FACT CHECK | În culisele campaniei Rusiei de discreditare a candidaților pro-Ucraina din Franța

Cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, mașinăria de dezinformare a Rusiei încearcă să se asigure că niciun candidat pro-Ucraina nu va ajunge la Palatul Élysée.

Viginum, agenția franceză responsabilă de combaterea ingerințelor străine, a identificat deja sute de operațiuni de dezinformare care vizează scrutinul, al cărui rezultat va avea consecințe majore pentru Ucraina și Europa.

Campanii asociate Moscovei au răspândit afirmații false potrivit cărora politicianul de centru-stânga Raphaël Glucksmann ar fi contribuit la înființarea unor centre de tortură în Ucraina, Gabriel Attal, protejatul președintelui Emmanuel Macron, ar fi moștenit un imperiu al drogurilor, iar candidatul de centru Édouard Philippe ar suferi de demență.

Victoria oricăruia dintre cei trei candidați ar însemna că Parisul își va menține orientarea pro-ucraineană și proeuropeană, ceea ce îi transformă în ținte prioritare ale Rusiei.

Discreditarea acestora înaintea alegerilor din aprilie 2027 ar putea deschide calea către un al doilea tur de scrutin între candidata de extremă dreapta Marine Le Pen și politicianul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon.

Discreditarea candidaților pro-Ucraina din Franța

Glucksmann, copreședintele partidului de centru-stânga Place Publique (PP), este una dintre cele mai puternice voci pro-ucrainene de pe scena politică franceză.

Europarlamentarul social-democrat i-a criticat dur pe liderii europeni pentru că nu fac suficient pentru a ajuta Kievul și a cerut confiscarea activelor rusești imobilizate.

Prin urmare, nu este surprinzător că a devenit una dintre principalele ținte ale dezinformării susținute de Rusia.

În timpul verii, o știre falsă, prezentată ca fiind publicată de publicația franceză de investigații Blast, susținea că partenera lui Glucksmann, Léa Salamé, ar fi încercat să mituiască instituții de presă pentru a publica articole favorabile candidatului. Materialul folosea inclusiv voci generate cu inteligență artificială.

Jurnaliștii de la Blast au negat că ar fi publicat vreodată materialul, în timp ce Glucksmann a denunțat acțiunea drept o operațiune a serviciului de informații militare al Rusiei (GRU).

Atacurile nu s-au oprit aici.

O captură de ecran de pe VT o publicație care se autodefinește drept „presă alternativă” și care amplifică narative pro-Kremlin, arată un articol fals, marcat cu ștampila roșie „FAKE”, publicat pe 29 august 2026. (VT Foreign Policy / Ștampilă: The Kyiv Independent)

VT Foreign Policy, o publicație care se autointitulează „presă alternativă” și amplifică narațiuni favorabile Kremlinului, a publicat pe 29 august un articol fals în care susținea că Glucksmann ar fi contribuit la înființarea unor închisori în care se practica tortura în Georgia, în perioada în care era consilierul președintelui de atunci, Mihail Saakașvili.

Articolul susținea, în continuare, că politicianul francez și-ar fi folosit experiența pentru a înființa structuri similare în Ucraina după Revoluția Euromaidan, în colaborare cu un ofițer militar, Mihailo Drapatîi, prezentat drept actualul comandant-șef al armatei ucrainene.

Publicația cita o singură sursă pentru aceste acuzații: Foundation to Battle Injustice, o organizație-paravan fondată de Evgheni Prigojin, fondatorul grupării Wagner, și sancționată de Uniunea Europeană pentru implicarea în operațiuni de influență ale Rusiei.

Édouard Philippe, fost prim-ministru și actual primar al orașului Le Havre, care s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski la Kiev în luna mai, a fost, de asemenea, vizat. Rapoarte false, prezentate ca fiind difuzate de postul de televiziune BFM TV, susțineau că acesta ar suferi de demență.

Tactici similare au fost folosite pentru a răspândi afirmația falsă potrivit căreia Gabriel Attal, fost prim-ministru în timpul mandatului lui Macron, ar fi moștenit de la tatăl său un imperiu al drogurilor.

Campaniile au încercat, de asemenea, să exploateze tensiunile interne din Franța. Materiale false identificate de Bot Blocker pe platforma X susțineau, pe de o parte, că Attal ar sprijini recentul val de proteste studențești și, pe de altă parte, că politicianul ar fi acuzat Rusia de organizarea acestora.

Experții care monitorizează dezinformarea afirmă că metodele folosite și intențiile aparente indică în mod clar implicarea Rusiei.

