Pravfond, o organizație rusă susținută de Kremlin, a promovat ani de zile agenda geopolitică a Moscovei în întreaga lume prin finanțarea unor presupuși spioni, infractori și propagandiști, sub titulatura de luptă pentru drepturile omului. Fondurile rusești au ajuns și în România, la Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLC), o asociație cu caracter etnic reprezentată în Parlament, căreia statul român îi repartizează bani anual. Pravfond este conectată și cu un preot al Bisericii Ortodoxe pe Rit Vechi și un fost boxer, figuri-cheie ale unei rețele prin care Moscova își proiectează influența în România. Decorați de Kremlin, au construit relații cu fundații sancționate internațional, propagandiști ai regimului Putin și activiști rusofili.

Bani din Rusia pentru rușii lipoveni din România

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR) a primit fonduri de la Pravfond, o fundație rusă care a colaborat cu spioni și a finanțat propaganda Kremlinului, pentru “asigurarea dreptului unui grup de copii lipoveni ruși din România de a studia limba rusă” la Școala Ambasadei Rusiei în România.

O scrisoare din partea fostului președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din România, Miron Ignat, adresată conducerii Pravfond, arată că acesta a avut o întâlnire la Moscova cu fostul șef al fundației, Igor Panevkin, la cel de-al cincilea Congres al Compatrioților Ruși, în decembrie 2015. Anterior, potrivit documentelor, Pravfond încheiase un contract de grant cu Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, de peste 13 mii de dolari pentru “asigurarea dreptului unui grup de copii lipoveni ruși din România de a studia limba rusă”.

Miron Ignat a reprezentat Comunitatea Rușilor Lipoveni în Parlament din 2000 până în 2018, când a decedat.Igor Panevkin, fostul șef al Pravfond, a murit anul trecut.

Ambasadorul rus Valery Kuzmin, în vizită la sediul Comunității Rușilor Lipoveni din România, în anul 2018

Mailurile obținute de jurnaliști arată că o delegație a CRLR a fost primită în Rusia de către conducerea Pravfond, în 2016. În același an, a mai fost încheiat un acord de grant de peste 16 mii de dolari. Am mai identificat, de asemenea, un grant de peste 7 mii de dolari acordat CRLR de Pravfond, în 2019. 

În 2018 și 2020, doi reprezentanți ai CRLR au primit diplome de onoare din partea Comisiei Guvernamentale a Federației Ruse pentru Compatrioții din Străinătate, “pentru contribuția la păstrarea și promovarea limbii și culturii ruse, precum și la dezvoltarea și întărirea relațiilor bilaterale”.

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România este și membră activă a Fundației Russkiy Mir (Lumea Rusă), potrivit statutului postat pe site-ul său.Russkiy Mir se află sub sancțiunile Occidentului pentru promovarea propagandei pro-Kremlin și justificarea agresiunii militare împotriva Ucrainei.  

Până la publicarea acestui material, reprezentanții Comunității Rușilor Lipoveni din România nu au răspuns întrebărilor trimise de reporterii Context.ro. Au transmis că “este necesară verificarea unor documente din arhiva organizației” și vor răspunde în termen de 30 de zile.

Un compatriot de onoare

În cadrul unei recepții oficiale de la Ambasada Federației Ruse la București din mai 2025, cu ocazia Zilei Victoriei, un cetățean român a fost decorat cu Distincția de Onoare a Compatrioților, acordată de Comisia Guvernamentală a Federației Ruse pentru Compatrioții din Străinătate, semnată de Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Feodor Afanasov, premiat de Ambasada Federației Ruse în România (sursa foto: Facebook / Ambasada Federației Ruse)

Feodor Afanasov a vrut să fie deputatul Comunității Rușilor Lipoveni din România la alegerile parlamentare din 2016, însă fără succes.

Cunoscut și ca Tudor Afanasov sau Feodor Afanasii, acesta a înființat în 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, Asociația Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, al cărei președinte este și astăzi. Organizații internaționale au declarat anexarea Crimeei drept ilegală și au condamnat acțiunile Rusiei, în timp ce țările occidentale au impus sancțiuni economice împotriva acesteia.

La șapte luni de la anexarea Crimeei, Afanasov a trimis un e-mail către Pravfond pentru a anunța constituirea asociațieiși s-a ocupat să securizeze o întâlnire cu liderii fundației. 

Toate drumurile duc la Moscova

În 2024, Afanasov a cerut fonduri în valoare de 92,6 mii de euro pe an pentru înființarea și derularea activităților unui centru pentru protecția drepturilor compatrioților ruși din România. Din documentele la care avem acces, nu este clar dacă a și primit bani până în prezent. Feodor Afanasov susține, într-un răspuns pentru Context.ro, că “proiectul nu a fost finanțat și nu este operațional”.

