu urmărește niciun alt cont. În schimb, toate celelalte conturi din rețea redistribuie videoclipurile postate de acestea. 

Pe deasupra, deși montajele și situațiile prezentate sunt diferite de la caz la caz, se remarcă faptul că aproape toate clipurile postate în ultimele câteva luni sunt “narate” cu ajutorul unor voci robotice, cel mai probabil generate cu ajutorul inteligenței artificiale. 

În sute de videoclipuri diferite, aceste voci monotone descriu, printr-un limbaj cu o încărcătură emoțională puternică, diverse povești “dramatice”, în general incidente din teren și scandaluri din viețile private ale jucătorilor, antrenorilor și altor personaje faimoase din lumea fotbalului. 

Multe dintre aceste videoclipuri folosesc anecdote personale imposibil de verificat sau teorii prezentate fără dovezi. 

De pildă, pe 15 iulie, la mai puțin de o zi după eliminarea Franței din turneu de către Spania, @fotbalworldro a postat un videoclip care descrie o presupusă conversație dintre legendarul fotbalist francez Zinedine Zidane și Didier Deschamps, selecționerul Franței, în care Zidane îi ia apărarea altui jucător, N’Golo Kanté, care a petrecut întreaga competiție pe banca de rezerve. Videoclipul nu include o sursă și nu am putut identifica nicio dovadă disponibilă în spațiul public că această conversație ar fi avut loc, vreodată.

În alte instanțe, situații reale sunt dramatizate și prezentate publicului. Spre exemplu, tot pe 15 iulie, @fotbalviral a publicat un videoclip în care descrie modul în care viața Celestei Amarilla, o senatoare din Paraguay, a început să se “prăbușească” după ce a lansat un atac rasist la adresa francezului Kylian Mbappé.

În fond, videoclipul nu face decât să descrie un scandal care a avut loc la începutul lui iulie, când Amarilla l-a caracterizat pe francez drept un “cameronian colonizat” după ce Franța a eliminat Paraguay din competiție, după cum scria The Guardian la acea vreme.

Practic, orice echipă sau orice fotbalist celebru poate deveni “protagonistul” unui astfel de videoclip, însă ținta principală a conturilor identificate de Context pare a fi argentinianul Lionel Messi. Pe conturile identificate au fost publicate, în mai multe instanțe, videoclipuri în care Messi este prezentat drept un personaj negativ, fie pentru că echipa sa ar fi favorizată la Mondiale, el ar trișa pe teren sau ar fi, pur și simplu, nepoliticos.

Pe de cealaltă parte, aceleași conturi postează și videoclipuri în care jucătorul argentinian este lăudat sau îi sunt scoase în evidență calitățile. Unul dintre cele mai virale videoclipuri postate de @fotbalworldro este din noiembrie 2025, în care descrie “recordul” doborât de Messi atunci când și-a deschis contul de TikTok.

În orice caz, scopul principal al acestor videoclipuri nu pare să fie propagarea unei anumite narațiuni, ci mai degrabă obținerea unui număr cât mai mare de vizualizări și reacții, cel mai probabil în scopul monetizării conținutului.

Majoritatea videoclipurilor postate nu depășesc pragul de câteva mii de vizualizări, însă cele mai virale dintre ele pot ajunge și la un milion de vizualizări și zeci de mii de reacții, iar inundarea algoritmului cu conținut formulaic și ușor de produs pentru a genera cât mai mult trafic și a profita de programele pentru creatori ale TikTok este o strategie deja bine documentată la nivel mondial. 

Cum să faci bani din algoritm

În afară de stilul similar și de faptul că interacționează în mod regulat pe TikTok, este greu de spus dacă există alte legături directe între aceste conturi, dat fiind faptul că niciunul nu oferă date de contact sau informații despre persoanele din spatele acestora.

Faptul cert este, însă, că majoritatea covârșitoare a postărilor pe care le-au publicat în ultimele luni au lungimea de aproximativ un minut, iar dintre cele șapte conturi pe care le-am analizat, cinci au peste 10.000 de urmăritori și sunt capabile să strângă peste 100.000 de vizualizări în 30 de zile:

• @fotbalworldro a strâns peste 100.000 de vizualizări pentru cele mai recente cinci videoclipuri,postate luni și marți;
• @fotbalviral a reușit aceeași performanță cu un singur videoclip, postat marți;
• Cel mai recent video postat de @allexandrubt a strâns aproape 150.000 de vizualizări de la începutul lunii iulie;
• videoclipurile postate de @raprecapt în aprilie au strâns peste 250.000 de vizualizări;
• @_mihaela228 a strâns aproape 900.000 de vizualizări cu un singur videoclip postat la începutul lunii iulie;

Acest calcul înseamnă că toate aceste conturi sunt, în teorie, eligibile pentru “Programul de recompense pentru creatori” – un program prin care TikTok plătește direct creatorii de conținut înscriși în funcție de numărul de vizualizări pe care îl obțin, pentru a încuraja “crearea de conținut de înaltă calitate”, potrivit companiei.

