Profiturile poluatorilor. Centrala abandonată de la Ișalnița: Proiect european eșuat și un partener cu urme ce duc la Moscova

ALRO SA, compania selectată de Complexul Energetic Oltenia pentru construcția centralei pe gaz de la Ișalnița, proiect abandonat anul acesta și posibil transformat în unul pe stocarea energiei, încă mai are în conducere cel puțin o persoană cu conexiuni cu Kremlinul. Context.ro a descoperit că Igor Higer, membru non-executiv în Consiliul de Administrație ALRO, director Vimetco PLC și director executiv Vitemco Extrusion, a fost reprezentantul oligarhului rus Vitali Machitski într-un proiect minier din Zimbabwe, susținut de ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

Igor Higer apare, în 2019, într-o poză de la Kremlin, legată de proiectul minier, alături de președintele rus, Vladimir Putin. 

Prin proiectul realizat cu CE Oltenia, ALRO beneficiază de o finanțare de 250 de milioane de euro, printre cele mai mari subvenții acordate prin Fondul de Modernizare, un important program European finanțat prin Schema europeană de comercializare a emisiilor de carbon EU ETS, pentru tranziția energetică. 

ALRO a anunțat, după invazia Rusiei în Ucraina, că toți reprezentanții ruși din conducerea companiei și-au dat demisia.

Compania ALRO a fost marcată de mai multe controverse de-a lungul timpului. De la operațiunea rusească Vostok, prin care oligarhii Alexander Krasner și Vitali Machitski au preluat pachetul majoritar de la statul român, la implicarea în dosarul „Băieții deștepți” din energie, finalizat cu condamnarea unui fost ministru la închisoare, până la acuzații recente de spălare de bani, clasate de procurori. Istoria controversată a companiei nu a împiedicat însă statul român, prin intermediul Complexului Energetic Oltenia, să selecteze ALRO ca partener pentru a participa în unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin Fondul de Modernizare, construcția centralei pe gaz de la Ișalnița. Fondul de Modernizare este un program din 2018, prin care Uniunea Europeană ajută 13 țări europene să facă tranziția energetică. 

CE Oltenia a avut nevoie de patru ani și două licitații anulate pentru a renunța la construcția centralei pe gaz. Proiectul, care face parte din planul de restructurare al companiei, s-a dovedit nefezabil . Însă problema centralei pe gaz este mult mai complicată, în contextul parteneriatului CE Oltenia cu ALRO SA. Context.ro  a descoperit că ALRO încă mai păstrează legături directe cu Rusia, printr-un membru al Consiliului Director, deși după 2022, când Rusia a invadat Ucraina, compania a anunțat că toți reprezentanți ruși din conducere și-au dat demisia .

Federatia Nationala Mine Energie, afiliata la CNS Cartel ALFA, organizeaza un miting de protest impotriva noii legi a pensiilor publice, în fata Guvernului Romaniei, Bucuresti, 2 octombrie 2024. Inquam Photos / Bogdan Buda

Intrarea ALRO SA în proiect

ALRO SA a fost investitorul selectat de CE Oltenia, în urma unei licitații , pentru a implementa proiectul privind construcția centralei pe gaz de 850 MW la Ișalnița. Cele două companii au înființat împreună un SPV – CCGT Power Ișalnița – în 2023, pentru acest proiect. Prin Fondul de Modernizare au fost alocați 253 de milioane de euro. SPV (Special Purpose Vehicle) este o companie creată separat de o companie mamă, sau două companii în acest caz, cu un scop specific și limitat.  

ALRO SA, printre cei mai mari producători de aluminiu din Europa, deține 40,1% din CCGT Power Ișalnița. Compania a intrat în proiect în 2022, după ce Rusia a atacat Ucraina. Prin parteneriat, ALRO a urmărit să își „diversifice modelul de afaceri” și să „sprijine planurile de dezvoltare pe termen lung ale Grupului”, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație. 

Proiectul de la Ișalnița, îngropat definitiv după licitații eșuate

CE Oltenia este cel mai mare beneficiar din Fondul de Modernizare . Proiectul pentru centrala de la Ișalnița, în valoare de 750 de milioane de euro,  a primit o subvenție de peste 250 de milioane de euro din Fondul de Modernizare. Însă CE Oltenia a anulat licitația pentru centrală de două ori, ultima dată la începutul anului.