“Nu s-a concretizat niciun proiect, nu a fost primită nicio sumă de bani, și nu a existat nicio relație formalizată”, a mai spus Afanasov.

Iurie Roșca (st.), fost șef de facto al Sputnik și agent de propagandă rusă, căruia i s-a interzis, temporar, accesul în România, Alexandr Dughin, ideologul lui Putin, și Feodor Afanasov (dr.) (sursa foto: Facebook / Costin Andrieș (În Linie Dreaptă))

Acesta este și preot al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi și a fost, cel puțin până acum doi ani, consilier eparhial. În răspunsul pentru Context.ro, Afanasov a afirmat că activitatea sa în cadrul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi “este de natură religioasă și complet separată de orice aspect politic”.

Anul trecut, Afanasov a participat, la Moscova, la un congres al susținătorilor și al membrilor din Moldova ai blocului politic „Victoria”, condus de politicianul prorus fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „furtul miliardului”, care investighează dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în perioada 2012-2014. Șor se află pe lista sancțiunilor SUA din octombrie 2022, pentru tentative de interferență în alegerile din R. Moldova și alte țări, în interesul Federației Ruse.

În 2016, după o întâlnire cu Igor Dodon la un eveniment, Afanasov scria despre fostul președinte prorus al Republicii Moldova, anchetat în mai multe dosare, că “în timp ce imaginea acestuia este extrem de denaturată în România, acolo am întâlnit un frate al poporului român”.

Igor Dodon și Feodor Afanasov (sursa foto: Facebook / Tudor Afanasov)

Cu toate acestea, Afanasov a declarat pentru Context.ro că nu a avut și nu are legături cu Șor, blocul „Victoria” sau alte structuri politice. “Prezența mea la evenimente internaționale, inclusiv cele din Republica Moldova, a fost exclusiv în calitate de invitat sau observator, fără implicare politică sau partizanat”, a mai precizat acesta.

Îngerii lui Putin

Deși susține în răspunsul remis Context.ro că nu are cunoștință ca în România să existe o filială a clubului de motocicliști „Lupii Nopții”, susținători ai lui Vladimir Putin, Afanasov apare pe rețelele sociale într-un video de la o paradă moto din 2024 cu watermarkul “Night Wolves Romania” și hashtagurile #nightwolves #lupiinoptii #ночныеволки. În acel video, Afanasov se află la volanul unei mașini decapotabile care flutură steagul Rusiei și al României.

Feodor Afanasov, la parada „Lupii Nopții” (sursa foto: Captură Facebook)

Lupii Nopții (Night Wolves) este o bandă rusă de motocicliști care îl susțin pe Vladimir Putin, cunoscută și sub numele de “Îngerii lui Putin” și care este sancționată de UE, dar și de Statele Unite pentru că ar fi recrutat și sprijinit luptători separatiști din estul Ucrainei după anexarea Crimeei de către Moscova, în 2014.

Și Ambasada Rusiei în România a publicat fotografii de la marșul moto dedicat Zilei Victoriei, la care ambasada “a participat, la invitația Camerei de Cooperare Economică și Culturală România-Rusia, a clubului Motocicliștii Ruși și a Consiliului de Coordonare a Organizațiilor Conaționalilor Ruși din România”, în Suceava, după cum precizează pe site. De asemenea, au depus flori la memorialul ostașilor sovietici din județul Suceava.

sursa foto: Facebook / Ambasada Rusiei în România

Afanasov a fost alături de clubul moto încă de la înființarea sa, potrivit Revista22, care scria în 2018 că acesta a fost prezent la primul eveniment organizat de Motocicliștii Ruși (Rysskye Mototziclista) – difuzarea unui film documentar finanțat și realizat de Night Wolves pentru preamărirea Președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin.

Pentru “suveranitate”

Anul trecut, Afanasov a vorbit în presa rusă despre candidatura lui Călin Georgescu la președinție, afirmând că “unii reprezentanți ai UE fac tot posibilul pentru a-l împiedica pe Georgescu să ajungă la putere”. 

Mai apoi, într-o postare pe Facebook, Afanasov a salutat “cu bucurie” demersul “partenerilor” săi din partidul PPR de a-l susține pe Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. PPR este condus de deputatul extremist Mihai Lasca și Răzvan Constantinescu, un medic care a contestat pandemia Covid-19 și a împrăștiat diverse dezinformări și teorii ale conspirației în spațiul public. 

