Rețelele de socializare au amplificat masiv conținutul politic părtinitor pe ecranele minorilor în timpul alegerilor prezidențiale (Studiu ApTI)

ilustrație: Diana Dupu
Algoritmii de recomandare ai principalelor platforme sociale din România au amplificat masiv conținut politic în timpul alegerilor prezidențiale din 2025, au ignorat perioada de liniște electorală și au expus inclusiv minorii la mesaje cu conținut politic părtinitor. Concluziile apar într-o cercetare realizată de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), pe baza unei monitorizări sistematice a Facebook, Instagram și TikTok.
Colectarea de date pentru acest studiu cantitativ s-a derulat în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din mai 2025, după ce, la finalul anului 2024, Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, motivând că procesul electoral a fost viciat de manipularea mediului digital și de expunerea disproporționată a unor candidați pe rețelele sociale.
Cine a dominat feed-urile
Pentru utilizatorii declarați majori, algoritmii au livrat aproape la fel de mult conținut politic provenit de la conturi personale, sub pseudonim sau presupuse fake, ca și de la conturile oficiale ale candidaților. Însă este clar că în perioada campaniei, algoritmii de recomandare ai platformelor de social media au prioritizat conținutul provenit de la conturi a căror identitate a părut că ar corespunde unei persoane reale.
| Tipul contului | Număr total de postări cu conținut politic, pe toate 3 platformele, pe întregul interval de colectare (conturi cu vârsta declarată peste 18 ani) |
| Cont oficial al unui candidat | 3676 |
| Personal | 3348 |
| Cont sub pseudonim | 1448 |
| Cont presupus fake | 286 |
| Companie | 244 |
| Neclar | 238 |
| Partid politic | 174 |
| Instituție guvernamentală | 70 |
Aceste totaluri reprezintă toate postările pe care le-au adunat voluntarii din cadrul proiectului
Distribuția a diferit semnificativ de la o platformă la alta. Instagram Home și Facebook au amplificat mai mult conținutul candidaților urmăriți explicit de utilizatori. Algoritmul de recomandare pare că a prioritizat conținutul față de care utilizatorii au exprimat cel mai puternic interes dând follow. Iar TikTok și Instagram Reels au favorizat conținutul politic produs de terți, în detrimentul mesajelor oficiale de campanie.
Algoritmii de recomandare au distribuit cu precădere conținutul lui Nicușor Dan. Al doilea cel mai propagat cont a fost al lui Victor Ponta.

Foto: Victor Ponta
Sursa: captură TikTok
| Cont de candidat | Număr de postări, în total, pe toate 3 platformele, pe întregul interval de colectare |
| Nicușor Dan | 944 |
| Victor Ponta | 498 |
| George Simion | 358 |
| Sebastian Popescu | 336 |
| Crin Antonescu | 288 |
| Elena Lasconi | 270 |
| Lavinia Șandru | 254 |
| Cristian Terheș | 218 |
| Silviu Predoiu | 202 |
| John-Ion Banu-Muscel | 180 |
| Daniel Funeriu | 128 |
Numărul total de postări, pe Instagram Home, Instagram Reels, TikTok și Facebook, provenite de la conturile oficiale ale candidaților la alegerile prezidențiale din mai 2025, vizionate în feed-ul utilizatorilor adulți
Mesaje polarizante
Conținutul postat de candidatul Nicușor Dan a fost cel mai puternic propagat de algoritmul de recomandare din feed-ul Home al platformei Instagram. Numărul de postări de la acest cont, pe Instagram, a fost de trei ori mai mare decât numărul de postări pe Facebook ale contracandidatului său din turul doi, George Simion.
În ceea ce privește postările de susținere a candidaților venite din partea unor terți, nicio postare (pe Facebook sau Instagram) care apărea ca fiind promovată contra cost și care a fost postată de o entitate diferită de conturile oficiale ale candidaților la prezidențiale nu avea chenarul care marca materialul drept publicitate politică, conform legislației în vigoare la aceste alegeri. Platforma TikTok nu permite publicitate politică sponsorizată prin reclame plătite pe platformă, conform termenilor și condițiilor.
Din 198 de postări care apăreau ca fiind marcate ca publicitate electorală, 144 exprimau susținerea pentru unul sau mai mulți candidați, 22 exprimau mesaje împotriva unuia sau a mai multor candidați, iar 32 de postări exprimau alte tipuri de mesaje.
