Mi se spune domnul Fentanil, rețeta am luat-o de la chinezi. Rutele narcoticelor

Ești tânăr și auzi: „În jur sunt doar violență și sărăcie, dar tu poți fi cineva, poți avea succes, poți avea bani, asta îți dă putere. De ce nu începi să faci contrabandă cu fentanil? Chiar și în Europa”. Despre ce cântă narcos. A doua parte a investigației reporterului OKO.press.

Szymon Opryszek a plecat în Mexic în căutarea unor comprimate contrafăcute ale unui medicament cunoscut, în care era amestecat fentanil. Mafia balcanică ar fi trebuit să le aducă în Europa de Est. A întâlnit un preparator de fentanil în statul mexican Sinaloa. A luat legătura cu vânzătorii de precursori ai acestui drog în China. A stat de vorbă cu câțiva cultivatori afgani de opiu și cu mulți experți de pe piața narcoticelor și a siguranței publice.

În această serie de investigații în patru părți, a căutat răspunsuri la întrebarea: Este Europa amenințată de o criză a fentanilului?

• Citește prima parte a investigației aici – Fentanilul se prepară la fel de ușor ca ciorba. Ne așteptăm la o epidemie?

Chucho, un “bucătar” de fentanil, pe care l-am întâlnit la un aprozar de la periferia orașului Culiacán, mi-a fredonat cântecul „El Niño Perdido”.

„A fugit de când era mic. Nu știa unde să meargă. Sufletul lui era în locul nepotrivit. Era ca toți ceilalți, dar nimeni nu era ca el”.

Acesta este unul dintre cele mai populare “narcocorridos”, cântece mexicane tradiționale care laudă viața de gangster. Chucho căuta în telefonul său mai multe cântece pe YouTube-ul mexican, pentru că fără ele nu aș fi înțeles culisele afacerii cu narcotice.

Sufletul lui era în locul nepotrivit

Am întrebat dacă Europa este amenințată de o criză a fentanilului, dar Chucho a fredonat mai multe narcocorridos. Nu știa? Nu voia să-mi spună? Întrebările mele îl plictiseau?

„Un adevărat narco. A cumpărat un avion ușor! Și pentru 250.000 de dolari!”, l-a întrerupt șeful de la magazinul de legume. “Tipului îi place să fure. Ei bine, Chucho, spune-ne cum te porți cu femeile astea ale tale! El are patru fete, îți vine să crezi!? Câți copii ai tu, trei?”

Chucho doar a zâmbit și s-a întors la telefonul său. A trecut prin fotografiile fetelor sale ca într-o aplicație de întâlniri: dreapta, sâni falși, dreapta, machiaj puternic, dreapta, tocuri înalte și o geantă Gucci.

Ca și cum ar fi vrut să arate că este genul de persoană pe care un jurnalist din Europa ar dori să o vadă.

Am încercat să aflu cine era tipul care gătea moartea în fiecare zi. Așa că m-am întrebat cu voce tare dacă și-a adormit vreodată copiii? Le cântă narcocorridos în loc de cântece de leagăn? Se duc să se roage la Jesús Malverde, sfântul local, duminică dimineața?

Am vizitat capela sfântului patron al traficanților de droguri mexicani, așa cum mi-a sugerat “bucătarul”. În centrul orașului, aproape vizavi de birourile de stat, credincioșii aprind lumânări, se roagă și îi oferă sfântului bancnote de un dolar. În fața clădirii există un stand de suveniruri. Mă uitam la șepcile „El Chapo” când vânzătoarea m-a întrebat politicos dacă îmi place „cel mai nou sfânt”. Apoi mi-a înmânat o șapcă de baseball cu numărul 701. Deoarece „Forbes” l-a clasat pe baronul mexican pe locul 701 în clasamentul celor mai bogați oameni din lume în 2009. În prezent, „El Chapo” ispășește o pedeapsă pe viață într-o închisoare din Statele Unite.

