Infecțiile periculoase din spitalul ieșean unde şapte copii au murit, documentate din 2023. Ministerul Sănătății condus de Rafila a ascuns raportul

Ministerul Sănătății sub mandatul lui Alexandru Rafila a ținut la secret un raport din 2023 care arăta că la Spitalul de Copii “Sf. Maria” din Iaşi cele mai multe infecții depistate de la bebeluși erau septicemiile. “Or septicemia este etapa secundară unei infectii localizate, care netratată la timp din necunoaştere sau indiferență se difuzează în sânge şi metastazează în alte organ” a explicat pentru Context.ro un expert. Raportul care detalia gravitatea situației putea fi făcut public încă de acum doi ani.

La Context.ro am început încă din 2022 să documentăm așezat starea spitalelor din România. Acest material face parte din seria Sănătatea care ne arde în care ne propunem să investigăm la nivel național fenomenele nocive din sistemul sanitar. În primul sezon ne-am uitat la starea instalațiilor electrice din spitale, sursa celor mai mari incendii în urma cărora zeci de oameni au ars de vii. 

Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rafila a refuzat să ne pună la dispoziție atât rapoartele legate de instalațiile electrice cât și cele legate de infecțiile periculoase din spitale. În 2023 Context.ro a obţinut, în urma unui alt proces, documente legate de starea instalațiilor electrice din secțiile ATI iar anul acesta pe cele legate de infecții. Pentru instalațiile electrice am construit această bază de date. În sezonul doi documentăm situația infecțiilor din spitale și ne propunem să cartografiem fiecare spital din țară.

Dacă ministerul condus de Alexandru Rafila ne punea la dispoziție documentele am fi putut expune situația de la Iași si din alte spitale de acum doi ani. Inquam Photos / Mălina Norocea

Am ales să începem cu cazul de la Iași pentru că șapte copii, cu vârste între câteva zile și 15 ani, au murit în luna septembrie la Spitalul de Copii „Sf. Maria”, după ce s-au infectat cu bacteria Serratia marcescens, o infecție nosocomială. Potrivit datelor prezentate de presă, nouă copii au fost diagnosticaţi cu această bacterie, dintre care şapte au decedat.

Spitalul pentru copii „Sf. Maria” este singurul spital pediatric din Moldova și a fost dotat anul trecut, prin fonduri europene din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu echipamente pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, potrivit Ministerului Sănătății. Ancheta epidemiologică a DSP Iași și cea penală sunt în curs, urmând să stabilească dacă moartea celor șapte copii este consecința unor nereguli în aplicarea măsurilor de prevenție și control al infecțiilor.

Toate victimele infecţiei de la Iaşi se aflau internate în secţia ATI a spitalului în perioada în care a izbucnit focarul. Direcția de Sănătate Publică locală a deschis o anchetă epidemiologică, iar Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat pentru Digi24 că prima infecție a apărut în data de 13 septembrie, însă a fost raportată către DSP abia pe 19 septembrie. Poliția Iași s-a autosesizat în acest caz, iar cercetările sunt coordonate de unitatea de parchet competentă. Ministerul Sănătății a anunțat deja primele sancțiuni aplicate în urma verificărilor.

Context.ro a obţinut, în urma unui proces care a durat doi ani cu Ministerul Sănătăţii, toate documentele referitoare la infecţiile nosocomiale din toate spitalele din România. 

Ministerul Sănătății condus în prezent de Alexandru Rogobete a anunțat deja sancțiuni în acest caz. Inquam Photos / Denis Grosu

Infecția nosocomială este „orice infecție care poate să apară pe durata internării și pe care nu o poți demonstra că pacientul a avut-o la internare. În general, cel mai mare vector în răspândirea infecțiilor nosocomiale sunt mâinile, atât ale pacienților, cât și ale personalului medical”, a explicat medicul epidemiolog Sergiu Sîngeorzan, pentru Context.ro.

Ministerul Sănătăţii, condus până în decembrie 2024 de Alexandru Rafila, a refuzat să ne pună la dispoziție documentele unui raport care arată că zeci de mii de români se infectează anual în spitalele din România. De multe ori, aceste infecţii ajung să fie letale. Mai multe detalii aici. 

