București, fără plan de adaptare climatică din era Nicușor Dan: bazinele de retenție, considerate „nerelevante“ înainte de inundații

Aproape 60% dintre reședințele de județ din România nu au un plan de adaptare la schimbările climatice, iar aproximativ 80% nu monitorizează proiectele existente și nu au personal dedicat acestui domeniu, arată o analiză publicată anul trecut de Context.ro, bazată pe răspunsurile a 35 de municipii reședință de județ și capitală.

Urmari ale codului rosu de ploi si vant cu intensitate crescuta in Bucuresti, 1 iulie 2026. Inquam Photos / Octav Ganea

În 2025 am solicitat primăriei date despre adaptarea climatică. Pe 8 mai, adică fix între primul și al doilea tur al alegrilor prezidențiale câștigate de Nicușor Dan, primăria ne-a trimis datele legate de acest subiect. Datele sunt bazate pe strategia și direcțiile date de actualul președinte care era la al doilea mandat de primar. 

Prognoza primăriei: Pierderi financiare mai mari, dar măsurile de adaptare sunt „nerelevante” 

Primăria București anticipează că orașul se va confrunta cu furtuni mai puternice și precipitații abundente, pe viitor, însă nu și cu inundații extreme, potrivit răspunsurilor la chestionar. În același timp, angajații apreciază că orașul va avea pierderi financiare mai mari din cauza fenomenelor meteo extreme. Însă, Primăria București considera că măsurile pentru diminuarea efectelor ploilor torențiale, cum ar fi: aplicarea principiilor orașelor burete sau adaptarea planului de inundații, nu erau relevante pentru București. Primăria nu a considerat relevante nici aplicarea principiilor orașelor burete sau bazine de retenție, pentru a preveni inundațiile. 

Bazinele de retenție, de la „nerelevante” la investiții urgente

Autoritățile par a se fi râzgândit cu privire la aceste aspecte, ca urmare a inundațiilor înregistrate zilele trecute. Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că, împreună cu Apa Nova, primăria pregătește „un plan de investiții pentru reducerea riscului de inundații, care include construirea unor bazine de retenție sub Parcul Izvor și Parcul Operei, extinderea infrastructurii de colectare a apelor pluviale și introducerea soluțiilor specifice conceptului de «oraș-burete» în proiectele publice”.

Apa Nova a transmis miercuri că în doar zece ore, în perioada 30 iunie – 1 iulie, în București au căzut, în medie, aproape 70 de litri de apă pe metru pătrat, „echivalentul a peste 92% din media multianuală a întregii luni iunie”. „În anumite zone ale Capitalei, cantitățile de precipitații înregistrate au atins și au depășit frecvența de apariție de o dată la 100 de ani”, a mai transmis Apa Nova.

În urma furtunii, catalogată „episodul de vreme extremă cel mai sever din ultimii 30 de ani”, în Capitală au fost doborâți peste 1000 de arbori, au fost avariate peste 450 de autoturisme, inundate stații de metrou, pasaje rutiere și bulevarde. 

Echipe ale Metrorex, IGSU si MAPN intervin pentru eliminarea apei infiltrate in zona peronului statiei de metrou Piata Victoriei 2, in Bucuresti, 1 iunie 2026. Inquam Photos / Octav Ganea

Nici apa potabilă nu reprezintă o problemă

Din același chestionar, reiese că Primăria București nu consideră necesare măsurile de prevenție pentru o criză a apei potabile. Nu sunt relevante pentru Capitală măsuri de genul: reglementarea mai strictă a apei potabile, model de prognoză pentru refacerea pânzei freatice, crearea de rezervoare de apă sau a unor sisteme pentru captarea apei de ploaie. Provocările legate de secetă, cu care s-ar putea confrunta Capitala, sunt, de asemenea, lipsite de relevanță. 

Primăria București nu are nici un plan de acțiune pentru valurile de căldură și dintre măsurile pentru a diminua efectele caniculei, doar plantările de arbori au fost bifate. Asta, în ciuda faptului că, în 2025, în București au murit 360 de oameni din cauza temperaturilor ridicate.