Și m-am întrebat dacă nu cumva Chucho îi plimbă pe copii cu “razerul” său, așa cum sunt numite în Culiacán vehiculele off-road cu suspensie ridicată. Colorate și zgomotoase, cu “narcorridos” care de obicei răsună din difuzoarele exterioare, acestea traversează bastionul cartelului, pentru a dispărea în spatele sârmei ghimpate întinsă în jurul zidurilor reședințelor exclusiviste.

De asemenea, a ignorat în tăcere subiectul copiilor. A scos scrumul din țigară și a fredonat refrenul: „Era ca toată lumea, dar nimeni nu era ca el”.

„Dumnezeu are întotdeauna grijă de mine și de pălăria mea”

M-am întrebat dacă narcocorridos vorbesc de fapt despre lumea bandelor? Îi urmăresc pe contrabandiști? Dacă asculți cu atenție cuvintele, poți auzi că vorbesc despre reglări de conturi, alianțe, trădări și poate chiar despre pastile albastre de fentanil?

„Corridos au fost întotdeauna cronici vii ale pueblos mexicane. Ele nu se comparau cu ziarele”, explică cercetătorul José Manuel Valenzuela, autorul cărții recent publicate, intitulată «Corridos tumbados»: Bélicos ya somos, bélicos morimos”. “Ei foloseau un limbaj dublu pentru a descrie evenimentele care marcau societatea noastră: decizii politice, lupte între baronii drogurilor, precum și șefii substanțelor ilegale. În timpul prohibiției, mexicanii ascultau ‘tequilla corridos’. Cântecele au creat narațiuni, i-au ajutat pe oameni să înțeleagă realitatea din jurul lor. Ele au creat eroi ai unei identități colective. Și în această privință, deși lumea a fost cucerită de TikTok și Instagram, nimic nu s-a schimbat.

„Vorbesc și despre fentanil?”

„Sigur, dar nu uita că puterea corido-urilor constă în aluzii”, a spus Valenzuela.

A încercat să mă învețe să citesc printre rândurile versurilor. Am aflat că „cea mai frumoasă floare” este un mac pentru producerea opiului, „coarnele de capră” sunt Kalashnikov-uri, iar „701” din unul dintre cântece este o referire clară la „El Chapo”. Ismael „El Mayo” Zambada, cofondator al cartelului Sinaloa, se referă la dorul de „omul cu pălărie”.

El a fost capturat de americani în iulie. În statul Sinaloa au avut loc tulburări. Los Chapitos, fiii lui El Chapo și camarazii de arme ai bătrânului El Mayo au început o luptă între ei. A doua zi după întâlnirea mea cu “bucătarul” din Culiacán, m-am trezit cu un mesaj de la directorul magazinului de legume care mă întreba dacă sunt în siguranță. Acesta m-a sfătuit să aștept în hotel câteva ore, până când situația se va calma. În acea zi, au avut loc ciocniri brutale pentru influență, inclusiv pentru influența asupra comerțului cu „butoane albastre”, așa cum numește fentanilul unul dintre cântăreți.

„Limbajul corido-urilor este în continuă evoluție, dar reflectă realitatea. Traficanții de droguri au ieșit din ascunzătoare în primii zece ani ai secolului XXI, din cauza războiului cu cartelurile dus de administrația președintelui Felipe Calderon. Cadavrele se îngrămădeau repede și abundent. Puteai auzi acest lucru în limbajul din ce în ce mai brutal al corido-urilor, care cântau direct despre crimă, sânge, trădare și ura rivalilor”, mi-a explicat Valenzuela.

“La urma urmei, cântecele sunt un element al narcoculturii; ele iau parte la construirea unui sens al lumii. Nu numai că creează eroi, dar glorifică și viața nebună, violența și tratarea femeilor ca „trofee”. Acesta este motivul pentru care sunt o narațiune atât de seducătoare pentru milioane de tineri mexicani”.