O captură de ecran care prezintă nouă videoclipuri false, realizate astfel încât să pară reportaje ale unor instituții de presă franceze, printre care BFM, DW, France 24, Le Figaro TV, Le Monde, Le Parisien, Libération și RFI. Acestea răspândesc informații false despre politicianul francez Gabriel Attal și revoltele din școlile din Franța, potrivit inițiativei Bot Blocker. (sursa foto: Bot Blocker/X)

În interiorul mașinăriei de dezinformare a Rusiei

Două campanii notorii asociate Rusiei au vizat alegerile din Franța.

Matryoshka, care distribuie zilnic aproximativ o duzină de materiale false, prezentate ca provenind de la instituții de presă consacrate sau de la experți, este cea mai prolifică dintre acestea, potrivit lui Chine Labbé, vicepreședintă pentru parteneriate și redactor-șef pentru Europa la NewsGuard.

„Până la jumătatea lunii octombrie 2026, număraserăm 89 de materiale false produse de Matryoshka care vizau candidații la alegerile prezidențiale din Franța.”

Cealaltă este Storm-1516, o campanie mai sofisticată, asociată GRU, care utilizează inteligența artificială generativă pentru a crea site-uri întregi.

„Din această vară, am identificat șapte afirmații provenite din această operațiune care vizau candidați francezi, dintre care trei imitau instituții de presă reale”, a declarat Labbé pentru Kyiv Independent.

Potrivit Viginum, materialele false care i-au vizat pe Philippe și Glucksmann în timpul verii au fost produse în cadrul operațiunii Storm-1516.

Aceeași operațiune s-a aflat și în spatele unor materiale false mai recente, prezentate ca fiind publicate de site-ul francez de știri de mediu Reporterre, care susțineau că Glucksmann ar fi cheltuit peste două milioane de euro (2,2 milioane de dolari) pentru zboruri cu avioane private, potrivit organizației independente Gnida Project.

Captură de ecran care prezintă un articol publicat pe 10 octombrie 2026 de un site care se dă drept publicația franceză de știri de mediu Reporterre și care susține în mod fals că Raphaël Glucksmann a cheltuit peste două milioane de euro (2,2 milioane de dolari) pe zboruri cu avioane private. (X / Ștampilă: The Kyiv Independent)

Faptul că cei trei candidați de centru, favorabili Ucrainei, sunt principalele ținte ale acestor operațiuni reprezintă, de asemenea, un indiciu clar al implicării Rusiei.

„Afirmațiile false îi prezintă, de regulă, ca fiind instabili psihic, corupți și, în general, nepotriviți pentru a ocupa funcții publice, reluând acuzațiile false susținute de Rusia care l-au vizat în ultimii ani pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski”, a explicat Labbé.

Parisul a devenit unul dintre principalii aliați militari ai Kievului după declanșarea invaziei rusești la scară largă, furnizând rachete cu rază lungă de acțiune, avioane de luptă, artilerie și alte echipamente militare.

Macron a jucat, de asemenea, un rol important în cadrul Coaliției celor Dornici, un grup de state care s-au angajat să ofere ajutor Ucrainei și garanții de securitate după încheierea războiului. O victorie a candidaților de extremă dreapta sau de extremă stânga ar pune, cel mai probabil, sub semnul întrebării acest rol.

Însă sprijinul pentru Ucraina este departe de a fi singurul subiect pe care dezinformarea rusă încearcă să îl exploateze.

Amélie Jaques-Apke, expertă în dezinformare și influență străină la centrul de cercetare CEVIPOF al Sciences Po, identifică drept obiectiv principal erodarea încrederii în instituțiile democratice franceze.

„Discreditarea candidaților individuali este tactica vizibilă. Obiectivul pe termen lung este ca orice rezultat electoral să pară ilegitim”, a declarat Jaques-Apke pentru Kyiv Independent.

Cu toate acestea, impactul real al acestor campanii asupra alegătorilor francezi este mai dificil de evaluat. Viginum a descris operațiunile drept „mediocre” și „lipsite de vizibilitate”.

„Adevăratul risc constă în amplificarea lor”, explică Jaques-Apke.

„Aceste falsuri ajung la un public mai larg atunci când sunt preluate de oficiali ruși sau de presa de stat rusă, de persoane pro-ruse din Occident ori atunci când politicienii le denunță vehement și contribuie, fără intenție, la răspândirea lor.”

În plus, dezinformarea rusă continuă să evolueze, folosind inteligența artificială generativă pentru a produce falsuri tot mai convingătoare, profesionalizându-și operațiunile și monetizând conținutul care alimentează diviziunile din societate, avertizează experta.

„Impactul limitat de până acum al acestor campanii nu reprezintă, așadar, nicio garanție pentru luna aprilie.”

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului F.A.C.T. (Fighting Against Conspiracy and Trolls – Combaterea teoriilor conspirației și a trolilor), finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul HaDEA. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat pozițiile HaDEA sau ale Uniunii Europene. Nici HaDEA, nici Uniunea Europeană nu își asumă responsabilitatea pentru modul în care sunt utilizate informațiile prezentate în acest articol.