Reacția Ministerului Muncii la investigația “România copiilor traficați”: Lipsesc informații punctuale care să permită verificarea unor astfel de situații condamnabile, orice sistem este perfectibil, nu se poate discuta despre o problemă sistemică

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului refuză să numească sistemică problema copiilor dispăruți și traficați sau abuzați din sistemul de protecție, așa cum reiese din investigațiile Context.ro din seria România copiilor traficați. De asemenea, instituțiile susțin că le lipsesc „informații punctuale, care să permită verificarea unor astfel de situații condamnabile”. Însă chiar răspunsul comun la cele peste 50 de întrebări adresate de Context.ro indică vulnerabilități, proceduri aplicate neunitar, personal insuficient pregătit, intervenții necorespunzătoare în cazuri de abuz, lipsa unei baze de date comune între instituțiile cheie și lipsa unor evidențe centralizate. Reacția comună a instituțiilor a fost transmisă Context.ro la o lună de la data la care a fost solicitată.

Context.ro a solicitat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMFTSS) și Autorității Naționale pentru Protecția Copilului (ANPDCA), instituție aflată în subordinea MMFTSS, o reacție cu privire la seria de investigații Context.ro și interviuri în care atât supraviețuitoare ale traficului, cât și un director DGASPC, au făcut afirmații grave cu privire la sistemul de protecție a copilului. 

Răspunsul comun al ministerului și al Protecției Copilului (ANPDCA) nu demontează informațiile prezentate de Context.ro, ci le încadrează birocratic, vorbește despre proceduri, trimiteri între autorități și reforme, în timp ce copiii despre care vorbește seria de investigații Context.ro nu au fost vulnerabili în viitor, ci au dispărut, au fost exploatați, au fost abuzați sau au rămas fără sprijin în timp ce statul avea deja legi, standarde, proceduri și instituții responsabile. Ministerul și ANPDCA susțin, totuși, că le lipsesc „informații punctuale, care să permită verificarea unor astfel de situații condamnabile”.

Directorul DGASPC Giurgiu a afirmat, în cadrul unui interviu acordat Context.ro, cu privire la disparițiile copiilor din sistemul de protecție și legătura acestora cu traficul de minori, că „DGASPC-urile întrețin acest fenomen infracțional”. Întrebate cum comentează declarațiile, ministerul și ANPDCA răspund doar că tratează cu „maximă seriozitate” orice informație privind abuzuri, exploatare sau trafic de minori. 

La întrebarea “cum comentează Ministerul declarația directorului DGASPC Giurgiu potrivit căreia DGASPC funcționează mai degrabă ca „protecția angajaților” decât ca instituție de protecție a copilului?” răspunsul a fost că “în lipsa unor informații concrete care să permită verificări, nu poate formula un punct de vedere asupra unui caz sau a unor declarații cu caracter general”.

foto: Vișinel Bălan, sursa: captură interviu Context.ro

În cadrul aceluiași interviu, Vișinel Bălan, actual director DGASPC și fost vicepreședinte ANPDCA, a mai afirmat că în sistem „nu e vorba nici măcar de interesul superior al copilului”, că angajații DGASPC „nu știu să se comporte” cu minorii aflați în grija statului și se află „permanent într-un conflict cu ei”, că există situații în care angajați DGASPC au recurs la violență împotriva copiilor și, în general, practica din sistem este „să mușamalizeze” cazurile, dar și că minorii își retrag adesea plângerile împotriva angajaților pentru că nu se simt în siguranță și nu sunt sprijiniți.

În replica cerută de Context.ro, ministerul a susținut că “fără a nega existența unor probleme punctuale, apreciem că nu se poate discuta în acest moment despre o problemă sistemică la nivelul serviciilor publice de protecție a copilului” și aduce în discuție o comisie parlamentară de acum aproape șase ani, susținând că “subiectele avute în vedere au făcut, în trecut, obiectul unei ample dezbateri din anul 2020, care s-a soldat inclusiv cu verificarea și cercetarea acestora de către o comisie special constituită la nivelul Parlamentului României”. 