Astăzi, întreaga țară îl ascultă pe Peso Pluma, un vocalist care nu numai că a câștigat un premiu Grammy, dar a fost inclus și pe celebra listă de piese recomandate de Barack Obama. A devenit o icoană, chiar dacă unele dintre videoclipurile sale au fost realizate în reședințele exclusiviste din Los Chapitos și nu poate fi exclus ca acestea să fi fost realizate la cererea narcos.

Cântăreților de narcocorridos li se ordonă adesea să cânte laudele baronilor drogurilor – una dintre vedetele genului a recunoscut recent că a primit 25.000 de dolari de la carteluri pentru un cântec, ceea ce nu este deloc o taxă de înregistrare.

“Bucătarul” Chucho nu are încă propriul său narcocorrido. Când l-am întrebat în glumă despre asta, a început să viseze cu ochii deschiși. Ne-am întrebat despre ce ar fi vorba într-un astfel de cântec. Despre prepararea fentanilului în laboratoare ascunse în munți? Despre cum să nu-ți fie frică de moarte? Despre mituirea poliției? Sau poate despre faptul că un orășean obișnuit a cumpărat un avion mic și a agățat patru fete datorită abilităților sale culinare.

“Și asta s-a întâmplat dintr-o dată! Nu se pare, nu-i așa?”, a spus entuziasmat șeful de la magazinul de legume, care ne aranjase întâlnirea și ne asculta conversația.

Un cântec despre războiul dintre pizza și sombrero

I-am povestit Alejandrei León Olvera, cercetătoare în narcocultură de la Universitatea din Queretaro, despre scena de la aprozar.

„Un buchón tipic”, a zâmbit ea.

„Ce înseamnă asta? 

“Cu ceva timp în urmă, acest termen, care era mai degrabă peiorativ, se referea la țăranii care trăiau din cultivarea marijuanei. Purtau tricouri din satin cu cocoși și pălării de fermier, ca narcoșii din anii ’90. Astăzi, un buchón este un om de succes, datorită social media. Trăiește într-un lux total: mașini supraetajate, muzică ostentativă, vile cu piscină, cele mai scumpe mărci de îmbrăcăminte și o ghirlandă de femei frumoase. Hedonism pur, o viață de spectacol, un exemplu perfect de narcotic”.

„La ce folosește?”

„Ideea banilor ușor de obținut a devenit principalul element de comunicare între carteluri și populație”, spune León Olvera. “Narcocultura nu este doar o modă, ci și unul dintre elementele de construire a unui mit. Așa le spun tinerilor: „Uite, asta este ceea ce viața are să-ți ofere!”. Acest lucru nu se aplică doar bărbaților. Femeile cad în aceeași capcană, un exemplu fiind „narcoestetica”, o dragoste de chirurgie plastică pentru a deveni o buchóna influentă”.

David Saucedo, strateg electoral și specialist în securitate din Mexic, consideră că narcocultura ar trebui tratată ca unul dintre cei patru piloni ai puterii cartelurilor.

“Ei au aripile lor armate, o umbrelă care îi protejează împotriva politicienilor corupți, o supapă de siguranță din partea serviciilor plătite: poliția, armata și marina, dar și un fel de capital social creat prin investiții în narcocultura în sens larg”, subliniază Saucedo.

„Sunt aproape de oameni, folosesc instrumente de comunicare care ajung la toată lumea și sunt atractive. În multe domenii, ei înlocuiesc statul. De exemplu, în timpul pandemiei, gangsterii au furnizat dezinfectanți și măști celor mai săraci locuitori.

Narcocultura nu este doar un instrument de exercitare a puterii în regiune. Este, de asemenea, utilizată pentru a recruta personal în mod regulat epuizat.

Revista „Science” a investigat piața muncii și a constatat că cartelurile mexicane angajează în total 175.000 de persoane, mai mult decât gigantul din industria alimentară Oxxo și decât compania de stat Pemex. Trebuie amintit că acestea pierd în medie două sute de persoane pe lună ca urmare a confruntărilor armate sau a arestărilor efectuate de servicii.

