România nu știe câți bani se spală prin criptomonede – Raport Context.ro

La nivel internațional, fenomenul infracțiunilor cu sau prin intermediul criptomonedelor este în creștere rapidă. La nivelul UE, procurorul-șef Laura Codruța Kovesi susține că este un domeniu ”în care și noi trebuie să ne dezvoltăm” pentru că spălarea banilor se face mai nou prin criptomonede, un domeniu în care ”trebuie să specializăm cât mai mulți” procurori. În România, unde fenomenul infracțiunilor cu criptomonede este, de asemenea, în creștere, instituțiile statului nu au statistici despre noul trend penal.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB)

este principala instituție de forță care se ocupă cu spălarea banilor în spețele cu criptomonede. (Despre ce este și cum funcționează ONPCSB, integral pe Context.ro.)

În ceea ce privește criptomonedele, în cele mai recente rapoarte de activitate ale Oficiului aferente perioadei 2019-2022, există foarte puține referințe la acest subiect și doar în contextul infracțional general, fără o monitorizare clară a spețelor care implică monede virtuale. 

În raportul pentru anul 2019, există două referiri la criptomonede. În primul caz, Oficiul precizează că personalul său a “participat in mod curent la activitati de autoinstruire in cadrul sedintelor de lucru saptamanale privind (…) monede virtuale si furnizori de servicii de monede virtuale etc”.

În al doilea caz, “speculațiile cu monede virtuale” sunt trecute printre infracțiunile pentru care România a primit cereri de informații de la instituții partenere, fără să fie precizat numărul acestora, ci doar totalul (295), cuprinzând toate tipurile de infracţiuni (fraudă, infracțiuni informatice, atacuri de tip phishing, proxenetism, prostituție, luare de mită, evaziune fiscală etc).

În ceea ce privește raportul Oficiului pentru anul 2020, acesta precizează că “în 3 din cele 242 cereri de informaţii primite au fost solicitate informaţii în cazuri de finanţare a terorismului, iar restul de 239 cereri au fost pentru suspiciuni de spălare de bani proveniţi din infracţiuni (de ex. fraudă de tip business e-mail compromise, fraudă în conexiune cu platforme de schimb de criptomonede sau cu platforme de tranzacţionare online, fraudă în achiziţii publice, frauda privind investiţiile (…)”.

De asemenea, criptomonedele apar listate alături de alte infracțiuni pentru care instituția a primit de la alte instituții financiare partenere 157 informări spontane de suspiciuni de spălare de bani, fără să precizeze câte exact au fost transmise privind monedele virtuale.

Încasările de mare valoare, din criptomonedă, a căror sursă nu poate fi verificată, a fost unul dintre indicatorii de suspiciune cu cea mai mare recurență, alături de alți zeci, care au stat la baza întocmirii rapoartelor de tranzacții suspecte transmise de entitățile raportoare Oficiului în anul 2021, conform raportului de activitate întocmit de ONPCSB aferent acestui an, care se întinde pe 109 pagini.

Acest ultim raport de activitate publicat de Oficiu mai face o singură referință la criptomonede și în același registru comun, laolaltă cu celelalte infracțiuni: “(…) Informările spontane au fost transmise către Oficiu pentru suspiciuni de spălare de bani proveniți din diferite infracțiuni (de exemplu: achiziție bunuri de lux de către persoane fizice cercetate în Romania, (…) tranzacții cu criptomonede, evaziune fiscală, transferuri blocate de către banci, e-mail-uri compromise)”.

În raportul din 2022, Oficiul bifează înființarea unei structuri ”cu atribuții exclusive de supraveghere și control a furnizorilor de servicii de schimb între monede fiduciare și criptomonede și a furnizorilor de portofele digitale”.

Oficiul arată și că în rapoartele de tranzacții suspecte transmise de entitățile raportoare, printre indicatorii de suspiciune cu cea mai mare recurență se numără și încasări de mare valoare, din criptomonedă, a căror sursă nu poate fi verificată.