Fostă deputată și membră a comisiei parlamentare, Mara Calista a afirmat recent că “s-au schimbat niște lucruri” ulterior, dar “nu s-a întâmplat ceva măreț”. 

“Nu vedem decât faptul că cifrele cresc, ceea ce înseamnă că fenomenul rămâne în continuare neacoperit, subfinanțat, netratat”, a mai afirmat fostul parlamentar în discuția cu Context.ro.

Context.ro a mai arătat și că Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat după tragicul caz de la Caracal că va operaționaliza o structură specializată care se va ocupa exclusiv de căutarea persoanelor dispărute. Pusă în dezbatere publică în august 2019 și depus în Parlament spre finalul lui 2021, propunerea legislativă se află încă în procedură parlamentară.

Peste 340 de minori aflați în grija statului au fost identificați ca victime ale traficanților în ultimii zece ani. Una din 7 victime ale traficului de minori a provenit din sistemul de protecție specială. Copiii aveau între 5 și 18 ani, iar în 82% dintre cazuri au fost exploatați sexual. Numai că, potrivit instituțiilor care ar trebui să ocrotească copiii (DGASPC), din 2015 și până în iulie anul trecut, numai 27 de minori aflați sub protecție specială ar fi fost victime ale traficului.

foto: Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, sursa: Inquam Photos / Alexandru Nechez

Confruntați cu aceste informații, ministerul și ANPDCA nu aduc nicio explicație, ci doar susțin că „existența unor diferențe între datele prezentate de diferite instituții poate fi justificată de faptul că acestea se referă la situațiile în care se află copiii, comparațiile între date provenite din surse diferite trebuie realizate cu prudență și în raport cu atribuțiile legale ale fiecărei instituții”. 

Aceeași ruptură apare și în cazul disparițiilor. În iulie 2025, în evidențele Poliției Române erau 200 de minori dispăruți din centre DGASPC, dar niciuna dintre direcțiile de asistență socială și protecție a copilului din țară nu a consemnat în răspunsul la cererea Context.ro același număr de copii dispăruți ca și Poliția. Spre exemplu, din sistemul de protecție din Sibiu figurau dispăruți, conform Poliției, 35 de minori, iar DGASPC a consemnat doar un dispărut în răspunsul său.

Dar ministerul și Protecția Copilului (ANPDCA) nu lămuresc conflictul dintre cele două seturi de date, ci invocă în răspunsul transmis distincția dintre „plecare fără permisiune” și „dispariție” pentru a explica diferențele dintre datele DGASPC și cele ale Poliției, cu toate că Context.ro a solicitat explicit de la cele 47 de DGASPC din țară date privind disparițiile.

Pe tema biletelor de voie, documente prin care DGASPC permite ieșirea temporară a minorilor din centre pentru diverse activități, ministerul și Protecția Copilului (ANPDCA) oferă un răspuns general despre scopul lor, acela de a permite copiilor o viață cât mai apropiată de normalitate. Numai că exact această zonă a fost semnalată de supraviețuitoare ale traficului intervievate de Context.ro, care au vorbit despre fete din centrele statului lăsate să ajungă la traficanți inclusiv prin acordarea unui astfel de bilet de voie.

Ministerul susține că “tratează cu maximă seriozitate orice sesizare privind posibile vulnerabilități în sistemul de protecție a copilului”, dar nu își exprimă o poziție cu privire la aceste informații, argumentul fiind “lipsa unor informații punctuale care să permită o identificare nominală a unui astfel de caz”.