Departamentele de recrutare trebuie să țină pasul cu spiritul vremii, așa că oferă locuri de muncă în comentariile de sub videoclipurile muzicale, cu ajutorul hashtag-urilor de sub videoclipurile TikTok sau în reclamele de pe Facebook. Ei folosesc coduri în loc de cuvinte. „O companie cu patru litere angajează” – aceasta este abrevierea CNGJ, adică cartelul Jalisco.

Mesajul este adesea codificat în emoticoane. Când în statul Sinaloa au izbucnit lupte între facțiunile cartelului aflate în dispută a doua zi după interviul meu cu Chucho și patruzeci de oameni au murit în primele unsprezece zile, rețelele sociale au scris despre confruntarea dintre ‘Pizza’ (Los Chapitos) și ‘Sombrero’ (din pălăria lui El Mayo), folosind emoticoane adecvate.

“În multe state, în special în nordul țării, este complet normal ca tinerii să trăiască din narcotice. Pentru că asta au făcut frații, părinții și bunicii lor”, spune cercetătorul León Olvera. “Ești tânăr, auzi: „În jur nu există decât violență și sărăcie, dar tu poți fi cineva”. Poți avea succes, poți avea bani, iar asta îți dă putere. De ce nu începi să faci contrabandă cu fentanil? Chiar și în Europa”.

„Mi se spune domnul Fentanil”

În timpul interviului cu Chucho, mi-am dat seama că puneam întrebarea greșită.

„Este Europa amenințată de o criză a fentanilului? Dar ce contează asta pentru “bucătarul” de aici, din suburbiile orașului Culiacán?

Când ne-am recunoscut amândoi la începutul interviului, am făcut schimb de câteva remarci fotbalistice despre Robert Lewandowski. “Bucătarul” știa despre Europa atât cât știa el de pe internet: „că a forțat Rusia să intre într-un război”.

După mai multe încercări, mi-am dat seama că întrebarea trebuia formulată altfel: „Poți face bani pe Europa?”.

Chucho a pus imediat telefonul jos. “O pastilă în Mexic costă trei pesos. Aproape nimic. În SUA poți vinde aceeași pastilă pentru echivalentul a 50 de pesos. O creștere uriașă, nu-i așa?”

Am dat din cap.

„Vezi. Și știi că aceeași pastilă în Australia se vinde cu două sute. S-au îndrăgostit de ea! Cum rămâne cu Europa? Nu știu, probabil că cineva o transportă acolo, dar Australia este cea mai bună afacere acum”, a susținut Chucho și s-a întors la telefon. ”Cunoști grupul Los Tigres del Norte? Trebuie!”.

Și mi-a pus un cântec de pe YouTube. (Cinci cântăreți în costume tradiționale urmăresc un tigru pe străzi și se plâng în fața camerei).

“Ei bine, bine, și dacă aș comanda un transport de pastile M30 în Europa, le-ați trimite?”

„Sigur. Avem oameni pentru asta”.

„Cum le trimiteți?” 

“Asta depinde de cantitate. O mână de pastile pentru a le încerca, prin poștă. Și dacă doriți mai multe, le vom arunca într-un container”.

„Butoanele pur albastre sunt cele pe care le agit”

„Poate fi adevărat?”, l-am întrebat pe David Saucedo, analistul de securitate deja menționat. I-am spus povestea de la care a pornit ancheta mea.

În orașul mexican Tapachula auzisem de la cineva care făcea trafic de migranți din Caucaz și Asia Centrală către SUA despre pastilele contrafăcute cu fentanil pe care mafia balcanică, în complicitate cu cartelul Sinaloa, ar fi trebuit să le distribuie în Bulgaria și România, printre altele. Și acum Chucho îmi povestea despre un transport de droguri, ca și cum mi-ar fi trimis o carte poștală din Mexic.

Saucedo: „Desigur, este posibil. Cartelurile folosesc mai mult sau mai puțin aceleași rute către Europa de peste douăzeci de ani. Se schimbă doar produsul”.

„Acum este fentanil?”