În acest context, este important de amintit că trei dintre conturile identificate de Context au redistribuit, în ultimele luni, conținut publicat pe conturi de TikTok asociate lui Alexandru Borta, un antreprenor moldovean care susține că te poate învăța cum să faci “500–1000€/lună din TikTok de la 0, folosind un sistem testat pe studenți care deja obțin rezultate”, pe site-ul http://creativitiprogrambeta.com. 

sursa foto: captură de ecran

sursa foto: captură de ecran

sursa foto: captură de ecran

Site-ul vine la pachet cu o opțiune de a cere o “lecție gratuită”, prin care utilizatorul este redirecționat către canalul de Telegram al lui Borta, “Alex Monetizare”, iar “lecția” este un videoclip de aproape 18 minute, postat pe canalul de Youtube al lui Borta.

În acest videoclip, el se recomandă drept “persoana care a adus conceptul de monetizare…în Republica Moldova și România”, apoi explică, în mare, istoricul programului de recompense și oferă un ghid pas cu pas pentru crearea de videoclipuri “originale” prin care poți profita de acesta, aproape integral prin intermediul aplicațiilor AI.

Procesul prezentat de Borta presupune selectarea unui videoclip postat pe altă pagină de TikTok, preferabil în engleză sau altă limbă, extragerea textului, traducerea sa în română cu ajutorul ChatGPT, apoi convertirea sa în audio cu ajutorul ElevenLabs, una dintre cele mai populare platforme de inteligență artificială specializate în generarea și prelucrarea de conținut audio.  

Una peste alta, scopul final este republicarea videoclipurilor postate de alți creatori, dar cu un audio și subtitrări noi, traduse și prelucrate cu AI în mai puțin de 10 minute. Ghidul nu include nicio mențiune despre atribuirea sursei sau cererea acordului creatorului original pe parcursul acestui proces.

• Notă: Până la momentul publicării acestui articol, Alexandru Borta nu a răspuns cererii jurnaliștilor Context pentru un punct de vedere despre aceste aspecte. După trimiterea cererii, însă, site-ul creativitiprogrambeta.com a devenit inaccesibil, iar ghidul de pe canalul său de Youtube este, acum, privat. În schimb, ghidul pentru crearea de videoclipuri “originale” cu ajutorul AI este încă disponibil, în format text, pe grupul de Telegram “Alex Monetizare”.

sursa foto: captură de ecran

sursa foto: captură de ecran

Borta susține că, prin acest sistem, “cursanții” săi, majoritatea din Republica Moldova și România, pot câștiga între 500 și 1000 de euro lunar, însă informațiile disponibile public nu explică multe dintre mecanismele din spatele acestuia. 

Spre exemplu, site-ul său susține că metoda pe care o promovează funcționează 100% în Moldova și România, deși se bazează în totalitate pe  Programul de recompense pentru creatori, care este deschis doar creatorilor care locuiesc și au conturi înregistrate în Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Japonia, Coreea de Sud, Franța, Mexic și Brazilia, potrivit TikTok.

sursa foto: captură de ecran

• Notă: De la lansarea programului de recompense, în 2024, mai mulți creatori de conținut români și-au încurajat audiențele să folosească diferite metode pentru a depăși restricțiile geografice impuse de TikTok și pentru a-și monetiza conținutul, inclusiv VPN-uri și înlăturarea cartelei SIM asociate cu România din telefon înainte de crearea unui cont nou, dar aceste acțiuni încalcă termenii impuși de TikTok.

Pentru acces la mai multe presupuse cursuri și informații, Borta își îndeamnă audiența să se alăture “comunității sale private”, pentru suma de 6.900 de lei moldovenești (aproximativ 340 de euro).

În același timp, secțiunea de termeni și condiții a site-ului include și următorul avertisment:

• “ATENȚIE: Cifrele, veniturile și rezultatele menționate pe site, în materialele video, în comunitate sau în orice alte materiale de marketing reflectă exclusiv experiența personală a mentorului și a unor cursanți selectați. Nu garantăm și nu promitem că nveți obține rezultate identice, similare sau de orice fel”.

sursa foto: captură de ecran

În orice caz, mai multe dintre conturile identificate de Context.ro au interacționat cu materialele promoționale ale lui Borta în ultimele luni.

Spre exemlu, contul “@allexandrubt” a redistribuit, pe lângă conținutul legat de fotbal generat cu AI, și mai multe postări publicate inițial pe unul dintre conturile sale personale (@alex_borta) și de pe contul “TikTok Club”, cu 15.000 de urmăritori, care îi promovează activitățile lui Borta, inclusiv tacticile de monetizare ale algoritmului.