Context.ro a publicat recent un interviu cu supraviețuitoare a traficului de minori, care a fost victimă în perioada în care era instituționalizată. *Raisa a susținut că a văzut cum alte fete erau „trimise direct în capcana” traficanților, cu bilete de voie de la angajații DGASPC. 

foto: *Raisa, sursa: captură interviu Context.ro

Raisa a povestit despre cum, în centrele statului care ar trebui să ocrotească copiii, de fapt, aceștia erau supuși la bătăi și umilințe. Mai mult, tânăra a mărturisit că a fost victima unor violuri comise cu complicitatea angajaților DGASPC. Și, mai mult, în timp ce se afla în grija statului, a fost răpită de pe stradă și exploatată sexual. Deși a încercat să ceară ajutor de la angajați ai centrului, a povestit ea, nu a fost crezută și nu a fost protejată, și, a explicat, “din disperare că vreau să vorbesc, vreau să spun ce am pățit și nu sunt ascultată” a avut o tentativă de suicid.

foto: Larisa Butnariu, sursa: captură interviu Context.ro

O altă supraviețuitoare a traficului de persoane, Larisa Butnariu, care a fost parte într-un dosar de trafic ca victimă alături de fete care proveneau dintr-un centru de plasament din Iași, a susținut în interviul pentru Context.ro că victimele provenite din sistem fuseseră lăsate “cu bilete de voie pe mâinile traficanților”.  

*Raisa este un nume fictiv. Din motive de siguranță, identitatea supraviețuitoarei a fost protejată. 

În răspunsul lor, ministerul și ANDPCA admit explicit că „la nivel național nu există un mecanism de interoperabilitate” între DGASPC, ANPDCA, Poliție, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), DIICOT și celelalte instituții relevante pentru urmărirea cazurilor de copii dispăruți din centre și ulterior identificați ca victime ale traficului. Deși este clar că în lipsa unui mecanism funcțional de schimb de informații, instituțiile pot deține fiecare fragmente din traseul aceluiași copil, fără ca statul să aibă imaginea completă.

foto: Helena-Omna Raicu, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), sursa: Inquam Photos / Mălina Norocea

Mai mult, instituțiile arată că, în 2025, controale ANPDCA ce au vizat 25 de servicii rezidențiale au scos la iveală „o serie de deficiențe privind protecția copiilor împotriva abuzului, neglijării, exploatării și altor forme de violență, generate atât de aplicarea neunitară a cadrului procedural, cât și de insuficienta pregătire profesională a personalului”. Cu alte cuvinte, Ministerul neagă caracterul sistemic al problemei, dar descrie exact mecanisme instituționale care funcționează defectuos sau arată că acestea lipsesc.

“Deși toți ne dorim construcția și funcționarea unor sisteme perfecte, nu putem nega faptul că orice sistem este perfectibil, supus unor îmbunătățiri continue, pe măsură ce practica și realitatea demonstrează apariția unor vulnerabilități”, mai scrie ministerul în răspunsul solicitat de Context.ro.

Răspunsul ministerului și ANPDCA arată în mod repetat că responsabilitatea se află la diverse instituții: datele despre victimele traficului sunt la ANITP, cazurile de dispariție sunt la Poliție, condamnările sunt la Ministerul Public, evidența biletelor de voie este la DGASPC-uri, iar DGASPC-urile sunt în subordinea consiliilor județene. Aceste explicații nu fac decât să descrie un sistem fragmentat, în care fiecare instituție deține o bucată din problemă, dar nimeni nu are imaginea de ansamblu.

Ministerul invocă în răspuns și “reforme aflate în dezvoltare”, formări, ghiduri, instrucțiuni și planuri de acțiune, însă nu explică dacă și cum au fost remediate deficiențele deja constatate, ci doar susține că “are în vedere permanent faptul că pot exista și situații izolate în care serviciile nu funcționează la standardele impuse de lege”. 

În final, întrebat dacă va solicita Corpului de Control sau ANPDCA verificări la nivel național în urma investigațiilor și interviurilor Context.ro, ministerul răspunde că „analizează” informațiile și că, “în situația în care vor rezulta elemente care justifică adoptarea unor măsuri suplimentare, acestea vor fi dispuse în condițiile și cu respectarea prevederilor legale”.

La cererea repetată a Context.ro ca un reprezentant al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale să acorde un interviu pe aceste teme, am primit din nou un refuz.