„Rusia nu este dușmanul meu”: O operaţiune de dezinformare rusească, de la panouri publicitare în Italia la postări create cu AI şi viralizate în online, inclusiv în România, în doi ani

Mesajul „Rusia nu este dușmanul meu” a început să circule intens în spațiul online românesc în lunile august şi septembrie 2026, în contextul unei campanii internaționale de promovare a unor narațiuni favorabile Kremlinului, arată un raport publicat de compania Qriton Technologies. Cercetătorii Andra Martinescu și Marius Dima au examinat aproape 12.500 de înregistrări de conținut, inclusiv postări originale, redistribuiri și comentarii, din două seturi de date distincte: 8.872 de pe platforme precum Facebook, X (fostul Twitter) și Telegram, provenite de la peste 4.600 de conturi, și alte 3.624 de postări de pe TikTok, arhivate separat în perioada august-septembrie 2026.

„Rusia nu este dușmanul meu” nu este, însă, un slogan apărut odată cu mesajele identificate recent în România – istoria acestui slogan şi a campaniilor ruseşti din jurul său a început în Italia, în 2024, cu o serie de panouri publicitare apărute peste noapte în Verona, iar autoritățile și presa ucraineană au semnalat prezența campaniei în România încă din august 2025.

O  analiză publicată de SPRAVDI pe 6 octombrie, arată că în iunie a fost organizată o manifestație în apropierea Porții Brandenburg din Berlin, sub sloganul „Russland ist nicht unser Feind” („Rusia nu este dușmanul nostru”). Evenimentul a fost organizat de o asociație germană cu același nume, care militează pentru încetarea sprijinului acordat Ucrainei și restabilirea relațiilor economice și politice cu Moscova. După cum scrie SPRAVDI, mesajul a fost reluat și la manifestații împotriva consolidării capacităților militare ale Germaniei, organizate în septembrie.

Raportul SPRAVDI nu enumeră fiecare manifestaţie în parte, însă presa şi societatea civilă din Germania au documentat mai multe manifestaţii promovate şi organizate în acea perioadă şi în octombrie de către persoane şi organizaţii care militau explicit în favoarea mesajului “Rusia nu este duşmanul meu”.

Mesajul „Rusia nu este duşmanul meu”, scris în germană, afişat la o manifestaţie din Berlin; sursa foto: captură de ecran

Spre exemplu, o organizaţie numită “Nie wieder Krieg – Die Waffen nieder!” („Niciodată din nou război – Jos armele!”) a iniţiat o serie de manifestaţii anti-război la Berlin şi Stuttgard, la începutul lunii octombrie.

Aceeaşi organizaţie publicase, în februarie 2026, un comunicat de presă în care susţinea aşa numita iniţiativă “Russland ist nicht unser Feind” (Rusia nu este duşmanul nostru) menţionată şi în raportul SPRAVDI, despre care scria că ar fi fost înfiinţată „cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de către Wehrmachtul Germaniei naziste” şi că era susţinută de “peste 1.500 de persoane şi organizaţii”.

Cotidianul german Der Tagesspiegel a relatat că aproape 6.000 de oameni au participat la manifestaţia “Nie wieder Krieg – Die Waffen nieder!” organizată la început de octombrie, iar în cadrul acesteia au fost afişate mesaje precum „Pace cu Rusia” și „NATO afară, americanii acasă” şi au fost susţinute discursuri care contestau amenințarea militară rusă și solicitau o nouă ordine de securitate europeană care să includă Rusia.

Cum s-a manifestat „Rusia nu e dușmanul meu” în România și în alte țări

Din cele 8.872 de postări identificate în prima analiză internațională de către Qriton:

• 7.758 (87,4%) au provenit de pe X (fostul Twitter)
• 724 de pe Facebook
• 264 de pe Telegram
• 71 de pe diferite site-uri
• 41 de pe rețeaua socială rusească VKontakte (VK) 
• Restul înregistrărilor provin de pe TikTok și YouTube şi sunt analizate separat

Peste 60% dintre aceste bucăţi de conţinut (5.335), sunt redistribuiri ale unor mesaje deja existente, în timp ce cercetătorii au identificat 2.605 comentarii și doar 760 de postări originale. Datele arată, astfel, că răspândirea sloganului s-a bazat în mare măsură pe preluarea și repetarea unor mesaje, nu doar pe producerea de conținut nou.

