Miză de 1 miliard de euro: Proiectele PNRR pentru producția hidrogenului regenerabil, blocate în birocrație

Două luni pentru a nu pierde 1 miliard de euro. Atât mai are la dispoziție România ca să închidă jaloanele din PNRR pentru producția de hidrogen “verde”. Deși centralele sunt pregătite, ele nu pot fi puse în funcțiune și racordate la rețea pentru că statul român nu a reușit, în trei ani, să stabilească cadrul de reglementare în domeniul hidrogenului. Termenul final este 31 septembrie. 

Întrebat pe această temă în timpul unei vizite la Oradea, Ilie Bolojan, premierul interimar și ministru interimar al Energiei ne-a sugerat să transmitem o cerere scrisă către minister. Ministerul Energiei nu a răspuns întrebărilor Context.ro, motivând că exced legea privind informațiile de interes public. Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, nu ne-a răspuns la mesaj, iar Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, ne-a spus, la începutul lunii iunie, că nu ne poate acorda un interviu. „Confirm doar că avem în discuții acest jalon și că sunt premise bune să îl îndeplinim în urma modificărilor CID (n.red Decizia de punere în aplicare a Consiliului European)”. Contactat la finalul lunii iulie, Dragoș Pîslaru nu a mai răspuns.

Jalonul 126 din PNRR, pentru care România riscă o penalizare de 972 de milioane de euro, a rămas blocat în birocrație. Reforma prevede modificarea legislației pentru a elimina obstacolele care stau în calea producției de hidrogen regenerabil (cunoscut și sub denumirea de hidrogen verde). 

„România este pusă în întârziere și începe o nouă procedură de infringement împotriva României pentru că nu am transpus anumite directive europene corect, la nivel național, în materie de energie regenerabilă. Din punctul meu de vedere, avem o problemă”, spune Elena Ocenic, consultant senior în politici internaționale, economie, energie regenerabilă și schimbări climatice. Ocenic explică, de asemenea, că “în momentul în care noi blocăm sau nu transpunem corect reglementările în materie de energie regenerabilă, nu are niciun sens să mai discutăm despre hidrogen verde. Adică premisa hidrogenului verde este energia regenerabilă. Dar în momentul în care noi știm că nu am implementat corect toate directivele în materie de energie regenerabilă, intrăm într-un teren destul de dificil. Pentru că există blocaje potențiale la mai tot pasul”.

Comisia Europeană a declanșat, la începutul lui iulie, procedura de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru introducerea unor reguli obligatorii de autorizare sau certificare în domeniul construcțiilor și energiilor verzi. „Aceste cerințe îngreunează activitatea instalatorilor de echipamente de energie regenerabilă și a furnizorilor de instalații de eficiență energetică în întreaga UE”, arată comunicatul Comisiei Europene.

Pentru a putea îndeplini acest jalon, mai multe instituții trebuie să adopte documente care stau la baza unui regulament ce trebuie aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). 

Modificarea legislației e necesară pentru a putea autoriza capacitățile de hidrogen din surse regenerabile și prevede introducerea standardelor ASRO (pentru calitatea hidrogenului distribuit gazos și stațiile de alimentare) și implementarea unui sistem național de Garanții de Origine (GO) pentru hidrogenul verde, aliniat la normele UE. Termenul pentru finalizarea jalonului este septembrie 2026. 

Acest jalon este necesar și pentru a putea atinge ținta din PNRR (jalonul 129) care spune că România trebuie să demonstreze că are instalate electrolizoare cu capacitate totală de cel puțin 45 MW H₂ până la 31 august 2026 . De altfel, România a pierdut deja 10,77 milioane de euro din împrumuturi, din cauza întârzierilor înregistrate la implementarea proiectelor din jalonul 129, în decembrie 2024.

Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Digitalizării și Inovării, participă la ceremonia de semnare a contractului pentru realizarea Ro-HydroHub, Hub-ul Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice, la Palatul Victoria din București, 21 noiembrie 2024. Inquam Photos / George Călin

Încă o reglementare pe ultima sută de metri 

Dintr-o notă de informare din luna aprilie a Ministerului Energiei, condus la acea vreme de Bogdan Ivan, reiese că Ministerul Dezvoltării și Ministerul Energiei au început să lucreze abia în luna martie 2026 la un Ordin comun de miniștri pentru adoptarea unor documente care să reglementeze amplasarea stațiilor de alimentare cu hidrogen în localități . 

Termenul pentru finalizarea acestui ordin era 30 iunie 2026, potrivit notei de informare. Însă Ministerul Dezvoltării a transmis la solicitarea Context.ro, pe 19 iunie, că autoritățile încă lucrează la analiza tehnică a proiectului de ordin de ministru, „fiind necesară continuarea consultărilor și a procesului de armonizare a punctelor de vedere formulate de instituțiile implicate”, dar că estimează să finalizeze documentația până la data limită.

Ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, Cseke Attila, a vizitat o cresa in cartierul Veterani din Drobeta Turnu Severin, vineri, 14 februarie 2025. Inquam Photos/Justinel Stavaru

Normele de siguranță pentru hidrogen, uitate în sertarele Ministerului Economiei 

Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat din România (ISCIR) a finalizat 10 prescripții tehnice, adică norme obligatorii,  pentru siguranța instalațiilor de hidrogen încă din decembrie 2025 și le-a trimis la Ministerul Economiei și Digitalizării pentru aprobare și consultare publică. 