Algoritmii de recomandare diferă și în funcție de tipul de mesaj pe care îl propagă, în postările care provin de la conturi care nu aparțin candidaților la prezidențiale. Mesajele provenite de la entități terțe, formulate împotriva unuia sau mai multor candidați, au fost propagate de algoritmul de recomandare de pe Instagram mai mult decât mesajele de susținere. În cazul Facebook și TikTok au fost propagate mai mult mesajele de susținere.
Liniștea electorală, ignorată online
Deși legislația electorală interzice orice formă de propagandă în zilele de dinaintea votului și în ziua alegerilor, volumul de conținut politic din feed-uri nu a scăzut în aceste perioade.
Din punct de vedere tehnic este dificil ca toate postările cu mesaje politice să fie complet eliminate din feed-ul tuturor utilizatorilor în perioada de „liniște electorală”. Însă platformele ar putea, totuși, să calibreze algoritmii de recomandare astfel încât aceștia să scadă amplificarea conținutului politic, mai ales în cazul conturilor oficiale ale candidaților în această perioadă, remarcă autorii cercetării.
Dar ceea ce au văzut utilizatorii adulți în feed-uri arată opusul. Postările candidaților și postările cu mesaje politice provenite de la terțe surse au fost amplificate în proporții similare în perioada 3-4 și 17-18 mai, precum erau cu o zi înainte de „liniștea electorală”.
În timpul colectării datelor pe platforma Facebook, voluntarii au notat numele paginilor și grupurilor pe care algoritmii de recomandare le-au propagat în feed, pentru a vedea dacă acestea au teme care se corelează cu interesele exprimate direct de conturile din acest studiu.
Un aspect interesant este că cel mai des recomandat grup a fost “Mesaje Frumoase 💐💐🌺🥀💐💐🌺”, care conține mesaje care fac referiri la aspecte ale religiei ortodoxe.
Minorii, expuși la conținut și publicitate politică
Cea mai problematică situație documentată este cea a contului declarat ca aparținând unui minor de 16 ani. Acest cont nu a urmărit niciun candidat și a consumat exclusiv conținut educațional și jocuri video și nu a fost conectat la o conexiune WiFi, ci a accesat platformele de social media doar folosind conexiunea la internet prin 3G/4G. Cu toate acestea, pe TikTok și, într-o măsură mai mică, pe Instagram Home, algoritmii au livrat masiv conținut politic, postări marcate ca publicitate politică, de la conturi oficiale ale candidaților, unui minor ce nu putea vota la alegeri.
Pe TikTok, procentul de postări politice din feed-ul minorului a crescut constant, depășind 80% în ajunul celui de-al doilea tur de scrutin. Această creștere a avut loc inclusiv în perioada de liniște electorală.
| Tipul contului | Număr de postări politice |
| Personal | 1266 |
| Cont sub pseudonim | 258 |
| Instituție | 100 |
| Cont oficial al unui candidat | 58 |
| Companie | 24 |
| Cont presupus fake | 24 |
| Partid politic | 6 |
Numărul total de postări politice, pe Instagram Home, Instagram Reels, TikTok și Facebook, vizionate în feed-ul utilizatorului minor, pe intervalul de colectare din timpul campaniei la alegerile prezidențiale din mai 2025, defalcat pe tipul contului care a creat postarea
Însemnările marcate conform legislației române ca publicitate electorală nu ar fi trebuit sa apară în feed-ul utilizatorului minor.
Conform Regulamentului UE 679/2016 (GDPR), datele personale nu trebuie să fie prelucrate pentru nici un alt scop, în afară de acela în baza căruia au fost colectate, iar livrarea unui conținut vădit politic persoanelor sub 18 ani de către platformele de social media, în condițiile în care persoanele nu au exprimat niciun interes față de politică pe platformă, constituie în mod evident o prelucrare excesivă a datelor cu caracter personal din partea platformei, spun autorii studiului.
Mai mult, Regulamentul Digital Services Act (DSA) stipulează, în articolul 28, că platformele de social media ar trebui să „instituie măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor în cadrul serviciului lor”.
În cazul utilizatorului minor, livrarea conținutului cu mesaje politice în timpul campaniei electorale este o consecință a modului defectuos de funcționare a algoritmilor de recomandare.
- Foto: Nicușor Dan Sursa: captură TikTok
- Foto: George Simion Sursa: captură TikTok
Algoritmii de recomandare de pe platforma TikTok și, într-o măsură mult mai mică, cei de pe platforma Instagram, nu au implementat suficiente măsuri de siguranță pentru a proteja utilizatorii cu vârsta declarată sub 18 ani de o prelucrare excesivă a datelor cu caracter personal, mai susțin autorii studiului.