Avertisment din 2024: „Cea mai călduroasă vară de acum ar putea fi cea mai răcoroasă din anii următori”

Dan Bărbulescu, membru fondat al Asociației Parcul Natural București, spunea, în 2024, că există riscul ca București să devină, într-un interval de timp mediu, „un oraș în care nu se mai poate locui, un oraș care va intra în colaps climatic”. „Ideea este că ceva trebuie să se întâmple, pentru că din declarațiile oamenilor care urmăresc acest fenomen (schimbările climatice n.red.), reiese că avem de-a face cu cea mai călduroasă vară, care s-ar putea să fie cea mai răcoroasă vară din succesiunea anilor care urmează. Ori zona Bucureștiului și sudul României în general sunt zone foarte expuse și astfel există riscul să ne confruntăm și cu zone în care vara nu se va mai putea locui efectiv”, a declarat sursa citată.

Șantiere pentru natură

Bărbulescu a spus atunci că lucrările de refacere a infrastructurii verzi-albastre ar trebui să fie la fel de importante ca lucrările la termoficare sau infrastructura rutieră, pentru a face față schimbărilor climatice. „Așa cum vedem șantiere pe anumite artere ale capitalei în care conductele de apă caldă sunt scoase și înlocuite cu unele noi, așa trebuie să vedem lucrări primăvara și toamna pentru refacerea aliniamentelor stradale, pentru renaturarea, adică transformarea zonelor nefolositoare, inutile, să zic așa, de asfalt sau beton, în zone verzi. Până nu se va ajunge la o astfel de intervenție strategică la nivelul orașului, până când autoritățile și cetățenii nu înțeleg că refacerea sau construirea rețelelor verzi-albastre este la fel de importantă cum este refacerea rețelei de termoficare, sau la fel de importantă cum sunt lucrările la inelul 2 de autostradă, care înconjoară Bucureștiul, sau la fel de importante ca refacerea plafonului de la Unirii de peste Dâmbovița,până nu ajungem în acel punct, nu cred că vom putea vorbi de măsuri serioase de atenuare a efectelor schimbărilor climatice”, a subliniat sursa citată.

Bărbulescu a mai spus că există riscul să ne întoarcem la scenariul în care căram apă cu găleata, însă acum din cu totul alte motive. „Și pentru treaba asta trebuie să fim pregătiți. Asta înseamnă adaptare. Asta înseamnă o pregătire pentru un scenariu pe care nu-l cunoaște nimeni. Acum doi ani de zile sau trei ani de zile se vorbea că schimbarea climei o să înceapă treptat, pare însă că începe vijelios, pare că începe abrupt și mi se pare că suntem în scenariu cel mai negativ care a fost desenat de oamenii de știință. Ori pentru treaba asta trebuie să lucrăm împreună și autoritate publică, și grupuri civice, și companii”, a concluzionat reprezentantul APNB. 

Urmari ale codului rosu de ploi si vant cu intensitate crescuta in Bucuresti, 1 iulie 2026. Inquam Photos / Octav Ganea

55% dintre municipii, fără plan de adaptare
În cadrul unei investigații mai ample, Context.ro a estimat, ca urmare a răspunsurilor transmise de 35 de primării din țară, că 55% dintre municipii nu au un plan de adaptare la schimbările climatice, 80% dintre orașe nu au un sistem de monitorizare pentru proiectele de adaptare, 

80% dintre orașe nu au un departament dedicat schimbărilor climatice sau personal desemnat pentru climă, 78% nu au un site dedicat planurilor de adaptare la schimbările climatice și 86% nu plănuiesc să înființeze un departament pentru schimbări climatice sau să angajeze persoane în acest domeniu. Întreaga investigație despre stadiul de pregătire al orașelor din România poate fi citită aici. 

Metodologie:

Chestionarul aplicat orașelor din România a fost dezvoltat de CORRECTIV. Am transmis chestionarul către cele 41 de reședințe de județ plus București. 35 de orașe au răspuns la întrebări. Am reușit astfel să realizăm prima bază de date de acest fel privind nivelul de pregătire al marilor orașe în fața schimbărilor climatice. Am urmărit care sunt orașele care au adoptat un plan de adaptare climatică, au departament pentru schimbările climatice, au proiecte în derulare pentru adaptarea climatică și cunosc riscurile la care sunt expuse.