Context.ro a primit confirmarea oficială de la Ministerul Energiei că autoritățile au renunțat la proiect. „Având în vedere blocajul rezultat ca urmare a lipsei investitorilor interesați în realizarea unui grup energetic CCGT la Ișalnița, precum și timpul relativ îndelungat pentru punerea lui în funcțiune,(…) s-a hotărât ca la Ișalnița să fie realizată o investiție constând în implementarea unui sistem de stocare a energiei electrice (BESS)”, a transmis la finalul lunii iunie Ministerul Energiei . 

Olga Costescu, directoarea generală a CCGT (SPV-ul înființat de ALRO SA și CE Oltenia), a confirmat pentru Context.ro că acționarii au respins, în acest an, propunerea conducerii executive de a relua licitația pentru centrală. „Având în vedere anularea a două licitații, conducerea executivă a propus reluarea procedurii de atribuire a contractului (…) prin negociere competitivă. Propunerea nu a fost aprobată de către acționari. În consecință, a fost demarată procedura de întocmire a unui raport de evaluare economico-financiară, care include actualizarea valorii investiției (CAPEX), precum și recalcularea principalilor indicatori economico-financiari ai proiectului, în vederea fundamentării unei decizii a acționarilor pe baza condițiilor actuale de piață”, a precizat Costescu.

Sediul ALRO. Sursa: Alro.ro

Structura acționariatului ALRO, din Cipru în Bermude

Acționarul majoritar al ALRO S.A. este Vimetco PLC, care deține 54,19% din capitalul social al societății . Vimetco PLC este o societate publică cu răspundere limitată, cu sediu social în Nicosia, Cipru. Entitatea finală care controlează ALRO este însă Maxon Limited (Bermuda). 

Vimetco PLC este o companie cu legături cu Rusia și persoane aflate sub sancțiuni , potrivit YouControl World, o platformă globală de investigații, creată de compania ucraineană YouControl, care folosește date open-source pentru a ajuta jurnaliștii să descopere conexiuni ascunse, să cartografieze rețele de influență și să detecteze riscuri transfrontaliere în peste 80 de jurisdicții.

Vimetco PLC are numiți patru directori, potrivit bazei de date NorthData: doi ciprioți, Igor Higer, membru non-executiv în Consiliul de Administrație ALRO și Marian Năstase, președinte și membru neexecutiv al Consiliului de Administrație ALRO . Năstase este membru al Consiliului de Administrație sau al managementului în cadrul următoarelor companii care fac parte din același grup: Vimetco PLC, Vimetco Management România SRL, Vimetco Trading SRL, Everwide Industrial Ltd.

Începând cu anul 2009, Igor Higer a fost numit Director General al Vimetco Extrusion, parte a grupului ALRO. Sursa: alro.ro

Oligarhul Vitali Machitski, legăturile cu Kremlinul și retragerea rușilor din ALRO

Kleptotrace, un instrument de analiză pentru companii, arată că printre persoanele care au fost la conducerea Vimetco PLC se numără oligarhul Vitali Machitski și fiul acestuia, Pavel Machitski. Vitali Machitski este un apropiat al lui Serghei Chemezov, șeful ROSTEC – complexul militaro-industrial al Kremlinului, iar Chemezov, la rândul lui, este un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, potrivit RISE Project.  

În 2022, după ce Rusia a atacat Ucraina, ALRO a anunțat că fiul oligarhului Machitski și-a dat demisia din Consiliul de Administrație. Alți doi cetățeni ruși și-au dat demisia, în același timp, din CA . 

În aprilie 2022, imediat după plecarea rușilor de la conducerea ALRO, Igor Higer este numit membru al Consiliului Director . Igor Higer este director în cadrul Vimetco PLC, dar și membru non-executiv în Consiliul de Administrație ALRO. Higer lucrează pentru Grupul ALRO din 2005,  de după privatizarea companiei. Din 2007 este președinte al Consiliului de Administrație în Vimetco Extrusion, iar din 2009 este CEO al companiei. 

Baza de date Aleph îl arată pe Higer ca fiind beneficiar final în șapte companii cu sediul în Insulele Virgine Britanice.

Vitali Machitski este un apropiat al lui Serghei Chemezov, șeful ROSTEC – complexul militaro-industrial al Kremlinului, iar Chemezov, la rândul lui, este un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Sursa: Captură tretyakovgallerymagazine.com

Cetățean israelian născut la Minsk, cu conexiuni rusești

Igor Higer este cetățean israelian, domiciliat în orașul Caesaria din Israel, iar pe site-ul ALRO este prezentat ca având experiență în afaceri în Israel și România .  S-a născut însă în Minsk (Uniunea Sovietică) și mai multe articole din presa din Zimbabwe arată că are experiență în afaceri și pe continentul african și legături strânse cu Rusia.     

