EXCLUSIV: A7-Corporația Dezinformării: Anchetele penale legate de portofelul crypto de $107 milioane al oligarhului Ilan Șor, folosit la influențarea alegerilor în Moldova

O colaborare discretă a autorităților moldovene și britanice, înaintea alegerilor parlamentare din 2025 din Republica Moldova, a dus la blocarea unui portofel de criptovalută prin care oligarhul Ilan Șor rulase aproximativ 107 de milioane de dolari, conform mai multor surse independente consultate de reporteri.

Acest portofel era conectat la o rețea de propagandă și corupere a votului, controlată de Șor, în condițiile în care Moldova, în vremea aceea, era într-o stare de tensiune maximă, iar președinta Maia Sandu se aștepta inclusiv la posibilitatea unei insurecții armate a mercenarilor pro-ruși, pentru a deraia parcursul pro-Occidental al țării.

Autori: Thomas Rowley, Marcela Zamosteanu, Matei Rosca

Operațiunea realizată în colaborare cu autoritățile britanice a încetinit campania lui Șor, susțin sursele din interiorul guvernului britanic. Două luni mai târziu, în septembrie 2025, tabăra pro-UE a câștigat decisiv alegerile în ciuda asaltului propagandistic fără precedent din partea Moscovei.

Ilan Șor a devenit în perioada recentă unul dintre principalii finanțatori ai comerțului exterior rus, profitând de haosul creat de președintele Vladimir Putin în regiune pentru a se emancipa de la statutul de bancher fugar și politician eșuat în Moldova. Investigații ale Context.ro și ale platformei FACT au arătat că infrastructura online de propagandă și dezinformare din jurul lui Șor s-a întrepatruns cu rețelele de propagandă din România. 

sursa foto: zugo.md/ partidulsor.md

Recent, eurodeputata pro-rusă din România, Diana Șoșoacă, a fost fotografiată la Moscova, la începutul lunii iunie, împreună cu Ilan Șor și cu directorul băncii PSB, care deține o participație în A7, compania lui Șor. Încă din 2022, Context.ro a identificat-o pe Șoșoacă ca unul dintre principalii propagatori ai dezinformărilor pro-ruse din România. În ultimii doi ani, Șoșoacă nu și-a mai ascuns afilierea la Federația Rusă, fiind prezență constantă la activitățile oficiale ale ambasadei din București. Recent ea a participat la un forum economic la Sankt Petersburg, unde a vorbit direct cu Vladimir Putin. 

sursa foto: Veridica.md/ t.me/marina_mt_official

În acest material arătăm cum a fost documentată transfrontalier Chișinău – Londra rețeaua Sor care a atacat alegerile parlamentare din 2025.  Partenerii Context.ro de la reporter.london și Rise Moldova au accesat surse confidențiale în guvernul britanic, care au confirmat detaliile efortului și se așteaptă ca acest tip de cooperare să continue în alte țări europene care se confruntă cu propaganda rusă și războiul hibrid, în mare parte executat cu ajutorul criptovalutei.

“Moldovenii au condus în principiu operațiunea”, a spus un oficial britanic, cerând anonimitate din cauza sensibilității situației, dar britanicii au furnizat capacitate de analiză și tehnologii de ultimă generație menite să detecteze sursele transferurilor crypto.

Colaborarea a fost confirmată de Centrul Național Anticorupție din Moldova (CNA) într-un răspuns scris, prin partenerii Rise Moldova, care au contribuit la realizarea acestui material.

“Astfel, în cadrul investigațiilor desfășurate, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a interacționat cu reprezentanți din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, care de asemenea aveau pe rol o investigație ca urmare a unor tranzacții efectuate prin intermediul platformelor de tranzacționare cu criptovalută, cu implicarea acelorași portofele electronice. 

Pe marginea acestor evenimente au fost desfășurate o conferință online, precum și un schimb de informații. Totodată, în cadrul investigațiilor a fost expediat și un ordin de înghețare a companiei care creează și administrează tokenurile digitale USDT și s-a solicitat să suspende orice operațiuni în privința activelor virtuale,” a concluzionat CNA în răspunsul oferit reporterilor. Într-o replică ulterioară, CNA a precizat ca ordinul de îngheț nu a putut fi executat din considerente tehnice.

