1000 de tehnici de manipulare pentru alegerile din Republica Moldova. Cazul Costiuc

Analiza a peste 2000 de postări ale unei rețele care manipulează algoritmii dezvăluie asaltul informațional al forțelor pro-ruse din Moldova. 

Experții PROMPT, o coaliție de universități, publicații media și specialiști în tehnologie, au analizat 2000 de postări de TikTok publicate de rețeaua de social media care manipulează algoritmii în favoarea lui Vasile Costiuc. Analiza PROMPT a scos la iveală, în acest caz, repetarea unei informații false, exagerarea constantă a narativelor toxice sau manipularea emoțională utilizate pe TikTok.  

Vasile Costiuc este președintele Partidului Politic „Democrația Acasă”, pretins unionist radical și partener al partidului AUR din România și al liderului său, George Simion, împreună cu care a avut acțiuni politice comune.

Am continuat analiza EFOR cu ajutorul celor de la PROMPT, The European Narrative Observatory,  care este o coaliție de universități, publicații și experți în tehnologie care analizează și expun marile operațiuni de manipulare a opiniei publice. Din această coaliție face parte și publicația Euractiv România. PROMPT este un proiect complementar cu rețeaua EDMO, rețea care se luptă cu operațiunile de dezinformare pentru Uniunea Europeană.

Datele analizate de PROMP au fost extrase dintr-un soft dezvoltat de Context.ro, cu care analizăm operațiunile de manipulare pe TikTok și cu care am reușit să analizăm până în prezent peste jumătate de milion de clipuri video. 

2000 de clipuri și 1390 de manipulări

În cazul rețelei Costiuc, Context.ro a pus la dispoziția experților PROMPT o bază de date cu peste 2000 de clipuri care au fost transcrise. PROMPT a identificat cu ajutorul unui program 1390 de tehnici de manipulare a informației.  Softul PROMPT a analizat fiecare cuvânt din cele 2000 de clipuri și, bazat pe o metodologie proprie, a găsit ce modalități de manipulare au fost utilizate. 

Rețetă pentru adevărul sintetic: minciuna repetată insistent

SURSA: Analiza PROMPT a celor 2000 de postări

Rețeaua Costiuc a împrăștiat același conținut de sute de ori pentru a induce ideea că e o temă importantă. “Există aproximativ 337 de înregistrări duplicate sau repetări de conținut identic pe mai multe conturi de TikTok (dintr-un total de 2171 de înregistrări în setul de date). Acestea nu sunt simple suprapuneri ocazionale; ele indică o practică sistematică de distribuire pe mai multe conturi a unor scripturi similare sau identice. În practică, conturile pot fi fie gestionate centralizat, fie pot urma un canal de distribuție coordonat”, precizează experții PROMPT. 

Una dintre tacticile identificate este reciclarea conținutului. Adică același mesaj este postat de conturile din rețeaua Costiuc, iar apoi unele dintre conturi repostează clipurile cu același conținut. Una dintre poveștile utilizate de rețea a fost că Vasile Costiuc este o victimă a unui sistem nevăzut. 

Șapte strategii folosite de rețeaua Costiuc 

Analiza PROMPT a identificat și câteva tipare distincte de coordonare:

Conturi gemene: perechi de conturi care postează în mod constant conținut aproape identic, sugerând că sunt controlate de același operator sau echipă. Acestea sunt, în esență, „oglinzi” unele ale altora, folosite pentru a multiplica vizibilitatea unor mesaje identice.

Conturi de tip cluster: grupuri mai mari în care fiecare cont este puternic legat de multiple altele prin scripturi comune. Această dinamică creează o rețea densă de postări încrucișate, care dă impresia unui val de susținere populară și organică, deși în realitate este un cluster gestionat riguros.

Postare repetată la nesfârșit. Astfel, rețeaua se extinde prin replicarea acelorași narative printr-o pânză de conturi interconectate. Cele mai influente legături dezvăluie ce conturi acționează la unison, demonstrând că ceea ce pare a fi un cor de voci este, în realitate, o cameră de rezonanță controlată centralizat. În mod interesant, narativele și dispozitivele retorice reflectă apeluri emoționale profunde: dificultățile fermierilor și producătorilor locali, nemulțumiri economice localizate, victimizare și persecuție și așa mai departe.