Igor Higer apărea ca un pion principal în Proiectul Darwendale Platinum, din Africa, o colaborare între Zimbabwe și Rusia, pentru exploatarea unuia dintre cele mai importante zăcăminte de platină de pe continentul african . Bazele cooperării au fost puse în 2006, iar în 2014 proiectul a fost inaugurat de fostul președinte al Zimbabwe, Robert Mugabe, și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Proiectul părea că începe să prindă contur prin 2018, când Lavrov a vizitat din nou Zimbabwe . Afacerea era controlată de Vitali Machitski prin Vi Holding și urma să fie finanțată de Afromet JSC, parte din Vi Holding, printr-o subsidiară din Zimbabwe – Great Dyke Investments (GDI), al cărui CEO era Igor Higer , potrivit Mining-technology.com. 

Igor Higer, reprezentantul ALRO, într-un articol despre investiția rusească în Zimbabwe. Sursa: Captură www.heraldonline.co.zw

Igor Higer la Kremlin, în prezența lui Putin

În 2019, o fotografie realizată de o agenție de presă îl arată pe Higer la Kremlin, la o ceremonie prilejuită de semnarea unor documente din cadrul proiectului. În plan secund se vede președintele Rusiei, Vladimir Putin.

15 ianuarie 2019: Ministrul Minelor și Dezvoltării Miniere din Zimbabwe, Winston Chitando și directorul general al GDI (Great Dyke Investments), Igor Khiger (Igor Higer) își dau mâna la o ceremonie de semnare. Președintele Zimbabwe-ului, Emmerson Mnangagwa și președintele Rusiei, Vladimir Putin privesc la Kremlin, Moscova. (sursa foto: imago-images.com / ITAR-TASS)

Date despre proiectul din Africa apar și într-o investigație OCCRP – care documentează o schemă complexă prin care magnatul Kudakwashe Tagwirei, un apropiat al regimului din Zimbabwe, a profitat de accesul privilegiat la dolari americani ieftini pentru a prelua active strategice. OCCRP arată cum Tagwirei a folosit resursele obținute prin subvenții de stat și a achiziționat pachetul de acțiuni deținut de grupul rus Vi Holding în proiectul minier de platină Darwendale. Asta, în timp ce SUA pregăteau sancțiuni împotriva lui Tagwirei, pentru corupție.

Corupție și lipsă de transparență

„Proiectul gigant de platină al Great Dyke Investments (GDI), în valoare de 3 miliarde de dolari SUA, s-a prăbușit aproape în totalitate”, arată un raport publicat în 2022 de Centrul pentru Guvernanța Resurselor Naturale, un ONG din Zimbabwe.

„Prezentat ca un factor de schimbare și un indicator al progresului în atragerea investitorilor, proiectul s-a prăbușit în 2021 din cauza unei multitudini de probleme care includ corupția, managementul defectuos, neîncrederea și planificarea deficitară”, mai arată documentul, care vorbește despre „structura opacă a acționariatului GDI”, „plăți misterioase” și lipsa transparenței în tranzacții.  

„Contractul dintre acționarii din Zimbabwe și GDI nu a fost niciodată disponibil pentru controlul public, pentru a se determina modul în care cheltuielile de investiții și regimul fiscal al proiectului ar aduce beneficii țării pe termen lung”, mai arată ONG-ul. Proiectul presupunea ca GDI, compania condusă de Igor Higer, să plătească o parte din fermierii din zona minelor pentru pierderile suferite ca urmare a exploatării și să mute o parte din fermieri pe alte terenuri. ONG-ul susține că plățile nu au mai fost făcute.

Mineri din Gorj protestează în fața guvernului, în București, 24 martie 2026. Inquam Photos / George Călin

Proiectul de stocare e binevenit, dar întârzierea costă

Reprezentanții Bankwatch, o organizație non-guvernamentală care a monitorizat îndeaproape atât Fondul de Modernizare, cât și planul de restructurare al CE Oltenia, spun că decizia ca la Ișalnița să fie realizată o investiție constând în implementarea unui sistem de stocare a energiei electrice este o veste bună. „Am insistat încă de la primul plan de restructurare că CE Oltenia ar trebui să se bazeze mai puțin pe combustibili fosili în viitor și să investească mai mult în energie regenerabilă. Stocarea este importantă pentru a controla mai bine producția fotovoltaicelor. În schimb, gazul determină creșterea prețurilor în piața electricității, deci nu ar trebui să fie o sursă de bază în sistemul electric”, a declarat pentru Context.ro Raluca Petcu, coordonatorul campaniei de gaze fosile în cadrul Bankwatch. 