Compania Tether, care deține și gestionează criptomoneda USDT, egalizată în valoare cu dolarul american, nu a dorit să ofere un răspuns oficial pentru acest articol.

O persoană cu funcție oficială în departamentul moldovenesc, care a anchetat portofelul, a confirmat că acesta nu a fost indisponibilizat deoarece fusese deja golit de fonduri în momentul în care cererea de înghețare a fost expediată către Tether. Aceeași persoană, cerând anonimat din cauza limitelor impuse comunicării cu presa în profesia respectivă, a confirmat că era vorba de portofelul de $107 milioane identificat de celelalte surse.

În total, jurnaliștii au discutat cu peste 20 de persoane pentru a clarifica detaliile acestui caz. 

În ciuda eșecului final al operațiunii de înghețare a banilor, aceasta este totuși considerată un succes de către experți, deoarece reprezintă un punct de cotitură în capacitatea autorităților occidentale de a colabora la combaterea interferenței statelor ostile în alegeri.

Un expert european care a fost informat despre operațiune din surse oficiale a confirmat evenimentele, spunând, sub protectia anonimatului, că “fără asistența britanică nu cred că Moldova ar fi reușit 100% să identifice fondurile.”

Într-un briefing, pe 5 martie, oferit parlamentului moldovean, șeful CNA Alexandr Pînzari a spus că o parte din fondurile descoperite ar fi provenit de la compania A7, firma lui Șor la Moscova specializată în ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei, dar care ea însăși a fost ulterior sancționată la nivel internațional.

Banii, totalizând aproximativ $107 milioane în criptomonedă, ar fi curs începând cu 2023 într-un singur portofel USDT, care a făcut obiectul detectării de către experții moldoveni și britanici, în august 2025. Această sumă a fost confirmată pentru reporteri și de compania Chainalysis, specializată în analiza piețelor de criptovalută, care a publicat mai multe materiale despre compania A7.

Pînzari a prezentat și schema rețele infracționale, dar fără a da nume. Jurnaliștii au aflat însă cine sunt cei care mișcau rotițele grupării pentru fraudarea alegerilor. 

sursa foto: CNA

Capul era, evident, Ilan Șor. Acesta transmitea active virtuale către Alexandr Petrov, numit „contabilul lui Șor”, care gestiona partea financiară a rețelei. Petrov, fost contabil în mai multe companii din grupul Șor și martor în dosarul „frauda bancară”, în care oligarhul moldovean a fost condamnat la 15 ani de închisoare. 

În prezent, pe numele lui Alexandr Petrov este emis un mandat de arest. Acesta însă a fugit din Republica Moldova în 2022 și se ascunde la Moscova.

După ce avea undă verde de la Șor, Petrov transfera criptomonedele către intermediari din Republica Moldova, care le converteau în euro și dolari, și apoi în lei moldovenești. Anchetatorii au urmărit 185 de mii USDT, echivalentul a 185 de mii de dolari americani, proveniți din portofelul cripto al lui Șor.

Ulterior, banii ajungeau la Viorel Melnic, fost șef al Serviciului Vamal și fost deputat în Parlamentul de la Chișinău. Melnic e conectat și el de multă vreme la Șor. Cei doi au făcut afaceri împreună în Kârgâzstan încă în 2012, țara pe care astăzi Șor o folosește pentru a evita sancțiunile occidentale impuse Rusiei, și unde, a lansat criptomoneda digitală A7A5.

În rețeaua care își propunea să fraudeze alegerile, rolul lui Melnic era cel de a gestiona sumele și a decide cui urmau să fie transmise. Jurnaliștii au aflat că celui căruia Melnic îi transfera mai departe banii era Sergiu Moraru, fost viceprimar al municipiului Orhei, orașul în care, în perioada 2015-2019, Ilan Șor a fost primar.

De la Moraru, banii erau distribuiți cash către persoane cu interese politice și folosiți pentru promovarea partidelor susținute de Șor și coruperea alegătorilor.

