Institutul Internațional de Presă și Media Freedom Rapid Response despre redeschiderea dosarului Șercan: “Ancheta inițială a produs o serie de erori, întârzieri inutile și încălcări”

Institutul Internațional de Presă (IPI) și partenerii din Media Freedom Rapid Response (MFRR) salută decizia de redeschidere a anchetei privind operațiunea de denigrare împotriva Emiliei Șercan. După aproape un an de la clasarea cazului, o judecătoare de la Curtea de Apel București a constatat că „probele pe care procurorul și-a întemeiat soluția au fost declarațiile intimaților și ale petentei, evaluate subiectiv”.

MFRR susține că decizia “reprezintă o victorie crucială pentru jurnalismul independent din România”, că prin admiterea plângerii Emiliei Șercan împotriva închiderii dosarului, instanța recunoaște “eșecul anchetei anterioare”. 

“Ancheta inițială a produs o serie de erori, întârzieri inutile și încălcări ale procedurii înainte de a fi închisă fără urmărire penală în noiembrie 2023”, afirmă partenerii MFRR, care felicită instanța pentru redeschiderea dosarului și îndeamnă autoritățile să desfășoare “o anchetă completă și imparțială”. 

Operațiunea de denigrare

Pe 16 februarie 2022, jurnalista Emilia Șercan a primit, printr-un mesaj pe Facebook, cinci fotografii personale făcute în urmă cu 20 de ani. Pozele erau încărcate pe zeci de site-uri destinate adulților încă din septembrie 2021. Șercan a făcut o captură de ecran cu mesajul primit pentru a avea dovada că cineva i-a trimis respectivele imagini, iar a doua zi a depus o plângere la Secția de Investigații Criminale a Poliției Capitalei.

După ce Șercan a furnizat captura mesajului de pe Facebook unei polițiste de la Secția de Investigații Criminale – Poliția Capitalei, dovada a fost publicată pe site-ul lui Cristian Rizea, realitateadinmoldova[.]md., de unde ulterior au fost preluate și distribuite pe alte aproximativ 80 de pagini online. 

Jurnalista a depus o nouă plângere, prin care a reclamat scurgerea de informații dintr-o anchetă penală și violarea vieții private, pe 18 februarie. 

O analiză făcută de Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor – Poliția Română a indicat site-ul patrianoastra[.]com ca fiind sursa originală, care ar fi publicat imaginile, și nu site-ul lui Rizea. Numai că ora publicării pe patrianoastra[.]com era cu mai bine de patru ore înainte ca Șercan să furnizeze poliției captura de ecran. Detalii aici.

În noiembrie 2023, Parchetul Curții de Apel București a clasat dosarul în care Emilia Șercan a denunțat o tentativă de compromitere a sa, în urmă cu un an si 8 luni. Alte două dosare au fost reunite cu cel investigat de PCAB, iar ulterior procurorul a decis că șapte infracțiuni reclamate de Emilia nu există. Amănunte, aici.