Anatomia algoritmilor de recomandare
Deși conturile de adulți au manifestat interes exclusiv față de conturile oficiale ale candidaților, algoritmii de recomandare au populat feed-urile acestora cu conținut politic creat și de entități care nu au conturi oficiale de candidat, partid sau instituție. Iar pentru conturile cu varsta de 16 ani, algoritmii au livrat masiv conținut politic.
Cercetarea contrazice narativa conform căreia algoritmii de recomandare au scopul de a propaga conținut care este foarte probabil să fie interesant pentru un utilizator. Platformele de social media au încetat să mai ofere utilizatorilor un feed ordonat cronologic, compus doar din conținutul conturilor urmărite, tocmai cu promisiunea că algoritmii de recomandare vor oferi o experiență mult mai plăcută și interesantă, selectând conținut relevant la care utilizatorul poate nu ar fi ajuns pe cont propriu.
Mai mult, din monitorizarea făcută în acest studiu, comportamentul exprimat cu intenție de utilizatori are un efect slab asupra algoritmilor de recomandare.
Având în vedere rezultatele din acest studiu cantitativ, autorii concluzionează că platformele de social media nu pot oferi un spațiu de exprimare pentru o campanie echitabilă tuturor candidaților. Chiar și atunci când un utilizator exprimă interes identic față de toate conturile oficiale ale candidaților, algoritmii de recomandare populează feed-ul într-un mod care ajunge să fie părtinitor unor anumite conturi oficiale, în detrimentul altora. Mai mult, perioada de liniște electorală nu a avut niciun efect asupra diseminării conținutului politic, fiind practic inexistentă pe rețelele sociale.
Riscuri sistemice
Conform Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), platforme online foarte mari, categorie în care se înscriu Facebook, Instagram și TikTok, trebuie să evalueze și să atenueze o serie de riscuri sistemice. Între aceste riscuri se numără „orice efecte negative reale sau previzibile asupra discursului civic și a proceselor electorale, precum și a siguranței publice”.
Rezultatele cercetării nu pot concluziona cum a fost afectat discursul civil în cazul platformelor analizate.
Însă, autorii cercetării spun că se poate afirma faptul că modul în care algoritmii de recomandare filtrează și propagă conținut în feed-urile utilizatorilor, pe aceste platforme, polarizează discursul civic și nu oferă un spațiu echilibrat de dezbatere electorală. Aceiași algoritmi nu au ținut cont deloc de legislația românească nici cu privire la contul de minor, nici referitor la perioada de liniște electorală sau la identificarea mesajelor de publicitate politică marcată ca fiind conținut specific reglementat.
Modificări propuse pentru algoritmii de recomandare
Platformele de social media desemnate ca fiind Very Large Online Platforms (cum este cazul celor trei analizate în acest studiu) sunt obligate să ofere utilizatorilor abilitatea de a consuma conținut într-un feed ordonat cronologic, fără algoritmi de recomandare, conform Art 38 din Regulamentul privind serviciile digitale (DSA).
Feed-urile populate algoritmic nu țin cont de data la care a fost publicat un material. Așadar, utilizatorii pot vedea postări vechi de câteva zile, imediat după postări de actualitate, create cu câteva ore în urmă. Această decontextualizare poate să creeze multă confuzie legat de temporalitatea evenimentelor, mai ales în timpul ciclului electoral.
În contextul digital actual, cele mai folosite rețele sociale din România au devenit principalul câmp de luptă electorală, iar autorii studiului consideră că ar trebui regândite complet legislația electorală românească și aplicarea ei, pornind de la principii, dar și de la posibilitatea concretă de implementare adecvată.
Potrivit autorilor acestei cercetări, modificările algoritmilor de recomandare care ar atenua riscurile sistemice în contextul alegerilor, așa cum sunt identificare de acest studiu, sunt:
- oferirea unui feed ordonat cronologic și lipsit de algoritmi de recomandare (populat doar de conținut provenit de la conturile urmărite) atât în aplicațiile de smartphone, cât și atunci când un utilizator navighează din browser, de pe calculator sau laptop – obligație conform articolului 38 din Regulamentul privind serviciile digitale (DSA);
- împuternicirea utilizatorilor să ia propriile decizii de curatoriere a feed-ului, permițându-le să creeze liste de conturi sau pagini prin intermediul cărora să consume un feed populat de conținut doar de la acest subset al conturilor;
- implementarea unor mecanisme puternice de filtrare a conținutului politic în feed-urile persoanelor minore, mai ales în perioade sensibile precum cele electorale, astfel încât să fie prevenită diseminarea unui discurs puternic polarizat, care poate duce persoana tânără în stări emoționale de anxietate și neliniște.
Pe aceeași temă
Pe aceeași temă


