Un deputat PNL susține că victimele “au o colaborare” cu traficanții de persoane. Ion Iordache este vârful de lance al legalizării prostituției, ignoră crima organizată și vrea ca primăriile să autorizeze bordelurile

Ilustraţie: Iulia Stănoiu (foto: Ion Iordache, sursa: Inquam Photos / George Călin)
Inițiatorul proiectului de lege pentru reglementarea prostituției susține că victimele traficului de ființe umane “se duc către cei care fac acest lucru, (…) au o colaborare”. Inițiativa legislativă nu prevede o procedură clară pentru identificarea eventualelor situații de vulnerabilitate, constrângere sau de exploatare, în timp ce România este principalul furnizor de victime ale traficului de persoane din UE. Parlamentarul spune că primăriile autorizează și gestionează activitatea de natură sexuală, “la fel ca și când am avea un salon de înfrumusețare”.
Reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală face obiectul unui proiect legislativ inițiat de 16 parlamentari PNL. Propunerea de lege a fost depusă în Parlament în ianuarie 2026.
Context.ro a stat de vorbă cu deputatul PNL Ion Iordache, care a înaintat proiectul legislativ în numele inițiatorilor. Pe parcursul discuției, parlamentarul a făcut o serie de afirmații eronate.
Iordache a afirmat că “cele mai multe persoane traficate se duc către cei care fac acest lucru în primă fază, după care le folosesc”. În ciuda faptului că propunerea de lege declară drept unul dintre obiective prevenirea traficului de persoane prin exploatare sexuală, deputatul a susținut în continuare că “în primă fază au o colaborare, după care ajung să fie victime”, argumentând că “dacă ar putea să practice și să fie o meserie, acestea nu s-ar mai duce către ei și ar putea să facă transparent”.
Codul penal îl contrazice pe Iordache
O victimă a traficului de ființe umane este persoana recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită în scopul exploatării acesteia, prin constrângere, răpire, inducere în eroare, abuz de autoritate sau profitându-se de imposibilitatea de a se apăra, de a-și exprima voința ori de vulnerabilitatea sa, care a suferit daune fizice sau psihice, suferință emoțională, pierdere economică sau o vătămare gravă a drepturilor sale fundamentale. Traficul de persoane este o infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani sau de la 5 la 12 ani dacă este săvârșită de un funcționar public.
În schimb, practicarea prostituției înseamnă întreținerea de acte sexuale voluntare cu diferite persoane, în schimbul unor plăți. Prostituția nu este o infracțiune, fiind dezincriminată în 2014. Însă atragerea de persoane în locuri publice pentru raporturi sexuale cu acestea în schimbul unor foloase materiale, precum și îndemnul sau determinarea, în același scop, a unei persoane la săvârșirea unor astfel de fapte este contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei.
Iar determinarea sau facilitarea practicării prostituției ori obținerea de foloase materiale de pe urma practicării prostituției, adică proxenetismul, este infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. În cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituției s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
Propunerea legislativă prevede că acordul de funcționare pentru spațiul în care se desfășoară activitatea de natură sexuală se eliberează de unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se desfăşoară activitatea și este valabil 12 luni. Documentația pentru emiterea acordului de funcționare constă în dovada înregistrării ca persoane fizice autorizate (PFA) a persoanelor care vor presta servicii sexuale și o fişă medicală care să ateste că acestea nu suferă de boli cu transmitere sexuală sau alte afecțiuni care pot pune în pericol sănătatea publică, precum și autorizația sanitară a spațiului eliberată de Direcția de Sănătate Publică.
“Deci noi avem astăzi în România cod CPV pentru aceste servicii”, spune Iordache, inițiatorul propunerii. În realitate, codul CPV este un sistem standardizat de clasificare a produselor și serviciilor care fac obiectul contractelor de achizitii publice. Codul la care se referă, de fapt, Iordache este codul CAEN 9699 – „Alte activități ale persoanelor fizice care prestează servicii personale n.c.a.”, conform Clasificării Activităților din Economia Națională (CAEN), unde s-ar încadra, conform proiectului de lege, și activitățile desfăşurate de persoana fizică autorizată care prestează servicii sexuale.
“Primăriile gestionează această activitate, care dau autorizația de funcționare”, a mai explicat deputatul PNL.