Ministerul secretizase documentele care stau la baza raportului din care reiese că anual zeci de mii de români sunt infectați în spitale. Inspectorii sanitari au verificat, în perioada februarie-martie 2023, 333 de spitale, dintre care 266 publice și 67 private. Scopul investigațiilor a fost să constate situația infecțiilor pe care le iau pacienții din spitale.

Raportul, care are la bază documentele ținute la secret de minister, spune că în 2022, în cele 333 de spitale verificate, au fost depistate peste 33.000 de Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM) sau, în termeni populari, infecții nosocomiale. Asta nu înseamnă neapărat că exact 33.000 de români au fost infectați, pentru că un pacient poate contracta mai multe infecții.

Este al doilea proces pe care îl câștigăm cu Ministerul Sănătății. În 2023, Context.ro a câștigat un alt proces cu Ministerul Sănătății, pentru a obține documente legate de starea instalațiilor electrice din secțiile ATI. Informații au ajuns într-o bază de date pe care o poate accesa oricine. 

Mai multe detalii pe tema raportului care a făcut obiectul procesului câștigat în primă instanță de Context.ro cu Ministerul Sănătății pot fi găsite aici.

Ce am descoperit în documentele obţinute de la minister despre Spitalul „Sf. Maria”

Extras din raportul Serviciului de Control în Sănătate Publică efectuat la Spitalul pentru copii „Sf. Maria” Iaşi la începutul anului 2023. În prezent, Ministerul Sănătăţii a predat doar parțial rapoartele ținute la secret.

Un raport al Serviciului de Control în Sănătate Publică, efectuat la începutul anului 2023, a constatat mai multe nereguli la Spitalul de Copii „Sf. Maria” Iași.

Conform raportului, în anul 2022 spitalul raportase 141 de cazuri de Infecţii Asociate Asistenţei Medicale (IAAM), dintre care aproape jumătate – 68 de cazuri (48,22%) – au fost înregistrate în secţia ATI (Anestezie şi Terapie Intensivă).

Cele mai multe infecții au fost diagnosticate la grupa de vârstă 0–1 an (47,51% din total). Cele mai frecvente tipuri de infecții raportate erau septicemiile (30,49%), urmate de infecțiile digestive (22,62%), cutanate (13,47%) și respiratorii (12,66%).

Din totalul de 2014 de probe epidemiologice recoltate în anul 2022, 405 au fost pozitive (20%) pentru bacterii nosocomiale rezistente la antibiotice, precum MRSA (stafilococ rezistent la antibiotice), BLSE (bacterii care produc enzime ce distrug penicilina și cefalosporinele – clasă de antibiotice puternice) și CRE (enterobacteriacee producătoare de enzime care distrug cele mai noi tipuri de antibiotice: Imipenem, Meropenem, etc.).

„Ce mi se pare grav este că 1/3 din infecţiile asociate asistenței medicale sunt SEPTICEMII (30,49%), urmate de infecţii digestive 22,62%, cutanate 12,87% si respiratorii 12,66%. Or septicemia este etapa secundară a unei infectii localizate, care netratată la timp din necunoaştere sau indiferență se difuzează în sânge şi metastazează în alte organe. Or depistarea la timp a unei infecţii face ca ea să nu treacă în septicemie„, a explicat pentru Context.ro dr. Emil Popa, medic primar epidemiolog, specialist în boli transmisibile.

Conform unui raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică din 2023, infecţiile respiratorii reprezentau cauza infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) în 33% din cazurile totale raportate la nivel naţional. Situaţia „s-a repetat în fiecare dintre ultimii patru ani (2020-2023), odată cu debutul pandemiei SARS CoV-2, urmate de IAAM de cauza digestivă (28%) și de cele urinare (14%). (…) Septicemiile reprezentau la nivel naţional doar  8% din cauza IAAM”, a mai precizat medicul epidemiolog Emil Popa pentru Context.ro. 

