VIDEO Am făcut turul marilor orașe din Moldova în ziua alegerilor parlamentare, ca să înțeleg dacă suntem cu fața sau cu spatele la UE / Corespondență din Republica Moldova

După ce vineri reporterii Context.ro și Info Sud-Est au fost în Găgăuzia, iar sâmbătă au mers de-a lungul graniței cu Transnistria, duminică, în ziua votului, a venit rândul marilor centre urbane din Republica Moldova: Am fost în Chișinău, Orhei, Bălți și Ungheni. Relatarea corespondentului Context.ro, Marionela Toma:   

”M-am întors în Orhei după cinci ani, când am fost să văd „grandiosul” parc de distracții Orheiland, pe care astăzi l-am văzut mic, lipsit de viață, gol și amorțit. Probabil e pentru că eram mititică și de-asta parcul mi se părea atât de mare și caruselele atât de înfricoșătoare. 

În parc se intră încă gratis, fără bilete pentru acces la carusele sau zone de agrement. Ceva totuși nu s-a schimbat, în difuzoare încă răsuna un „танцевальные хит” (”un hit de dans”) așa cum l-a numit o localnică. Caruselele erau goale, unele închise de tot, oameni tot mai puțini. 

sursa foto: Marionela Toma Context.ro

Mai încolo, la secția de votare nr. 10, de lângă Primăria Orhei, unde fugarul pro-rus Ilan Șor își avea sediul partidului, astăzi declarat neconstituțional, un paznic ne-a simțit că suntem români și ne-a alungat de pe bordură, unde era inscripționat uriaș pe un panou „Partidul Politic ȘOR”, și de unde relatam. 

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în 2019, fiind acuzat de corupere electorală. Dar justiția din Moldova mai are cale de bătut până să-l aducă acasă în cătușe, ca pe celălalt fugar, Vlad Plahotniuc, care a fost extrădat în urmă cu 3 zile și se află acum în Penitenciarul 13 din Chișinău.

În același penitenciar a stat și omul de afaceri orheian Victor Jantovan, fost prieten al lui Șor, care spune că „a suferit din cauza regimului” lui Plahotniuc. După ani în care s-a școlit la Moscova și a deținut funcții acolo, Jantovan s-a întors în Moldova pentru afaceri, inclusiv cu Ilan Șor cu care „s-a împrietenit”, iar astăzi îl numește „trădător”. 

Jantovan ne spune că Șor i-a fabricat un dosar pentru evaziune fiscală și susține că își caută dreptatea în instanță de 8 ani de zile. Ne mărturisește despre trecutul strașnic al Moldovei, despre corupția în stil rusesc și arestările inventate de poliție, pentru a împiedica activitatea economică a agenților privați. Azi spune că „Moldova are nevoie de valorile europene” și că ceea ce face Rusia în Ucraina e deja prea mult și pentru nostalgicii rusofili din Moldova. 

În Bălți am găsit coadă la secțiile de votare și comisia electorală îmbrăcată în ie. Doamnele de la mese și operatorii purtau haine tradiționale, iar pe fundal se auzea Dan Bălan. 

Din Bălți vine și Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, care pledează pentru integrarea europeană, dar are un trecut controversat alături de Rusia și este complet imprevizibil din punct de vedere politic. 

Am stat de vorbă cu un tânăr care spune că-și vede viitorul acasă, în Moldova, și votează pentru un „viitor european”. E fotograf, lucrează în Germania, și îi tremura bărbia vorbind despre parcursul la care aspiră țara aflată la moment de cotitură. 

În Ungheni mi-am început documentarea de-a lungul aleii de castani, plantată de comuniști în 1975, care se întinde pe o lungime de aproximativ 3 kilometri pe Strada Națională. Cu peste 650 de arbori aranjați simetric de-a lungul drumului, această alee e considerată una dintre cele mai lungi de acest fel din Europa de Est.

Ungheniul, alături de Cahul, este unul din orașele care a absorbit cele mai multe fonduri europene, iar în prezent 20 de proiecte de dezvoltare urbană se află în derulare, valoarea lor depășind șapte milioane de euro. 

Aici, istoria se îmbină cu modernizarea. Aici se află Podul Eiffel, proiectat de celebrul arhitect Gustave Eiffel, același care a proiectat și renumitul Turn Eiffel din orașul dragostei, Paris. Același pod avea să fie străbătut de trupele armatei ruse, ca să traverseze teritoriul românesc pentru a ajunge în Balcani, în contextul războiul ruso-turc din 1877-1878 sau războiul de Independență a României.  

Podul lega orașul Ungheni (pe atunci în Basarabia, parte a Imperiului Rus) de Iași, deci Rusia de România, prin calea ferată Chișinău – Iași. Prin acest pod au trecut zeci de mii de soldați ruși, tunuri, cai, muniții și provizii din Basarabia spre România, de unde au continuat spre Dunăre și apoi în Balcani, împotriva otomanilor.

Mai târziu, istoria amintește despre acest pod ca  „Podul de flori”, marcând momentul istoric din 1991, când granița dintre România și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (viitoarea Republică Moldova) a fost deschisă simbolic pentru prima dată după 1944, iar zeci de mii de oameni au traversat Prutul pe jos, fără pașaport sau viză, purtând flori peste apă în semn de unitate.

Ungheniul, aflat la 50 km de Iași, rămâne orașul cochet de la marginea republicii noastre cu aspirații pro-europene. Una din doamnele cu care am discutat acolo ne-a spus că a „votat pentru ca copiii noștri să aibă un viitor european, pentru asta noi am muncit, pentru asta muncește tot orașul nostru”.