Afanasov a precizat pentru Context.ro că relația sa cu Lasca este una de “prietenie”. “Este o persoană cu care am împărtășit proiecte sociale, culturale și idei de reformă”, a adăugat acesta. 

Referitor la candidatura lui Georgescu, spune că a salutat “ideea de revenire a dezbaterii politice la teme de suveranitate și identitate”, iar susținerea sa “nu a fost de natură electorală, ci intelectuală – privind dezbaterea de idei”.

De asemenea, a precizat pentru Context.ro că l-a și votat pe Simion și că l-a susținut ”moral, (…) discutând ideile sale cu prieteni, rezonând cu mesajele sale legate de suveranitate, identitate națională, păstrarea valorilor creștine și demnitatea națională”.

Afanasov este și vicepreședinte al Consiliului de Coordonare al Organizațiilor Compatrioților Ruși din România, al cărui președinte este Mihai Lauruc.

Comisia Guvernamentală a Federației Ruse pentru Compatrioții din Străinătate i-a acordat lui Afanasov, în 2023, insigna de onoare pentru “contribuția sa personală la dezvoltarea și coordonarea Consiliului și la răspândirea limbii și culturii ruse în România”.

Împreună cu Lauruc, Afanasov a participat în octombrie 2024, la Moscova, la al 8-lea Congres mondial al compatrioților ruși care trăiesc în străinătate, la care a participat și a luat cuvântul Alexandr Udaltsov, directorul executiv al Pravfond, și el aflat sub sancțiuni ale UE “pentru sprijinirea și punerea în aplicare a acțiunilor și politicilor care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”.

În mesajul lui Vladimir Putin adresat participanților la congres, citit de Serghei Lavrov, președintele rus “a mulțumit activiștilor din diaspora care, în cele mai dificile condiții, continuă să apere pozițiile internaționale ale culturii ruse și ale limbii ruse”, potrivit unui comunicat al Consiliul Mondial de Coordonare a Compatrioților.

Pe 24-25 mai anul acesta, Mihai Lauruc a participat la Conferința Regională a Compatrioților Ruși din Europa și America de Nord, la Belgrad, unde au fost prezenți și reprezentanți ai Pravfond.

În noiembrie anul trecut, Afanasov și Lauruc au fost prezenți la Moscova, la Adunarea Generală a Compatrioților Ruși din Străinătate organizată de Fundația Russkiy Mir (Lumea Rusă), unde ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a ținut un discurs. Feodor Afanasov a și urcat pe scenă pentru un panel de discuții alături de Elena Aleksandrovna Yampolskaya, consilier al lui Vladimir Putin, fost deputat al Dumei de Stat a Federației Ruse, care conduce Consiliul de Supraveghere al Fundației Russkiy Mir din mai 2024.

Feodor Afanasov, Mihai Lauruc și Elena Aleksandrovna Yampolskaya (sursa foto: Cutia Pandorei)

Prietenul Rusiei

Mihai Lauruc, fost boxer, a fost decorat, în 2022, de către Vladimir Putin cu Medalia Pușkin “pentru activitatea fructuoasă de apropiere și îmbogățire reciprocă a culturilor popoarelor și națiunilor”. Este co-fondator al Mișcării Internaționale Rusofile, dar și vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Centrului Internațional Matița Rusinov (Matca Rutenilor).

Mihai Lauruc și Serghei Lavrov (sursa foto: Facebook / Mihai Lauruc)

Lauruc este președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România, o organizație cu orientare pro-rusă, și un apropiat al Ambasadei Ruse la București.

Deputatul din partea minorităţii rutene din România, Iulius Firczak, care s-a delimitat de Lauruc public, a precizat pentru Context.ro că singura organizație legitimă a rutenilor este Uniunea Culturală a Rutenilor din România, pe care el o reprezintă în Parlament din 2016.

“Uniunea Culturală a Rutenilor din România nu are nicio legătură cu Uniunea Rutenilor Subcarpatici, pentru că nici nu știu dacă există juridic și dacă ar exista, tot nu ar fi astfel de legături. Iar ceea ce facem noi este complet diferit față de ceea ce face domnul Lauruc și ceea ce spune dânsul despre rutenii din România și despre situația din Ucraina. (…) Deci divergențele de viziuni și de idei sunt uriașe și nu pot exista colaborări de niciun fel”, a declarat deputatul Iulius Firczak pentru Context.ro.

Ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin, i-a oferit lui Lauruc, în 2019, o diplomă de onoare din partea Comisiei Guvernamentale a Federației Ruse pentru Compatrioții din Străinătate “pentru o contribuție specială la sprijinirea Rusiei, dezvoltarea legăturilor cu patria istorică, păstrarea limbii ruse și a culturii rusești”.

