FALS Autoritățile folosesc “Legea Vexler” pentru a-i “prigoni” pe creștinii și patrioții români

În România, nimeni nu este cercetat sau arestat pentru simpla manifestare a credinței creștine ori pentru că citește operele lui Mihai Eminescu. Această idee a fost însă viralizată în ultimele zile de opozanții legii privind combaterea extremismului, cunoscută informal drept „Legea Vexler”, conduși de Claudiu Târziu. Eurodeputatul extremist a prezentat, într-un mod manipulator, drept exemple de „prigoană”, trei cazuri în care persoanele vizate sunt investigate pentru presupusa promovare a ideologiilor și simbolurilor fasciste sau legionare, nu pentru exprimarea credinței ori a identității naționale. 

Afirmație

Eurodeputatul extremist Claudiu Târziu, șeful Acțiunea Conservatoare și vârful de lance al așa-numitei campanii “Stop Vexler!” a publicat, vineri, un videoclip devenit viral pe rețelele de socializare, alături de mesajul “Legea Vexler face tot mai multe victime. Adolescenți, avocați, artiști plastici. Oricine poate intra sub incidența ei și să nu știe”.

Videoclipul de aproape două minute a strâns, în total, peste 220.000 de vizualizări, aproape 20.000 de reacții, 1.500 de comentarii și aproape 5.000 de distribuiri doar pe conturile personale ale lui Târziu în ultimele câteva zile, dar el nu este singurul lider de opinie “suveranist” care se opune legislației anti-extremism și care a devenit viral pe Facebook și pe TikTok în ultimele câteva zile.

În videoclipul în care contestă “prigoana celor care contestă identitatea națională”, Târziu înaintează trei scenarii principale:

• un grup de copii de 16 ani  “acuzați de extremism” ale căror cruci au fost confiscate de poliția din Brașov; 
• un “cunoscut avocat din București” reținut pentru 24 de ore pentru că “avea în casă cărți de Eminescu și Goga și o icoană cu Sfântul Ilie Lăcătușu”  
• un om care “riscă ani de pușcărie pentru că a ridicat o troiță…simbol prezent pe teritoriul românesc de cel puțin 8000 de ani, pe care procurorii l-au “asociat cu simboluri legionare”. 

Ce verificăm

Verificăm dacă cele trei cazuri prezentate de Claudiu Târziu sunt într-adevăr o “prigoană” a credinței creștine și identității naționale exprimate prin figuri istorice precum Mihai Eminescu și dacă există un temei pentru “asocierea” cu extremismul și Mișcarea Legionară despre care Târziu a dat de înțeles că este rezultatul unui proces arbitrar al autorităților. 

Trebuie menționat faptul că, deși Târziu nu îi numește direct pe cei implicați în situațiile pe care le descrie, dată fiind perioada de timp la care face referire și detaliile fiecărui caz, există doar trei răspunsuri posibile: 

În ceea ce privește “copiii de 16 ani” ale căror cruci au fost confiscate, Târziu menționează și un videoclip postat cu “mândrie” de Ministerul de Interne. Ori, singura situație la care poate face referire este cel al unor tineri din Brașov, printre care și unii minori, cercetați la finalul lui iunie pentru aderarea la o grupare de tip fascist. Târziu nu specifică faptul că, deși cei mai tineri dintre membrii grupului aveau 16 ani, cei mai în vârstă erau adulți de 22 de ani. 

Pe deasupra, afirmația principală este că poliția “a sărit gardul” doar pentru a confisca “cruci” – Târziu nu specifică faptul că tinerii sunt acuzați de autorități nu doar de promovarea legionarismului, ci și de faptul că sunt “simpatizanți ai nazismului” – această acuzație pare să fie susținută de videoclipul realizat de IPJ Brașov și preluat de presa locală, în care sunt prezentate unele dintre simbolurile descoperite în timpul perchezițiilor.

Deși imaginile sunt blurate, ele prezintă clar un desen cu o figură întunecată care execută salutul nazist și simboluri asociate cu SS, brațul armat al Partidului Nazist German, inclusiv cele două rune “Sig” (“fulgerele”), emblema oficială a SS-ului, și simbolul “cap de mort”, emblema diviziei SS-Totenkopf, responsabilă pentru unele dintre cele mai grave atrocități comise de Germania Nazistă. Toate aceste detalii lipsesc din scenariul prezentat de Târziu.

În cazul „cunoscutului avocat din București”, acesta nu poate fi decât Mihai Rapcea, devenit viral în ultima săptămână după ce a fost reținut de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB) într-un dosar privind promovarea în public a ideilor și simbolurilor fasciste și legionare. 

Târziu spune că Rapcea a fost reținut pentru că avea în casă “cărți de Eminescu și Goga și o icoană cu Sfântul Ilie Lăcătușu”. În afară de faptul că deținerea operelor celor doi autori nu intră, oricum, în incidența Legii Vexler, nu acesta a fost motivul perchezițiilor domiciliare și a reținerii sale. 

După cum explică PCAB într-un comunicat oficial, Rapcea este cercetat pentru că a postat pe rețelele de socializare un videoclip în care altă persoană execută salutul Mișcării Legionare, precum și citate ale lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul grupării extremiste și criminale.

Cât despre Sfântul Ilie Lăcătușu, Târziu neglijează să menționeze faptul că singurul motiv pentru care icoana sa este relevantă în acest caz este că Lăcătușu, însuși, este un cunoscut membru al Mișcării Legionare, după cum amintește Institutul Elie Wiesel. Biserica Ortodoxă Română neagă multe dintre acuzațiile individuale care îi sunt aduse, dar admite că a avut o apartenență “formală… foarte restrânsă ca timp și ca activitate” la mișcarea criminală.

Așa-numitul “artist plastic”, ultimul caz invocat de Târziu, este cel mai vag – este greu de estimat la ce caz face referire Claudiu Târziu, dar trebuie menționat faptul că singurul caz recent în care cineva riscă “ani grei de închisoare” pentru construirea unei troițe este cel al lui Eugen Sechila, trimis în judecată anul trecut într-un dosar care vizează și construirea, în 2021, a unei troițe de lemn în Călărași – nu din cauza simbolismului creștin, ci pentru că troița includea și un simbol asociat Gărzii de Fier. 

În orice caz, Sechila este cunoscut de ani de zile drept unul dintre oamenii de bază ai pro-rusului Călin Georgescu și o figură fruntașă a mișcării neolegionare din România.

Să fie Lumină a scris încă din 2018 despre “taberele de haiducie” conduse de Sechila, prin care acesta își propaga simpatiile față de legionarii din perioada interbelică. 

Ulterior, în 2025, documentarul Info Sud-Est “George Simion și neolegionarii din Dobrogea” a prezentat pe larg atât rolul lui Sechila în cadrul mișcării neolegionare dobrogene, cât și modul în care Dobrogea a ajuns să fie împânzită de troițe și monumente menite să elogieze Mișcarea Legionară.

Verdict

Claudiu Târziu omite nu doar informațiile transmise oficial de autorități, ci și declarațiile și acțiunile celor implicați pentru a induce în mod eronat ideea că, în România, oamenii sunt persecutați pentru că dețin icoane sau operele lui Eminescu. În realitate, toate dosarele la care face aluzie eurodeputatul extremist vizează persoane acuzate că au elogiat în mod explicit și asumat ideologii, mișcări și organizații criminale, fapte interzise de legislația din România.