Inspectorii DSP Iaşi au notat în raportul din 2023 următoarele neconformităţi şi concluzii cu privire la Spitalul de Copii „Sf. Maria” Iași:

• nu se realiza monitorizarea consumului de antibiotice de către medicul responsabil,
• fișele de post ale asistentelor conțineau doar recomandări generale, fără atribuții clare privind controlul infecțiilor,
• nu se efectua intercompararea probelor de autocontrol cu DSP Iași, deși laboratorul propriu procesa totuşi aceste teste – contrar prevederilor legale,
• nu era respectată periodicitatea de verificare la trei luni a aparaturii de sterilizare,
• unitatea nu avea contract de service permanent pentru aparatura medicală, acesta fiind asigurat doar „la solicitare”.

Conform Dr. Emil Popa, conducerea spitalului Spitalul de Copii „Sf. Maria” Iași “a greşit numind un chirurg responsabil cu politica utilizării antibioticelor: un chirurg nu are timp, în plus, nu stăpânește bine nici microbiologia, nici antibioticoterapia ca să poată face analize pertinente. Or este esenţial să urmărești consumul de antibiotice: dacă într-o secţie consumul este crescut înseamnă că acolo se întâmpla ceva (circulă o bacterie de spital, nu se respectă sterilizarea, curățenia, dezinfecţia, etc).”

Anchete în desfăşurare

Inquam Photos / Miruna Turbatu

După apariția cazurilor de infecţii nosocomiale şi decesele copiilor, Ministerul Sănătății a dispus verificări suplimentare și a transmis că avizul de funcționare al spitalului ar fi fost emis ilegal. În urma controalelor, s-a constatat că în secția ATI se intra “ca în gară”.

Președintele României, Nicușor Dan, a cerut o anchetă de urgență, iar Poliția Județeană Iași a confirmat declanșarea cercetărilor penale din oficiu.

Potrivit datelor centralizate la nivel național, aproape 650 de persoane au murit în ultimii cinci ani în România din cauza infecțiilor nosocomiale dobândite în spitale, deși oficial, țara raportează un număr mult mai mic de cazuri decât state cu sisteme medicale dezvoltate precum Germania sau Olanda.

Cum arăta situația în 2016

Problema nerespectării normelor igienico-sanitare din spitalele din România – principala cauză a infecţiilor nosocomiale – nu este una nouă. 

La începutul anului 2016, Inspecţia Sanitară de Stat, instituţie subordonată Ministerului Sănătăţii, efectuase controale la 487 de unităţi sanitare cu paturi. În urma inspecţiilor, au fost date 209 amenzi, 274 de avertismente şi s-a decis închiderea a trei unităţi sanitare (un centru medical din Bucureşti şi două clinici din Bacău), respectiv suspendarea activităţii laboratorului de analiză a sputei, din cadrul pavilionului TBC Spitalul Orășenesc “Regele Carol I” Costești Argeș.

Conform aceluiaşi  raport din 2016, din totalul de 487 de unităţi controlate:

• în 142, nu se asigura o stare igienico-sanitară corespunzătoare, 
• nu puteau fi asigurate circuite funcționale corespunzătoare în 133 de spitale,, 
• în 27% din totalul de unitățí controlate nu se asigura o structură funcțională,
• nu se asigura suprafaţa minima pe pat, saloanele erau subdimensionate/ supraaglomerate, în 105 (21,5%) din totalul de unități controlate,
• în 80 de unităţi controlate nu se respecta numărul  grupurilor sanitare la numărul de paturi şi au un grad de uzură ridicat,
• nu se asigura o stare igienico-sanitară corespunzătoare în 142 din blocurile alimentare,
• în 260 (53%) din totalul de unități controlate nu se respecta structura funcţională şi circuitele funcţionale pentru blocul alimentar,  
• nu se asigura apă caldă curentă în mod continuu în 8 (1,6%) din totalul de unități controlate, 
• 52 de unităţi controlate nu asigura evacuarea apei reziduale sau nu deţin staţii de dezinfecţie locală,
• 147 de unităţi controlate (30%) nu respectau etapele sterilizării,
• 211, adică 67,8% din totalul unităților controlate, nu asigurau colectarea separată a deșeurilor de citotoxice și citostatice, ambalarea în containere de unică folosință, sigure, marcate și etichetate, cu capac și eliminarea prin incinerare pe bază de contract.

Pe aceeaşi temă: 

Ministerul Sănătății ascunde documente despre zecile de mii de infecții nosocomiale din spitalele românești

Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rafila insistă să ascundă infecțiile din spitale