Spre finalul lunii februarie, Ministerul Energiei a solicitat Ministerului Economiei urgentarea aprobării acestor prescripții tehnice elaborate de ISCIR, respectiv transmiterea unui calendar clar privind aprobarea acestora , iar la 1 aprilie încă nu primise un răspuns. 

Dintr-un răspuns din 2 iulie al Ministerului Economiei, reiese că prescripțiile tehnice au fost publicate la începutul lui aprilie pe pagina ministerului, transmise între timp Comisiei Europene, care are termen până în iulie 2026 să transmită eventualele observații, după care prescripțiile ar urma să fie aprobate.

Șapte standarde de siguranță și garanții de origine, traduse în ultimul moment

În nota ministrului Energiei mai apare „necesitatea traducerii unor standarde referitoare la hidrogen care urmează a fi incluse de ASRO – Organismul Național de Standardizare – în Programul Național de Standardizare 2026”. 

Este vorba de șapte standarde care sunt necesare pentru introducerea sistemului de garanții de origine (GO) pentru hidrogenul din surse regenerabile și actualizarea standardelor și normelor de siguranță. Fără aceste standarde de siguranță, un operator economic nu poate construi și opera legal o instalație de hidrogen.
Potrivit ASRO, unul dintre standarde a fost adoptat în România în 2017, însă versiunea în limba română a fost publicată abia la 30 iunie 2026, la 9 ani distanță de la adoptare și la o săptămână după ce Context.ro a solicitat ASRO să comunice stadiul transpunerii și traducerii standardelor. 

Standarde critice adoptate „la cerere” sau cu doar câteva zile înainte de expirarea termenului PNRR 

Două standarde cheie pentru electroliza apei urmează să fie publicate în limba română abia pe 31 iulie, potrivit ASRO, în condițiile în care, la 31 august 2026 România trebuie să ateste că produce 45 MW H₂ . 

Mai mult, standardul pentru Garanții de origine privind energia, deși adoptat ca standard românesc în 2025, versiunea în limba română va fi publicată abia la 25 august, conform ASRO. 

Alte două standarde care privesc siguranța și metodele de testare pentru generatoarele de hidrogen prin procesare de combustibil vor fi adoptate „dacă există părți interesate”, potrivit ASRO . 

“De regulă, ASRO nu adoptă în mod implicit standardele internaționale elaborate la nivelul organizației internaționale de standardizare ISO. ASRO adoptă aceste standarde dacă există părți interesate care solicită ASRO adoptarea unor standarde internaționale”, se arată într-un răspuns al Organismului Național de Standardizare pentru Context.ro.

Iar cel mai recent standard internațional privind calitatea combustibilului hidrogen nu poate fi adoptat în România, deoarece contrazice un standard românesc existent.

Statul s-a blocat singur prin ordonanțe de austeritate 

ANRE trebuie să elaboreze și să aprobe, prin ordin al președintelui, Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru gaze din surse regenerabile. Potrivit notei ministrului din luna aprilie, ANRE urma să cumpere servicii de consultanță pentru a putea finaliza regulamentul, însă achiziția a fost blocată de ordonanța de urgență din 2025 prin care guvernul a instituit măsuri de austeritate și limitări temporare ale cheltuielilor bugetare pentru instituțiile publice. 

Într-un răspuns transmis Context.ro în 23 iunie, ANRE spune că deși achiziția pentru serviciile de consultanță este încă blocată, a efectuat activitățile de analiză și fundamentare necesare elaborării cadrului de reglementare și că plănuiește să lanseze regulamentul în consultare publică, până la finalul lunii.  

Până la momentul publicării acestui articol, regulamentul nu a fost lansat în consultare publică, pe site-ul instituției. Regulamentul ANRE pentru emiterea garanțiilor de origine pentru hidrogen are ca termen limită 30 septembrie 2026, la o lună după termenul limită din PNRR pentru punerea în funcțiune a instalațiilor de electroliză.

sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Planuri pe hârtie, blocaj în realitate

Nota de informare a ministrului Energiei vorbește despre șapte proiecte pentru producția de hidrogen regenerabil, în implementare, cu o capacitate totală de 89.92 MW H2 și o valoare de peste 156 de milioane de euro, dintre care 86,6 milioane de euro din tranșa de împrumuturi PNRR. 

Până la 31 august 2026 România trebuie „să ateste că instalația este pregătită pentru racordarea la rețea”. 

ANRE ne-a transmis însă că odată construite, aceste centrale nu pot fi racordate la rețea, înainte ca legislația să fie amendată. „Având în vedere că până la această dată nu a fost adoptat cadrul de reglementare în domeniul hidrogenului, condiţiile de acordare a autorizaţiilor pentru desfăşurarea activităţilor de proiectare şi execuție pentru instalaţiile de producere a hidrogenului, atât pentru operatori economici cât şi pentru persoane fizice, nu pot fi aplicate”, arată ANRE, într-un răspuns transmis Context.ro.