La 8 septembrie 2025, CNA a anunțat reținerea a 15 persoane într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor, spălare de bani și corupere electorală în circumstanțe agravante. Printre cei reținuți se numără Viorel Melnic și Sergiu Moraru. În prezent, aceștia sunt cercetați penal.

Schema infracțională de influențare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Sursa: Centrul Național Anticorupție

Percheziții la partidul afiliat lui Șor 2024; sursa foto: radiomoldova.md/ CNA

Contactat separat, cercetătorul independent Richard Sanders, american stabilit in Ucraina, de asemenea specializat în criptomonede, a confirmat că a avut și el o participare in detectarea acestor fluxuri în operațiunea dintre Moldova și UK, spunând că au existat și părți ale rețelei pro-ruse care converteau criptomoneda în bani gheață pe teritoriul Moldovei, facilitând plata votanților.

Ilan Șor și A7 nu au răspuns cererii de a comenta pentru acest articol.

Unitate electorală

A7 face un lucru nemaiîntâlnit în sectorul financiar: combinarea directă, sub același acoperiș, a operațiunilor financiare profesioniste cu ingerința electorală clandestină în țări străine.

Astfel, conform datelor scurse din A7 și verificate de jurnaliști, A7 recruta oameni în Moldova, unde își dorea să influențeze alegeri, catalogându-i intern ca “activiști” sau “simpatizanți”, și finanța de asemenea un post TV online de propagandă pro-rusă, distribuind în același timp plăți pentru sute de afiliați ai lui Șor.

Concomitent, pe rețelele sociale A7 și Șor împrăștiau volume mari de conținut favorabil poziției lor politice, conform cercetărilor pe sursă deschisă realizate de Alliance 4Europe, un ONG specializat în combaterea dezinformării.

„Șor a creat operațiuni întregi de agenți plătiți care repostau și distribuiau sistematic conținutul provenit de la Șor și Blocul Victorie, pe o listă largă de site-uri sociale și pagini online,” a spus Saman Nazari, cercetător la ONG-ul respectiv, pentru reporter.london. Blocul Victorie era atunci facțiunea politică susținută de Șor să participe la alegerile parlamentare din Moldova, dar autoritatile au respins înregistrarea blocului.

“Am reușit să urmărim aceste operațiuni prin detectarea unui bot de Telegram pe care Șor îl promova […] pentru a racola protestatari plătiți”, a spus Nazari. “Urmărind distribuirea acestui conținut, am putut vedea rețete inautentice care lucrau sistematic să îl amplifice”, a explicat acesta, Saman Nazari.

Deși eforturile lui Șor au dat greș într-un final, date scurse din organizație arată un sistem de coordonare de sofisticare tehnică înaltă, care era instalat pe aceeași infrastructură IT ca și moneda virtuală A7A5. De exemplu, pentru a se înregistra ca voluntari pentru Blocul Victorie, care organiza evenimente înaintea alegerilor, utilizatorii moldoveni trebuiau să încarce fotografii ale documentelor oficiale de identitate pe un bot de Telegram care le verifica. 

Botul comunica apoi cu o aplicație de chat numită Taito și permitea coordonatorilor din Moscova să evalueze rețelele de influență ale fiecărui aplicant în timp real folosind o hartă a țării. Împărțită pe unități teritoriale, sate, și orașe, era supravegheată de activiști care raportau Moscovei numele și numărul de telefon al simpatizanților locali.

Poliția din Moldova a prevenit publicul în timpul campaniei din august 2025 că Rusia a organizat noi metode de a cumpăra voturi în țară prin aplicația Taito, după ce au anchetat sute de persoane care au fost acuzate că ar fi primit bani din partea rușilor prin banca Promsvyazbank, de altfel supusă sancțiunilor. Această bancă este și partenerul principal al lui Șor în acționariatul A7.

Documentele scurse conțin detalii granulare: plăți lunare, numere fiscale, metode de transfer și conturi bancare, cu privire la cetățenii moldoveni care ar fi primit bani în această campanie de a readuce Moldova sub controlul Kremlinului. Un fișier de plată arată, de exemplu, aproape 140 de nume de cetățeni moldoveni cu sume de bani înscrise în dreptul fiecăruia.