„Nu neapărat. Știm că doar două forme ale acestei substanțe sunt trimise în Europa: pudra și pastilele contrafăcute. Dar procentul expedierilor este neglijabil în comparație cu volumul expedierilor de cocaină. Fentanilul „european” este, de asemenea, mai diluat decât cel destinat pieței americane. Acesta este de obicei amestecat cu alte narcotice pentru a le da o putere halucinogenă mai mare. Acestea sunt mai degrabă cazuri individuale decât o tendință. Există două întrebări-cheie în această afacere: la ce se așteaptă clientul și merită?”

Dacă este să dăm crezare Raportului european privind drogurile din 2023, clienții de pe bătrânul continent sunt mulțumiți de cocaină. Aproape 2,3 milioane de europeni cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au încercat-o cel puțin o dată. În timp ce consumul de cocaină în SUA este în scădere de peste un deceniu, acesta a crescut pe bătrânul continent. Puritatea drogului este, de asemenea, în creștere.

Europol a recunoscut deja în 2013 că cartelul Sinaloa și cartelul rival Jalisco New Generation Cartel sunt „coordonatorii” comerțului mondial cu cocaină. De la începutul anilor 2000, acestea s-au concentrat pe transportul cocainei produse în Columbia, Peru și Bolivia. În prezent, Sinaloa este probabil cel mai mare furnizor angro către Europa. De ce tocmai cocaină? Acest lucru este determinat de cerere și de preț – un kilogram de cocaină este vândut în Europa de Vest cu aproximativ 60.000 de dolari, de două ori mai mult decât în Statele Unite.

“Contrabanda cu fentanil către alte țări decât SUA este încă un fenomen neexplorat. Acest “bucătar” al dumneavostră menționează Australia, dar nu există nicio dovadă concretă că există vreo contrabandă organizată. Același lucru este valabil și în ceea ce privește Europa. Primul lucru pe care ar trebui să-l facă serviciile este să urmărească rutele existente”, subliniază Saucedo.

În opinia analistului, confiscările sunt esențiale, deoarece acestea construiesc cunoștințe despre rute și piața de desfacere. Cantitățile record de cocaină confiscate în Europa în ultimii ani au provenit în principal din transporturi „containerizate”, pe cale maritimă. Procentul de capturi de pe continentul nostru a crescut cu 89% între 2015 și 2021.

„Căpitanul unei nave nu suferă niciodată din lipsă de pește”

Acesta este motivul pentru care ne jucăm de-a navele cu Saucedo. Mai întâi navigăm cu degetul pe hartă pe „ruta africană”, urmărind aprovizionarea cu cocaină a cartelului Sinaloa. Aceasta este produsă în America de Sud și călătorește din porturile Venezuelei, Guyanei Franceze și Braziliei prin Oceanul Atlantic către țări din Africa de Vest și Golful Guineei (precum Senegal, Mali și Coasta de Fildeș). Apoi, prin „coridorul Sahel” instabil, către Maroc, Algeria și Libia, care sunt depozitele. Drogurile sunt apoi expediate în Spania sau Italia, iar apoi sunt comercializate cu amănuntul în Europa.

A doua rută „atlantică” pleacă din porturile mexicane, inclusiv Veracruz, care este controlat de cartelul Jalisco, direct către porturile din Anvers, Rotterdam și Hamburg, de unde drogurile sunt distribuite în întreaga Europă.

Evident, există mai multe astfel de rute maritime; porturile de plecare și de destinație se schimbă, la fel ca și modul în care drogurile sunt camuflate. De ce sunt rutele maritime atât de populare?

Imaginați-vă că o navă portcontainer medie poate lua la bord 8.000 de containere. Odată ce containerul a trecut vama în portul de intrare, acesta poate fi transportat oriunde în Europa fără alte controale vamale.

Să presupunem că există patru containere la bordul unei nave de la Veracruz la Anvers încărcate de cartelul Jalisco. Importatorii lucrează cu așa-numita mafie portuară din portul de destinație.