Cel puțin 11 conturi TikTok și-au reciclat intens propriul conținut, cu aproape 200 de transcrieri unice repostate, ceea ce însumează 274 de push-uri redundante.

Tragediile personale ca unealtă. Multe dintre scripturile repetitive se concentrează, de asemenea, pe tragedii personale – un soț care și-a pierdut degetele de la picioare și supraviețuiește dintr-o pensie modestă de invaliditate, părinți care nu-și permit operații, o familie evacuată din casă – cu scopul de a atrage un public numeros (indignat) și de a declanșa răspunsuri emoționale. De asemenea, diaspora moldovenească și situația sa dificilă „departe de casă” sunt frecvent menționate în scripturile repetitive.

Vinul de țară, bun și la manipulare online. Alte postări utilizează simboluri ale vieții de zi cu zi și ale identității rurale, afirmând tropi nativiști clasici: referiri la struguri, miere, pere locale și elevi care mănâncă fructe autohtone, în contrast cu bananele din import. Împreună, aceste narative produc un sentiment de victimizare și trădare atent calibrat, care cere schimbarea regimului și mobilizarea în masă împotriva guvernului corupt.

Comanda: Share masiv! O trăsătură frapantă a acestei rețele este mobilizarea directă a utilizatorilor ca amplificatori. Exemplele de mai jos, procesate prin instrumentul de analiză a datelor sociale PROMPT, arată cum publicul este instruit să acționeze: să reposteze conținut, să inunde TikTok cu conturi noi, să distribuie pe scară largă clipuri video, să copleșească online oponenții percepuți. În acest tip de conținut, amplificarea este prezentată nu doar ca o formă de interacțiune, ci ca o formă de luptă politică.

Falsa persecuție. Aceste apeluri la acțiune sunt consolidate de un flux constant de postări care acuză persecuția și cenzurarea blocului politic Democrația Acasă, a lui Vasile Costiuc și a rețelelor sale afiliate. Suspendările de pe TikTok, presupusa supraveghere de stat sau blocarea conținutului sunt prezentate ca dovezi ale disperării guvernului de la putere – un trop, de altfel, omniprezent, folosit de rețelele de dezinformare mai largi – și ale fraudării alegerilor (cu guvernul actual în rol de autor).

Eternul Soros. Alături de apelurile la mobilizare, rețeaua vizează în mod repetat organizațiile societății civile și presa independentă. Grupurile de supraveghere (watchdog) sunt prezentate drept agenți corupți ai intereselor străine (ex. Soros), finanțați, se presupune, pentru a proteja regimul. Jurnaliștii și ONG-urile sunt puși în aceeași oală cu guvernul, ca parte a unui „sistem” care ignoră suferința poporului (vizând zonele rurale/defavorizate). 

Această strategie retorică delegitimează supravegherea independentă și poziționează societatea civilă ca pe un inamic al poporului – reducând toate contragreutățile instituționale la un singur bloc ostil. Tipare și artificii retorice similare sunt observabile în România, fiind proeminente în discursul de extremă dreapta.

Captură de ecran Pravda Moldova

Vasile Costiuc, liderul blocului politic Democratia Acasa, a figurat, de asemenea, în rețeaua Pravda, controlată de Rusia, și în afiliatele sale de limbă română, de cel puțin 7 ori între iulie și august 2025. Aceste publicații online, care fac parte dintr-un ecosistem mult mai amplu de dezinformare și propagandă, au amplificat aceleași narațiuni despre victimizare și persecuție care circulau pe TikTok (prin rețeaua de conturi coordonate), prezentându-l pe Costiuc ca fiind redus la tăcere, hărțuit sau marginalizat de „instituțiile complice și de mass-media ostilă”.

Canalul Sputnik Telegram urmează același model. De fapt, rețeaua Pravda citează în mod repetat ca surse canalele Telegram, care sunt ele însele vectori notorii de dezinformare și operațiuni de influențare: Triunghiul Basarbean, Sputnik necenzurat etc. Prin repetare la unison, această rețea de propagandă multiplataformă produce o iluzie de coroborare, trecând de la Telegram, TikTok și pe web, mascând în același timp coordonarea centrală.