Alți cetățeni moldoveni care au participat în operațiunile lui Șor au primit plata în USDT, criptovaluta amintită mai sus, conform unei anchete a publicației Ziarul de Gardă. 

Blocul Victorie a spus atunci că aceste acuzații sunt false și conversațiile prezentate de autoritati au fost “fabricate”.

Imagine de la Moscova, unde în aprilie 2024, Șor anunța crearea blocului Pobeda; sursa foto: radiochisinau.md

Abia începutul?

În Marea Britanie, comisia parlamentară pe afaceri externe a ținut o întâlnire oficială cu președintele Maia Sandu în Moldova, la scurt timp după alegeri. “Președintele Maia Sandu a accentuat importanța cooperării apropiate cu Marea Britanie în domenii precum securitatea cibernetică, combaterea dezinformării și finanțărilor ilicite”, se arată într-un comunicat de presă.

Emily Thornberry, parlamentar britanic care conduce aceasta comisie, a abordat subiectul într-o ședință oficială, spunând că “dacă s-a intamplat în Moldova, se poate întâmpla în UK.”

Tot Thornberry, într-o conferință din Londra, în martie 2026, unde corespondentul reporter.london a fost prezent, spunea publicului ca Marea Britanie a lucrat îndeaproape cu guvernul moldovean pentru oprirea dezinformării înaintea alegerilor din 2025, dar că “nu poate discuta” detalii. 

Thornberry și reprezentanții comisiei pentru afaceri străine din Parlamentul britanic nu au răspuns cererilor de a comenta pentru acest articol.

“Nu comentăm cazuri individuale”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Marii Britanii. Același mesaj a fost transmis și când reporterii au abordat ambasada UK din Moldova.

“Marea Britanie lucrează îndeaproape cu autoritățile moldovene pentru a întări reziliența democratică, statul de drept, și abilitatea instituțiilor de a contracara corupția și finanțarea ilicită”, a mai spus purtătorul de cuvânt al ministerului, care a adăugat și că „sprijinul Regatului Unit se concentrează pe consolidarea capacității, îmbunătățirea cadrelor juridice și instituționale și sprijinirea cooperării internaționale pentru a aborda criminalitatea financiară complexă, inclusiv în spațiul digital și al criptomonedelor.” 

Campania crypto pierdută de Rusia pentru a bloca democrația din Republica Moldova „ar putea oferi, de asemenea, un model pentru ziua de azi”, au scris experții de la Consiliul European pentru Relații Externe, un think tank de la Bruxelles, într-un document din martie 2026, sugerând că lecțiile învățate de Kremlin în acest episod vor fi probabil aplicate și în alte țări. 

Anterior, Context.ro a scris despre cum activiștii lui Șor au fost plătiți cu aproape 3 milioane de euro, din 2024 încoace, pentru a publica conținut dezinformator și a coordona boți pe Telegram, cu scopul de a influența rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova din toamna anului 2025.

Ilustrație: Diana Dupu

Documentul, semnat și de fostul ministru de Externe moldovean Nicu Popescu, menționează și că “măsurile de aplicare a legii în contextul alegerilor au fost vizibile și stricte (…), au încurajat cetățenii să denunțe actele de corupție, iar persoanele implicate în finanțare ilicită, cumpărarea de voturi sau scheme de plată bazate pe criptomonede au fost reținute”. Popescu este codirector al Programului de Securitate Europeană și cercetător distins în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe.

„Europa ar trebui să urmărească introducerea progresivă a rezistenței în sistem prin măsuri precum anchete fiscale și operațiuni cibernetice conduse de stat împotriva portofelelor crypto și a altor infrastructuri utilizate pentru a finanța acțiuni perturbatoare”, se arată în document.

Oficialul britanic, care a vorbit sub condiția anonimatului, a avertizat: „Se pare că Kremlinul va continua să folosească criptomonedele ca mijloc de finanțare a interferențelor electorale în străinătate – Moldova nu va fi sfârșitul poveștii.”