Sarcina acesteia este de a „extrage” mărfurile din container în portul de transbordare. Până de curând, cea mai frecventă metodă era metoda „rip-off”. Sacii de cocaină erau scoși din containere, care erau apoi sigilate cu sigilii false.

Dar, după cum am citit în raportul Inițiativei globale împotriva criminalității transnaționale organizate intitulat „Portholes” privind infracțiunile comise de mafia balcanică pe mare, activitățile serviciilor i-au obligat pe infractori să folosească metode mai sofisticate.

Mărfurile sunt colectate în timp ce se află încă pe mare sau în porturi, unde lucrătorii de la logistică sunt mituiți. Gangsterii le indică, de exemplu, patru containere.

Unul este încărcat cu banane în interiorul cărora sunt ascunse droguri, al doilea se numește „de ieșire”, care va fi verificat, iar alte două containere, adesea aleatorii, au rolul de „cai troieni” și sunt menite doar să îi deruteze pe vameși.

Care sunt șansele ca primul container plin cu droguri să fie găsit, având în vedere că, după cum a raportat Europol anul trecut, serviciile nu pot verifica decât 2% din containerele care sosesc în porturile europene?

„Sunt șeful șefilor, navighez sub apă, pot zbura la altitudini mari”

Cartelurile trebuie în continuare să caute noi rute și metode.

În 2022, serviciile spaniole au arestat o ambarcațiune semi-submersibilă, un „narco submarin” construit special pentru transportul de stupefiante. De asemenea, s-a vorbit mult despre un transport complet legal de textile impregnate cu cocaină. În Europa, aceasta era recuperată de specialiști în laboratoare din Spania și Olanda, de exemplu.

“Cartelul Sinaloa perfecționează de zeci de ani rutele către Europa, de exemplu pe ruta vest-africană. Dar, după părerea mea, bărcile submarine cu droguri trimise în Europa și avioanele închiriate din Africa oferă cartelurilor cele mai mari profituri. Acestea sunt cele mai fiabile metode. Dar au fost utilizate și cutii magnetice fixate pe partea inferioară a chilei navelor de marfă. Acestea au fost recuperate de scafandri specializați”, îmi spune doctorul Robert Bunker, fost specialist în securitate internațională și contraterorism la Institutul de Studii Strategice al Colegiului de Război al Armatei SUA, în prezent angajat al C/O Futures, LCC, o firmă de consultanță specializată în strategii.

“Pot fi folosiți pasageri ai companiilor aeriene, adică „catâri”, sau pot fi trimise transporturi poștale regulate către orașe spaniole și alte orașe europene în cazul fentanilului ușor. În ambele cazuri, este suficient ca doar un anumit procent să nu fie inspectat pentru ca traficul să fie profitabil.

Conform analizelor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (până în 2024: Agenția Uniunii Europene pentru Droguri), rolul avioanelor private care zboară direct din America de Sud și Caraibe va crește în comerțul cu stupefiante în viitorul apropiat.

Una dintre operațiunile serviciilor italiene a dezvăluit că gangsterii din Sinaloa plănuiau să înceapă să opereze în Catania, în Sicilia. Lângă orașul turistic se află un mic aeroport internațional, unde ar fi trebuit să aterizeze avioane mici din America Latină, evident după ce ar fi alimentat în Africa de Vest. Zborul de încercare a fost monitorizat de servicii, iar narcotraficanții din Sinaloa au căzut într-o ambuscadă.

Dr. Bunker subliniază că alianțele cu bandele locale responsabile de secțiuni specifice, cum ar fi descărcarea stupefiantelor, selecția, distribuția și vânzarea cu amănuntul, pe bătrânul continent joacă un rol-cheie în traficul de droguri contemporan.

“Externalizarea este destul de active”, subliniază universitarul. “Ea permite grupurilor de crimă organizată să exploateze rapid și antreprenorial condițiile de piață și operaționale în schimbare”.

„Eu am grijă de teritoriu, nimeni nu intervine”

Astfel de alianțe funcționează de ani de zile. Importatorii mexicani de cocaină lucrează cu membri ai „mafiilor portuare”. Aceștia sunt adesea muncitori de origine marocană (cazuri confirmate în porturile Rotterdam și Anvers). Afacerea este apoi preluată de bande din Balcani, în special din Serbia, Muntenegru și Albania.