facsimil, propunere legislativă
Potrivit proiectului de lege, primăriile au competență și în controlul activității, iar controalele pot fi periodice, cu notificare prealabilă de minimum cinci zile lucrătoare, sau inopinate, în caz de sesizări, incidente sau situații care pun în pericol sănătatea sau siguranța beneficiarilor de servicii sexuale. “La fel ca și când am avea un salon de înfrumusețare”, spune inițiatorul legii.
În textul propunerii nu este prevăzută nicio modalitate de supraveghere a activității sau control cu scopul de a depista eventuale situații de abuz, exploatare sau trafic de minori în spațiile destinate desfăşurării activităților de natură sexuală.
Legea propusă mai prevede ca anexat la fișa medicală anuală să se regăsească și un certificat sau atestat de consiliere psihologică a persoanei fizice autorizate, eliberat de un psiholog autorizat. O astfel de consiliere ar viza menținerea echilibrului emoțional și prevenirea formelor de abuz sau exploatare, conform proiectului.
România are deja reglementat un mecanism național de identificare și referire a victimelor traficului de ființe umane și au fost elaborate ghiduri pentru aplicarea acestuia. Numai că proiectul legislativ nu prevede și procedura în cazul în care psihologul depistează indicii de abuz sau exploatare.
În plus, nu precizează dacă psihologul autorizat se impune să fie specializat, conform Convenției din 2005 a Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, care prevede că identificarea victimelor se face de către persoane pregătite şi calificate în prevenirea şi lupta împotriva traficului de fiinţe umane şi în identificarea şi sprijinirea victimelor.
Cu privire la acest proiect de lege, deputatul Ion Iordache a mai susținut că a discutat și cu supraviețuitori ai traficului de persoane, dar și cu asociații care activează în domeniul combaterii traficului, însă nu a dorit să menționeze numele niciunei organizații, deși informațiile legate de acestea sunt publice. “Este public ce vreți dumneavoastră să spuneți. Ce vreau eu să spun nu este public”, a răspuns parlamentarul.
Întrebat de reporterul Context.ro dacă instituțiile statului român sunt pregătite să controleze și să supravegheze acest gen de activitate pentru a preveni traficul de persoane, răspunsul lui Iordache a fost “nu are legătură ce spuneți dumneavoastră cu această lege”.
Supraviețuitoare a traficului: “Politicienii nu sunt conștienți cum funcționează o rețea de trafic de persoane”
Context.ro a stat de vorbă cu Larisa Butnariu, care explică ce înseamnă traficul de ființe umane căruia i-a supraviețuit, cum acționează traficanții și cum pot fi exploatate victime sub aparența de legalitate.
“Rețeaua de traficanți obține absolut toate datele necesare despre victimă, de la mamă, tată, ce ocupație, care, cum, unde vine, unde învață, când pleacă, când vin. În primul rând, o să caute verigile slabe”, explică Larisa.
“Ei (traficanții n.r.) au grijă să te izoleze, să-ți întoarcă familia împotrivă, să-ți întoarcă prietenii”, mai spune supraviețuitoarea.

foto: Larisa Butnariu
sursa: captură interviu Context.ro
“Traficanții își arată supremația prin violență”, adaugă Larisa și spune că victimele sunt manipulate, amenințate și ținute sub teroare, iar “acolo se nasc niște mecanisme de autoapărare”, ele temându-se pentru propriile vieți, dar și pentru siguranța celor apropiați lor.
Larisa povestește pentru Context.ro că, în 2014, a fost exploatată în Germania, țară în care există o lege a prostituției din 2002. Traficanții au dus-o, împreună cu o altă tânără , într-un “bordel legal 100%”, își amintește tânăra.
“Rețeaua punea, de obicei, o fată cu vechime cu una nouă, în așa fel încât fata nouă să fie ținută sub observație”, potrivit supraviețuitoarei. “Patroana de bordel și-a dat seama că ceva, totuși, nu e în regulă cu mine, i-a spus fetei cu care eram acolo că e mai bine ca eu să nu mai fac apariția. Și după aia am fost mutată”, mai spune Larisa.
“Politicienii nu sunt conștienți cum funcționează o rețea de trafic de persoane”, este concluzia supraviețuitoarei, care consideră că sunt necesare campanii de informare și prevenire “în așa fel încât de la doamna care se trezește la 3 să măture pe stradă, până la domnul politician” să știe ce este traficul de persoane, proxenetismul și prostituția.
Cum e reglementată prostituția în alte state
În Germania, persoanele care intenționează să practice prostituția trebuie să se înregistreze personal la autoritatea competentă înainte de începerea activității, să participe la o discuție de informare și consiliere, care se desfășoară, ca regulă, într-un cadru confidențial. Legea interzice autorizarea dacă există indicii de constrângere sau exploatare.
Cu toate acestea, o evaluare independentă a legii privind protecția prostituatelor (ProstSchG) a arătat, anul trecut, că în ciuda existenței unui cadru legislativ, în lipsă de profesioniști specializați, sistemul reușește rareori să identifice victime ale traficului de persoane sau ale prostituției forțate.
În Țările de Jos autorizarea și supravegherea bordelurilor sunt reglementate în mare parte la nivel local, în limitele legislației naționale. Amsterdam, de exemplu, obligă administratorii bordelurilor să desfășoare un interviu de admitere cu fiecare prostituată și să verifice dacă persoanele care vor să lucreze în unitățile lor sunt constrânse sau exploatate sexual și să raporteze poliției suspiciunile de trafic, iar autoritățile locale și poliția controlează respectarea acestor obligații.
Însă, Raportorul Național pentru Traficul de Persoane din Țările de Jos a identificat deficiențe în modul în care autoritățile investighează semnalele de exploatare, inclusiv situații în care polițiștii nu investighează suficient posibilele indicii de constrângere sau exploatare și recomandă ca poliția să includă recunoașterea și investigarea traficului de persoane ca parte integrantă a formării de bază a polițiștilor, potrivit unui raport din 2025.
În Elveția, legislația diferă de la un canton la altul. Orice adult care dorește să se practice prostituția în Geneva trebuie să participe la o sesiune de informare organizată de o anumită asociație fondată de lucrători sexuali, cu expertiză în combaterea traficului. Totodată, există și obligația de a se înregistra personal la Brigada de combatere a traficului de persoane și prostituției ilegale din cadrul poliției.
Un raport al Grupului de Experți al Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) din 2024 arată că identificarea victimelor traficului rămâne fragmentată, din cauza procedurilor diferite aplicate de cantoane. GRETA consemnează că, potrivit organizațiilor specializate, sunt identificate mai multe victime acolo unde acestea desfășoară activități proactive de informare și contact direct. În Geneva, autoritățile confirmă că asemenea intervenții au dus la identificarea unor potențiale victime ale traficului.
Pe aceeași temă
Pe aceeași temă