Oficiul mai susține în raportul de activitate din 2022 că are în implementare Sistemul Informatic Integrat de Analiză a Informațiilor care urmărește și elaborarea unor tipologii noi, care să acopere și zona criptoactivelor. 

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)

este instituția care investighează infracțiuni precum crearea de grupuri infracționale, spălare de bani sau trafic de droguri. În toate trei infracțiunile se regăsește, în ultimii ani, și componenta de tranzacții cu criptomonede.

Cu toate că procurorii DIICOT investighează cazuri cu circuite ilicite care folosesc tranzacții de criptomonede, instituția nu deține statistici cu numărul de dosare instrumentate/ trimise în judecată/ cu decizii definitive care să includă și acest aspect.

În ultimul raport publicat de DIICOT privind activitatea anului 2022, este precizată participarea procurorilor săi la două proiecte privind investigarea criptomonedelor și există doar două referințe la activitatea infracțională care implică moneda virtuală, dar fără să ofere statistici.

În raportul aferent anului 2021, singura tendință punctată de DIICOT în rândul grupurilor de criminalitate organizată este:

“- Creşterea cauzelor având ca obiect infracţiunea de pornografie infantilă; a fraudelor constând în accesarea conturilor virtuale şi transferarea fără drept a criptomonedelor; a atacurilor de tip rasomware – cryptolocker în scopul perturbării funcţionării anumitor sisteme informatice (…)”. 

Agenția Națională de Administrare a bunurilor Indisponibilizate (ANABI)

este instituția subordonată Ministerului Justiției care se ocupă de gestionarea efectivă a bunurilor confiscate în urma infracțiunilor. ANABI susține că “este unica autoritate din România care deține un portofel electronic care permite administrarea de monede virtuale”.

În evidențele ANABI a fost înregistrată o singură hotărâre judecătorească, rămasă definitivă în anul 2022 prin care s-a dispus confiscarea a 0,00257563 bitcoini.

În ceea ce privește bunurile sechestrate, ANABI susține că a organizat pe parcursul anului 2020 primele două licitații publice pentru valorificarea de monedă virtuală BITCOIN (BTC) și Ethereum (ETH).

În prezent, valoarea totală a bunurilor aflate în administrarea ANABI este de aproximativ 9,72 milioane de euro, din care 4,43 milioane de euro reprezintă valoarea bunurilor preluate în administrare în anul 2023, iar printre acestea se numără mai multe tipuri de monedă virtuală. 

Când sunt asociate cel mai des criptomonedele cu infracțiunile

Cele mai multe cazuri penale instrumentate și judecate în România, care includ folosirea criptomonedelor în fapte ilicite, sunt cele asociate consumului de droguri și traficului internațional de droguri. 

Cumpărarea substanțelor psihoactive de pe DarkNet și plata acestora cu monede virtuale au devenit acțiuni din ce în ce mai des folosite de tineri.

În unele cazuri, au fost destructurate grupuri infracționale organizate, care aveau ca scop exact acest lucru și prin aceste circuit: traficul de droguri.

De asemenea, într-un caz, un cetățean român care deținea unul dintre cele mai mari exchange-uri de cripto din România, a fost extrădat în Statele Unite.

În cel mai recent caz de infracțiuni cu criptomonede, trei inculpaţi au fost arestaţi preventiv în 22 iunie, iar zece au fost puşi sub control judiciar, într-un dosar de înşelăciune în care procurorii au stabilit un prejudiciu de aproximativ 5 milioane de dolari, cel mai mare de până acum din România. 

Conform unor comunicate transmise de DIICOT şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova, în această speţă se fac cercetări pentru constituire a unui grup infracţional organizat, fals informatic, înşelăciune şi evaziune fiscală.

sursa foto: INQUAM Photos/ George Calin