“În cazul cocainei, aceștia se ocupă de fiecare etapă a lanțului de aprovizionare și distribuție: de la achiziționarea loturilor la fabricile de producție până la primirea drogului în porturile olandeze și belgiene. De la transportul la destinație în vehicule special modificate până la următoarea etapă a traficului de droguri în Italia”, citesc în raportul Departamentului de Securitate Publică al Ministerului de Interne italian.

Raportul afirmă că Italia „este deja unul dintre punctele de tranzit ale cocainei pe piețele europene de consum”. Autorii au motive să creadă că a fost deschisă o nouă „rută mediteraneeană”: transporturile din porturile italiene sunt direcționate către porturile din Albania și chiar Grecia. Și aici, rolul mafiilor balcanice este în creștere, „în special al albanezilor și sârbilor muntenegreni”.

Cu toate acestea, rolul-cheie în întregul sistem de alianțe este jucat de ‘Ndrangheta calabreză, care este aliată nu numai cu cartelurile mexicane, ci și cu sindicatele criminale din Balcani, mafia turcă și bandele din țările nord-africane care operează în UE.

Am citit în raport că mafia acționează ca un fel de „cameră de compensare regională”: „garantează cele mai bune condiții pentru achiziții, menține relații cu organizațiile criminale locale și gestionează comerțul ilegal de la punctul de origine până la destinație”.

Cu alte cuvinte, are în vedere interesele tuturor părților și rezolvă, nu numai în cazul traficului de droguri, ci și în cazul comerțului cu arme și migranți. Și, ceea ce este important din punctul de vedere al Mexicului, creează noi canale în Orientul Mijlociu, Africa de Vest și fostele republici sovietice pentru spălarea miliardelor de dolari din afaceri ilegale.

Pe scurt: ‘Ndrangheta dictează termenii și condițiile pe piața europeană.

În martie, Alfredo Mantovano, înalt subsecretar de stat în guvernul Giorgia Meloni, a recunoscut că mafia calabreză testa deja piața fentanilului în Europa.

„Opiumul mi-a deschis ușa, doar eu am rețeta”

Poate că în Europa, după ce am învățat din experiența Statelor Unite cu fentanilul, am putea face o greșeală. Când ne gândim la comerțul ilegal cu droguri, ne imaginăm imagini cu cocaină descoperită în lăzi de banane sau cu cocaină confiscată de servicii de pe nave container.

Sau poate că nu suntem amenințați de exporturile de droguri produse în Mexic, ci, pentru a folosi limbajul afacerilor, de exporturile de resurse umane și know-how.

Aceasta este problema cu care se luptă Canada astăzi. Potrivit jurnalistei Katerina Szulc, cartelul Sinaloa își trimite oamenii acolo pentru a înființa laboratoare.

Europa a experimentat deja exportul de know-how în cazul metamfetaminei.

El își spunea „Pablo Icecobar”, de la numele lui Pablo Escobar, un baron al drogurilor din Columbia, și de la cuvântul ice – un nume de argou pentru metamfetamina cristal.

În urmă cu mai mulți ani, serviciile olandeze au început să-l urmărească pe mexicanul în vârstă de 40 de ani. Acesta furniza „bucătari” către cel puțin patru laboratoare ale organizațiilor criminale olandeze. Cel mai cunoscut este „narco barco”, o barcă găsită în Moerdijk în mai 2019.

Icecobar a fost condamnat și rețeaua de laboratoare a fost dezmembrată, dar această poveste demonstrează tendința.

Aproximativ 20 de cocineros mexicani au fost arestați în Europa numai în perioada 2019-2020, după ce au adus pe bătrânul continent tehnologia de producere a metamfetaminei extrem de puternică.