Una dintre principalele forme de propagare a campaniei a fost utilizarea unei formule aproape identice de către utilizatori din mai multe țări: „Sunt [naționalitate] și Rusia nu este dușmanul meu”.

 Mesajul a circulat în numeroase limbi, printre care engleza, franceza, germana, italiana, poloneza și româna, iar în unele cazuri, postările nu se limitau la prezentarea Rusiei într-o lumină favorabilă, ci identificau și alți presupuși adversari, cum ar fi guvernele occidentale sau instituțiile europene.

Dincolo de această asemănare stilistică, cercetarea a identificat și indicii concrete ale unor distribuiri coordonate de conţinut. 

Într-unul dintre episoadele documentate, spre exemplu, 14 site-uri din rețeaua de propagandă rusească Pravda au publicat același text, tradus automat în mai multe limbi, într-un interval de numai patru minute. În alt caz, cinci canale de Telegram au distribuit mesaje identice în decursul unui singur minut. Autorii raportului subliniază însă că aceste exemple demonstrează coordonarea unor rețele de amplificare asociate statului rus, nu și faptul că toți utilizatorii care au distribuit sloganul erau controlați direct de Kremlin.

Pentru a studia răspândirea acestor mesaje în rândul publicului român, cercetătorii Qriton au analizat separat datele colectate de Observatorul iGov prin intermediul unui singur cont de cercetare, configurat pentru monitorizarea recomandărilor TikTok. Contul era localizat în Europa și urmărea conținutul recomandat unui profil destinat cercetării publicului din diaspora. Datele nu reprezintă un eșantion al întregii platforme și nici al tuturor utilizatorilor din România.

Astfel, între 24 august și 28 septembrie 2026, au fost arhivate 3.624 de postări de la 264 de conturi, dintre care 346 (9,5%) aveau legătură directă sau indirectă cu tema campaniei. Totuși, doar cinci dintre ele reproduceau explicit sloganul „Rusia nu este dușmanul meu”, alte 32 promovau mesaje echivalente, iar restul de 309 abordau teme conexe, precum relațiile dintre România și Rusia sau prezentarea Ucrainei și a Uniunii Europene drept adversari ai României..

În plus, 30 dintre cele 37 de postări care utilizau sloganul sau mesaje echivalente au fost publicate înainte de 21 septembrie, momentul în care formula bazată pe naționalitate a început să capete amploare pe X. Cea mai veche dintre acestea data din 18 iulie 2026, ceea ce sugerează că mesajul circula deja în anumite comunități online înainte de apariția tendinței internaționale, potrivit cercetării.

Postările asociate temei campaniei au înregistrat și o vizibilitate mai mare decât restul conținutului analizat în fluxul TikTok monitorizat. Acestea aveau o valoare mediană de 1.673 de vizualizări, comparativ cu 665 pentru materialele fără legătură cu tema „Rusia nu este dușmanul meu”, adică de aproximativ 2,5 ori mai mult.

Diferența era și mai pronunțată în cazul celor 37 de postări care reproduceau sloganul sau mesaje echivalente, unde valoarea mediană ajungea la 4.171 de vizualizări – unele dintre aceste postări, însă, au depăşit cu mult această medie. De exemplu, un videoclip publicat pe 12 august, care promova un astfel de mesaj, acumulase peste 364.000 de vizualizări și aproximativ 1.400 de comentarii la momentul colectării datelor.

Pe deasupra, cercetătorii au identificat și o serie de tipare repetitive de comportament în rândul comentatorilor, precum și suprapuneri între publicurile unor conturi. Dintre cele 48.249 de comentarii adăugate de peste 33.300 de conturi la cele 346 de postări relevante tematic, mai mult de jumătate (53,2%) au apărut în primele 24 de ore de la publicare, iar aproape trei sferturi (72,6%) în primele trei zile. Totodată, 2.557 de comentarii reproduceau formule identice, utilizate de cel puțin trei persoane diferite. Aproximativ 5.100 de utilizatori (15,3% din total) au comentat postările a cel puțin două conturi diferite, iar 553 au comentat sub materialele publicate de cel puțin patru conturi. Potrivit autorilor, deşi relevante în analizarea fenomenului, aceste tipare nu reprezintă, pe cont propriu, dovezi ale unei activități coordonate.