Mihai Lauruc, premiat de ambasadorul rus Valery Kuzmin (sursa foto: Facebook / Ambasada Rusiei în România)

În 2021, Lauruc a fost citat în raportul Ministerului de Externe al Federației Ruse privind drepturile omului.

„Președintele Uniunii Rușilor din Carpați din România, M. Lauruc, atrage periodic atenția asupra presiunilor exercitate de autoritățile române asupra comunității rușilor (…) Bucureștiul tolerează ucrainizarea forțată a minorității naționale rutene. Au existat, de asemenea, cazuri de inacțiune a guvernului în ceea ce privește confiscarea de proprietăți și active comerciale aparținând rutenilor„, se arată în raport.

În 2022, la trei luni după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Lauruc a reprezentat România la „Conferința minorităților naționale și a rușilor din Ucraina – obiecte ale ucrainizării forțate”, organizată de Comisia pentru Afaceri din spațiul CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu Compatrioții a Dumei de Stat de la Moscova, care e camera inferioară a parlamentului rus. În cadrul conferinței, el a afirmat că “România are o politică de susținere a ucrainenilor, cărora le-a dat locuri în parlament”, iar “rușii nu au reprezentare parlamentară”, dar și că “România este o țară ocupată”, potrivit unui document consultat de reporteri.

Mihai Lauruc și Patriarhul Kirill, pe aeroportul Henri Coandă (Captură site rutenii-subcarpatici.ro)

La sosirea patriarhului Moscovei în România, în 2017, Mihai Lauruc l-a întâmpinat pe aeroport, alături de ambasadorul Rusiei, Valeri Kuzmin.

Umbrele trecutului

Fost boxer la Clubul Sportiv Dinamo al Ministerului Afacerilor Interne, Lauruc era considerat „baronul petrolului din Maramureș” la începutul anilor 2000 și a fost arestat preventiv în aprilie 2002, pentru un prejudiciu de circa 30 de miliarde de lei, prin derularea unor afaceri cu petrol.

Secretarul de stat în Ministerul Justiției la acea vreme, Doru Trifoi, ar fi intervenit, în 2002, la parchet, pentru a cere eliberarea lui Lauruc. În ianuarie 2003, Lauruc a fost din nou arestat preventiv în dosarul „Petrol”, fiind acuzat, alături de alți nouă inculpați, de fraudarea Rafinăriei Astra Română din Ploiești, în conturile căreia s-a înregistrat o lipsă de aproape 103 miliarde de lei. A fost eliberat după câteva luni.

A înființat, în martie 2011, firma Loto prin SMS SA, în care este partener, printre alții, cu Mikhail Mamiashvili, președinte al Federației de Lupte din Rusia, descris în mod repetat în presa rusă ca fiind un prieten apropiat al lui Vladimir Putin. De altfel, Putin l-a decorat personal pe Mamiashvili cu Ordinul „Meritul pentru Patrie” în cadrul unei ceremonii oficiale la Kremlin în 2024.

Lauruc și Mamiashvili (sursa foto: Libertatea)

În 2012, compania și-a majorat capitalul social cu aproape 180 de milioane de euro, folosind evaluări dubioase ale titlurilor de stat emise în perioada interbelică, potrivit Newsweek. Societatea funcționează în continuare sub denumirea Mobzoid SA.

„Geția am făcut-o la ordinu’ rușilor”

Numele lui Mihai Lauruc apare de cinci ori în dosarul „Geția”, anchetă deschisă în martie 2025, care a dus la arestarea partenerului său de la Uniunea Rutenilor Subcarpatici, Marius Semeniuc, pentru trădare și constituirea unui grup infracțional organizat, dar şi de legături cu agenţi ai Rusiei.În total, șase români au fost reținuți sub acuzația de trădare.

Potrivit DIICOT, grupul infracțional numit Comandamentul „Vlad Țepeș” a fost organizat în scopul de a știrbi suveranitatea și independența statului român prin subminarea politică și a capacității de apărare a țării și au intrat, în mod repetat, în legătură cu agenți ai unei puteri străine, aflați atât pe teritoriul României, cât și al Federației Ruse.

Capul grupării „Geția”, Adrian Robertin Dinu, acuzat de DIICOT de trădare, apare în referatul procurorilor invocându-l pe fostul candidat pro-rus Călin Georgescu, pe care îl numește ”președintele ales”, potrivit G4Media. Într-o convorbire interceptată de anchetatori, Dinu spunea că „Geția am făcut-o la ordinu’ rușilor”.