Acest fenomen s-a intensificat după 2010, în timp ce latino-americanii (de asemenea, columbieni și dominicani) erau angajați de mafiile locale. În luna mai, poliția spaniolă a confiscat 1,8 tone de metamfetamină cristal pe care cartelul mexican Sinaloa încerca să o vândă în Europa. Aceasta a fost „cea mai mare captură din istorie” a acestui narcotic. Unul dintre cei arestați a fost Mexicanul.

Potrivit Vandei Felbab-Brown, expertă americană în crima organizată internațională, cartelurile mexicane operează nu numai în Olanda și Belgia, ci și în Italia, Portugalia, Germania, Franța, Marea Britanie, Irlanda, Serbia, Albania, România, Slovacia, Turcia și, în sfârșit, în Spania.

”Ei au numeroși potențiali distribuitori (…). La fel ca în SUA, ei ar putea începe să adauge fentanil la cocaină și metamfetamină pentru a atrage consumatorii europeni”, a scris expertul într-un raport pentru Brookings Institution, un think tank cu sediul la Washington.

Despre ce cântă narcos din Podlasie?

La începutul lunii septembrie, am aflat de la sursa mea din Mexic că “bucătari” mexicani au ajuns și în Polonia. Trei săptămâni mai târziu, ofițerii de poliție de la Departamentul de Crimă Organizată a Drogurilor din cadrul Biroului Central de Investigații al Poliției au descoperit o fabrică de metamfetamină într-un sat din Podlasie. Aceasta era condusă de patru mexicani din statul Sinaloa. I-am scris informatorului despre acest lucru. Mi-a răspuns cu un zâmbet: „Sunt deja în toate colțurile Europei”.

Peste 40 de fabrici similare au fost închise în Polonia numai în acest an.

Producția de droguri sintetice pe bătrânul continent a crescut cu peste 400% între 2010 și 2020. Potrivit Europol, producția și comerțul cu droguri sintetice s-au extins din Țările de Jos și Belgia în Europa Centrală și de Est. În raportul deja citat al serviciilor italiene, am citit că numărul de laboratoare „combinate” din UE este în creștere. Acestea sunt laboratoare utilizate pentru producerea de heroină și droguri sintetice, pentru transformarea precursorilor și pentru extragerea cocainei. 434 de astfel de laboratoare au fost lichidate în Europa numai în 2021.

În iulie, „El Espanol” a relatat că un cartel din Jalisco operează în Spania de un an. Membrii săi au venit să înființeze laboratoare de fentanil în așa-numita Laponie a Europei, regiunile depopulate ale țării. 

În Europa, narcoticele nu sunt la fel de vizibile ca în Mexic: nu își etalează bogăția, nu își etalează mașinile, caută sate și case abandonate pentru a produce droguri departe de ochii vecinilor și ai serviciilor.

În Europa „nu veți vedea niciodată cinci mexicani într-o mașină, îmbrăcați elegant și ascultând narcocorridos”, spune unul dintre informatorii lui Julio Aguilar, autorul unui articol din „El Espanol”.

“În Europa, desigur, există „bucătării” de nivel scăzut, la domiciliu. Este dificil să se înființeze laboratoare profesionale de fentanil. Este acesta un scenariu posibil pentru Europa? Nu în acest moment. Dar în 10 ani ar putea fi o amenințare”, îmi spune Saucedo, care este moderat optimist.

“Nu suntem în Mexic, unde cartelurile pot conta pe cooperarea cu poliția. Ei nu se pot simți atât de în siguranță aici. La urma urmei, ei sunt oaspeți pe acest teren de joc. Și ar trebui să obțină precursori. Cum? De unde?”

Mai multe despre asta în următorul episod al investigației mele.

* Am folosit citate din narcocorridos în intertitluri.

* Porecla personajului principal și anumite fapte au fost schimbate din motive de siguranță.

*  Articolul a fost realizat în urma colaborării cu fixerul mexican Miguel Angel Vega, căruia aș dori să-i mulțumesc pentru sfaturile și ajutorul acordate la fața locului.

Autor: Szymon Opryszek / OKO.press

• Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.