Contul @allexandrubt a început să publice în februarie 2026, iar de atunci a postat aproape 230 de videoclipuri, toate despre fotbal, pentru care a strâns peste 30.000 de urmăritori, 340.000 de reacții și milioane de vizualizări.

La fel este și cazul conturilor @_mihaela228 și @fotbalnews – ambele au redistribuit, de asemenea, videoclipuri de pe contul lui Borta, printre cele despre fotbal.

Alexandru Borta nu a răspuns solicitării pentru un punct de vedere transmise de reporterii Context.ro, în care l-am întrebat dacă aceste conturi sunt administrate de el sau de unul dintre cursanții săi.

Cum a fost popularizat “AI slop-ul” pe TikTok 

Alexandru Borta insistă asupra caracterului „inovator” al metodei sale pentru spațiul românesc, dar este, în fond, vorba despre o versiune locală a unui model deja răspândit la nivel mondial, prin care creatori individuali sau așa-numitele „fabrici de conținut” inundă platformele media cu materiale repetitive, reciclate sau preluate de la alți creatori, în speranța că măcar o parte dintre ele vor fi împinse de algoritm și vor genera suficient trafic pentru a fi monetizate. 

Internauții folosesc deja de ani de zile termenul derizoriu “AI slop” pentru a descrie astfel de conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale, însă nu poate fi negat faptul că unii dintre cei care îl folosesc reușesc să obțină rezultate considerabile, în special pe TikTok.

În 2024, publicația online independentă 404 media a analizat o rețea de conturi de TikTok bazată pe ceea ce numea la acea vreme “parazitism de conținut” – practic, mii de oameni foloseau  o varietate de instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a produce videoclipuri de slabă calitate, de tip spam, care reciclau sesiuni de întrebări și răspunsuri de pe Reddit, clipuri despre „oceane înfricoșătoare” narate cu AI, curiozități generate cu ChatGPT și tot felul de alte produse media luate de la celebrități și alți creatori de conținut și republicate într-o formă ușor alterată.

În mod notabil, analiza 404 media a inclus și activitățile lui Musa Mustafa, un influencer britanic care își îndemna urmăritorii la acea vreme să fure conținut de pe internet și să-l viralizeze printr-o metodă extrem de similară cu cea a lui Borta, bazată tot de aplicația ElevenLabs.

„Este un tip nou de conținut pe care cred că toată lumea ar trebui să pună mâna chiar acum, să-l fure. Ar trebui, literalmente, să-l fure”, spunea Musa la acea vreme într-un videoclip intitulat „Cea mai BUNĂ nișă cu care să începi chiar acum pe TikTok”, explică 404 Media.

El a folosit drept exemplu principal canalul de YouTube „Daily Dose of Internet”, care avea 17,7 milioane de abonați, și explica faptul că oamenii ar trebui să descarce clipurile virale publicate acolo, să pună AI-ul să “citească rahatul ăla” apoi să adauge alte subtitrări peste cele existente și să posteze videoclipurile modificate pe propriile pagini.

• „Dacă doar atât trebuie să faci pentru ca materialul să fie considerat conținut original și să poată fi monetizat, atunci toată lumea ar trebui să intre chiar acum pe Daily Dose, să ia clipurile, să adauge o voce AI, să schimbe subtitrările și să pună AI-ul să citească tot ce a spus Daily Dose. Sunt, literalmente, bani gratis. S-ar putea să fie cel mai bun și, dacă nu, cel mai ușor lucru pe care îl poate face cineva. Le recomand tuturor să se apuce imediat. Este foarte important, băieți. Hai să facem niște bani, ce naiba”, era explicația lui Mustafa, citată de 404 Media.

De atunci, metodele și uneltele folosite au continuat să evolueze, dar principiul de bază a rămas același. Tot în 2024, WIRED a analizat o rețea de peste 1.000 de conturi de social media care foloseau videoclipuri furate de la creatori reali, înlocuiau sau modificau fețele cu ajutorul inteligenței artificiale și apoi monetizeau falșii influenceri astfel creați. 

În 2025, publicația britanică Press Gazette a realizat mai multe articole despre canale de Youtube care furau articole jurnalistice, le transformau în videoclipuri narate cu ajutorul inteligenței artificiale și le monetizau fără autorizație.

În aceeași perioadă, ONG-ul parizian AI Forensics arăta cum doar câteva sute de conturi care publicau exclusiv “AI slop” au reușit să strângă peste 4,5 miliarde de vizualizări pe social media într-o singură lună.

Subiectul principal a fost fotbalul în cazul analizat de Context, dar pentru producătorii de “slop”, singurele limite par a fi cele impuse de programele AI pe care le folosesc.