Petcu spune însă că decizia CE Oltenia vine târziu, iar investiția putea fi deja într-un stadiu avansat. „Acum este nevoie de o negociere cu Comisia Europeană pentru transferul banilor din Fondul pentru Modernizare pe acest proiect nou, deci va mai dura o perioadă. Din păcate, România se confruntă cu o lipsă acută de stocare, mai ales acum în perioada caniculară, deci acest proiect ar fi fost util”, a mai spus sursa citată. 

Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură, companii publice, autorităţi de reglementare în cadrul Expert Forum, ridică o altă problemă legat de schimbarea proiectului de pe gaz, pe stocare. „Unu, blochează capacitate de rețea, și aici întrebarea e cum facem să fie aceleași condiții pentru ATR-uri (avize tehnice de racordare n.red.) și pentru privați, și pentru companiile de stat. Și doi, câtă vreme tratamentul pare să fie preferențial pentru companiile de stat, asta mai descurajează încă o dată privații să intre în piață”, a explicat Nuțu. 

Închiderea centralelor, amânată

Într-o conferință de presă din octombrie 2025, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că planurile de restructurare ale CE Oltenia au fost ajustate în urma negocierilor cu Comisia Europeană și închiderea centralelor pe cărbune, amânată până în 2029 .  În februarie 2026, potrivit unei corespondențe dintre Comisia Europeană și România, publicată de Economica.net., comisia a cerut României probe cu privire la închiderea centralelor pe cărbune și să dovedească că centralele închise până în prezent nu mai produc energie. 

Tot în februarie, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind ajutorul de stat în planul de restructurare.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, susține o conferință de presă la finalul ședinței de guvern, la Palatul Victoria din București, 5 martie 2026. Inquam Photos / George Călin

Două licitații anulate, zero vinovați și indemnizații de mii de euro

Având în vedere întârzierile în implementarea proiectelor de la CE Oltenia, am întrebat Ministerul Energiei dacă au fost aplicate sancțiuni, penalități sau rețineri celor responsabili. Instituția ne-a transmis că „în anul 2025 nu a fost acordată componenta variabilă a remunerației membrilor conducerii executive, în baza contractelor de mandat încheiate în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 109/2011”. Iar după ce licitația de la Ișalnița a fost anulată a două oară, ministerul ne-a răspuns că „nu au fost comunicate constatări oficiale din partea Ministerului Energiei care să ateste nerespectarea calendarului de implementare și care să impună dispunerea unor măsuri administrative împotriva persoanelor responsabile”.

Directorul general al SPV-ului CCGT Power Ișalnița este Olga Costescu, contabila șefă a Filarmonicii Craiova . Potrivit site-ului filarmonicii, Costescu a absolvit Facultatea de Științe Economice și lucrează în instituție din 2009. Din conducerea SPV-ului mai fac parte: Sergiu Toma, preşedinte al Consiliului de Administraţie; Ovidiu Balu, membru al Consiliului de Administraţie; Mihaela Popovici, membru al Consiliului de Administraţie . Aceștia au fost numiți provizoriu, în aprilie 2026. 

Potrivit unui raport publicat de CCGT Power Ișalnița, în 2025 președintele CA-ului a fost plătit lunar cu 29.000 de lei brut, iar fiecare membru al CA-ului cu câte 12.000 de lei brut. Salariul directorului general a fost de 25.641 lei brut.  În 2025, cheltuielile cu personalul au fost de 1.361.000 de lei, iar în 2024, fondul de salarii și indemnizații a fost de 1.325.000 de lei .

Am solicitat un punct de vedere companiei ALRO, cât și lui Igor Higer. Nici compania și nici Higer nu au răspuns solicitării noastre .

• Acest articol face parte din proiectul transfrontalier Polluter profits, coordonat de redacția Deník Referendum la care au contribuit jurnaliștii Georgiana Anghel (România), Daniel Kotecký – Deník Referendum (Cehia) și Marcel Wandas – Oko.press (Polonia).

Această investigație a fost realizată cu sprijinul Journalismfund Europe.