În acest context, este important de amintit că în ultimii doi ani au fost identificate, în Europa, mai multe momente în care campanii construite în jurul sloganului “Rusia nu este duşmanul meu” au putut fi atribuite unor organizaţii extremiste care promovează şi alte naraţiuni în general anti-ucrainene şi favorabile Rusiei.

Originile sloganului și cum a pătruns în România

Campanii de promovare a sloganului „Rusia nu este dușmanul meu” au fost documentate în Italia încă din iunie 2024, când aproximativ 200 de panouri publicitare au apărut în orașul Verona. Acestea prezentau două mâini strânse, cu mâneci în culorile drapelelor Rusiei și Italiei, alături de mesajul „La Russia non è il mio nemico!” — adică „Rusia nu este dușmanul meu”.

Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Securitate Informațională din Ucraina (SPRAVDI), campania a fost promovată de organizațiile locale Verona per la Libertà și Sindacato Libero, cu sprijinul asociației Veneto-Russia. SPRAVDI susține că toate trei promovau narațiuni favorabile Kremlinului, în timp ce despre prima precizează că reunea inclusiv persoane care se opuneau NATO.

O investigație publicată în iunie 2024 de cotidianul italian La Repubblica a identificat inclusiv legături între Verona per la Libertà și organizația neofascistă Forza Nuova. Jurnaliștii La Repubblica au documentat și apariția unor afișe aproape identice în orașul ucrainean Donețk, ocupat de Rusia, unde mesajul fusese inversat: „Poporul italian nu este dușmanul meu”. Cele două campanii foloseau aceeași imagine a mâinilor strânse, dar cu mesaje adaptate publicului local.

sursa foto: captură de ecran

În august 2025, campania ajunsese deja și în România, potrivit Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina (CCD), instituție care funcționează în cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. La acea vreme, autoritățile ucrainene avertizau că autocolante cu sloganul „Rusia nu este dușmanul meu” apăruseră în mai multe țări europene.

În România, în aceeași perioadă, presa a relatat despre un asemenea autocolant lipit pe ușa unui restaurant din Târgoviște, fără a identifica persoanele care l-au amplasat.

La 21 august 2025, CCD avertiza că mesajele reprezentau o încercare a Rusiei de a se prezenta drept un partener pașnic al statelor europene, de a minimaliza responsabilitatea sa pentru războiul din Ucraina și de a alimenta neîncrederea în instituțiile democratice. Potrivit instituției, campania urmărea inclusiv slăbirea sprijinului european pentru Ucraina și contestarea orientării euroatlantice a statelor vizate. Avertismentul a fost preluat la momentul respectiv de mai multe publicații ucrainene, printre care LIGA.net și Ukrinform.

În aceeași analiză din octombrie, SPRAVDI a identificat mai multe tipare repetitive în postările devenite virale pe X, inclusiv utilizarea unor imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Unele mesaje prezentau Rusia drept o țară pașnică, în timp ce altele acuzau liderii europeni că ar încerca să provoace un război sau să-și trimită propriii cetățeni pe front. O formulă frecventă era cea în care utilizatorii se declarau cetățeni ai unei țări europene și părinți care nu doreau ca propriii copii să “ajungă în tranșee”. Notabil este că, în acest context, centrul ucrainean a semnalat și implicarea unor reprezentanțe oficiale ale Rusiei în promovarea campaniei, inclusiv a Ambasadei ruse din Țările de Jos.

Mai recent, la data de 12 octombrie 2026, Anait Khoperia, șefa interimară a Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, a declarat într-un interviu pentru RFI Ucraina că această campanie ilustrează modul în care Rusia își adaptează tacticile de manipulare la vulnerabilitățile societăților occidentale. Potrivit acesteia, mesajul „Rusia nu este dușmanul meu” a evoluat de la autocolante distribuite în spații publice în 2025 la o campanie de amploare pe X în 2026, în care mesajele au fost adaptate temerilor și nemulțumirilor existente în diferite țări europene.