Și Lauruc este unul dintre admiratorii lui Georgescu, potrivit mai multor postări de pe pagina sa de Facebook. “România este pe drumul cel bun, în a deveni stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Vladimir V. Putin salvează PLANETA! Călin Georgescu va salva România!”, scria Lauruc pe 26 noiembrie anul trecut pe rețeaua socială.

În martie 2025, autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a atașatului militar aero și naval al Federației Ruse la București, Alexander Chuprina, precum și a adjunctului acestuia, Evgheni Ignatiev, ambii lucrând pentru GRU, serviciul de spionaj militar al rușilor, potrivit Drepturi și Strâmbe.

Cei doi apar împreună cu Dinu într-o fotografie postată anul trecut de Ambasada Rusiei.

Cimitirul sovietic din București, ceremonie de depunere de coroane la monumentul militarilor Armatei Sovietice (sursa foto: Ambasada Rusiei în România)

La începutul acestui an, Semeniuc și Dinu ar fi avut o întâlnire la Moscova cu Petro Getsko, președintele Centrului Internațional Matița Rusinov (Matca Rutenilor), organizație în care activează și Mihai Lauruc și Marius Semeniuc. Getsko s-a declarat prim-ministrul Republicii Rusiei Subcarpatice, stat creat pe teritoriul Ucrainei. Din aceste motive, pentru acțiunile sale îndreptate împotriva statului ucrainean, prin ajutarea unei puteri străine, respectiv Federația Rusă, a fost condamnat în Ucraina la 20 de ani de închisoare.

Cei doi s-ar fi întâlnit în Rusia și cu Igor Mashkov, fost ofițer FSB (Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse), cu ocazia desfășurării celei de-a 38-a Conferințe a Centrului Internațional Matița Rusinov (Matca Rutenilor).

Un dialog interceptat de autorități dintre Marius Semeniuc și Petro Getsko, avut loc la finalul lunii februarie 2025, face referire la solicitarea adresată de primul față de Alexander Bortnikov, directorul Serviciului Rus de Securitate (FSB), potrivit referatului DIICOT.

Russkiy Mir (Lumea Rusă) a publicat un comunicat al lui Nikolai Malinov, lider al Mișcării Internaționale Rusofile, acuzat în Bulgaria de spionaj în favoarea Rusiei, după ce Semeniuc, membru al mișcării, a fost reținut în dosarul “Geția”. Malinov sugera că și Mihai Lauruc, cofondator al mișcării, ar fi fost reținut și cerea „guvernului român să garanteze protecție pentru ei și familiile lor”.

În fotografii postate în 2017 pe pagina de Facebook a Consiliului de Coordonare al Compatrioților Ruși din România, apar împreună Afanasov, Lauruc și Semeniuc, dar și fostul ambasador al Rusiei în România.

sursa foto: Facebook / Consiliul de Coordonare al Compatrioților Ruși din România

Lauruc nu a fost pus sub acuzare în dosarul DIICOT. Pe 6 mai, instanța a decis înlocuirea măsurii arestării preventive faţă de Dinu și Semeniuc, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pentru 30 de zile.

Mihai Lauruc nu a răspuns întrebărilor trimise de reporterii OCCRP.

• A contribuit Marionela Toma

NOTĂ: După publicarea acestui material, Tudor Afanasov a transmis redacției Context.ro că nu este preot, ci diacon (sau protodiacon după cum s-a autodenumit într-un alt mail) și Vicar Metropolitan al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi.

Anterior publicării, Context.ro i-a solicitat lui Afanasov un punct de vedere cu privire la informațiile prezentate în conținutul materialului. La întrebarea „Mai sunteți activ în calitate de preot și consilier eparhial în cadrul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi? Dacă nu, când și de ce ați întrerupt această activitate?”, răspunsul său a fost: „Activitatea mea în cadrul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi este de natură religioasă și complet separată de orice aspect politic. Această Biserică este o structură canonică românească, independentă, fără nicio afiliere instituțională cu Federația Rusă, Ambasada Rusiei sau alte entități. Nu înțeleg de ce este menționată într-o listă de întrebări legată de securitate sau geopolitică.”

Tudor Afanasov a fost nominalizat în text preot utilizând denimirea generică dată persoanei care slujește într-o biserică.

PREOT, preoți, s. m. (În majoritatea religiilor primitive sau superioare) Persoană care oficiază cultul religios, fiind, în această postură, mijlocitor între om și divinitate și reprezentând pe semenii săi în sfera sacrului, fără a o perturba.