Liber la spălat bani prin blockchain. Guvernul nu are soft să urmărească tranzacțiile crypto (raport oficial)

Oficiul care ar trebui să combată spălarea banilor în România nu are încă un software dedicat investigării blockchain, deși infracțiunile cu criptomonede sunt în continuă creștere, iar ultimul raport Moneyval realizat de experți europeni notează că acest sistem informatic trebuia implementat până la finalul anului 2022, începutul lui 2023.

La sfârșitul lunii iunie 2023, Context.ro a realizat un raport în care arăta cum România nu știe câți bani se spală prin criptomonede pentru că, deși fenomenul infracțiunilor cu monezi virtuale este în creștere, instituțiile statului nu au statistici despre noul trend penal.

Experții Moneyval au întărit concluzia în ultimul lor raport și, mai mult, spun că investigatorii români nici măcar nu deschid anchete privind spălarea banilor în domeniul criminalității cibernetice și nici nu au încă un software dedicat investigării blockchain.

“Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (instituție cheie în lupta împotriva spălării banilor, n.red.) nu are acces la instrumente analitice dedicate blockchain, care i-ar putea ajuta în activitățile de supraveghere și în analizarea rapoartelor de risc legate de tranzacțiile cu active virtuale. În prezent, nu există instrumente de vizualizare, iar extrasele de cont sunt analizate în Microsoft Excel. Schemele lanțurilor de tranzacții sunt desenate în Microsoft Word sau Microsoft Excel. Acest lucru are impedimente serioase în ceea ce privește calitatea analizei, precum și oportunitatea și pare să fie unul dintre principalele motive pentru care, până în 2021, informațiile pe care Oficiul le-a diseminat către parchete au fost în principal despre tranzacții individuale, lipsind modelele de tranzacții, precum și schemele de tranzacții și persoanele conectate. Oficiul nu are acces la instrumente analitice dedicate blockchain, care i-ar putea ajuta în activitățile de supraveghere și în analizarea rapoartelor de risc legate de tranzacțiile cu active virtuale”, precizează experții europeni în raportul Moneyval. 

Mai mult, experții subliniază faptul că, deși fenomenul criminalității cibernetice este în creștere în România, instituțiile de la București nu urmăresc penal aceste cazuri:

“Criptomonede și predicate de criminalitate cibernetică au fost estimate de autorități ca fiind un domeniu în creștere, dar aceste predicate nu au fost urmărite cu investigații de spălare a banilor paralele, iar exemplele de cazuri și explicațiile furnizate de autorități au indicat că succesul a fost foarte limitat în ceea ce privește realizarea de confiscări în această categorie”, susțin experții Moneyval.

Și asta deși, la momentul vizitei experților europeni de la finalul anului 2022, România se afla pe locul 10 într-un top al țărilor din lume cu cele mai multe bancomate cripto, iar experții Moneyval consideră că țara noastră are potențial în dezvoltarea segmentului activelor virtuale.

Într-un răspuns transmis Context.ro, la finalul lunii iulie, reprezentanții Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) au declarat că acest sistem informatic care ar ușura munca angajaților Oficiului și ar facilita analiza tranzacțiilor blockchaine este încă în curs de implementare. 

“În momentul de față, ONPCSB se află în etapa finală de implementare a noului Sistem Informatic Integrat de Analiză a Informațiilor, o soluție novatoare, bazată pe cele mai moderne tehnologii, integrată de-a lungul tuturor fluxurilor funcționale atât la nivelul instituției, cât și în relația cu partenerii instituționali interni și internaționali”, a transmis Oficiul.

Între timp, veniturile din tranzacții cu criptomonede în ultimii doi ani identificate de inspectorii Antifraudă, în urma verificărilor, au trecut de 1 miliard de lei, iar inspectorii au identificat în urma controalelor aproximativ 357 milioane de lei venituri care au fost omise la declarare, parțial sau integral, de către persoane fizice și firme. Iar acestea nu sunt toate tranzacțiile.

Cu o economie subterană de 30% din PIB, investigarea spălării banilor nu constituie o prioritate în România, susțin experții europeni

Același raport arată că investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de spălare a banilor nu constituie o prioritate în România, iar numărul total de anchete și condamnări este scăzut într-o țară cu o economie subterană de 30%, care se bazează încă pe numerar. Infracțiunea de spălare a banilor este investigată, în plan secund, în dosarele de evaziune fiscală, corupție, sau trafic de droguri și sunt foarte puține cazurile în care investigatori financiari deschid anchete țintite pentru spălarea banilor, deși riscurile identificate în România sunt mari.

Context.ro a mai arătat cum același raport oficial al Comitetului de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor – MONEYVAL a constatat ineficiența sistemică a Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), una dintre principalele instituții care ar trebui să lupte cu acest fenomen.

Deși cu îmbunătățiri față de ultimul raport emis în anul 2014, noua analiză spune că România are un nivel moderat de eficacitate, evidențiază încă limitele în lupta cu spălarea banilor și expune motivele: Lipsa investigatorilor financiari, calitatea informațiilor în anumite baze de date, cum ar fi registrele beneficiarilor reali, sau comunicarea și cooperarea insuficientă între instituții și parchete.

“Cazuri de spălare a banilor de către terți și cazuri de spălare a banilor de sine stătătoare sunt rare. Prin urmare, pentru anumite domenii-cheie, infracțiunile de spălare a banilor investigate și urmărite penal nu par să fie proporționale cu riscurile de spălare a banilor identificate în țară. În cazul în care există condamnări pentru spălarea banilor, sancțiunile aplicate de instanță pentru această infracțiune par uneori scăzute și nu sunt disuasive”, notează experții Moneyval.

Lipsa de rezultate a investigatorilor financiari are loc în condițiile în care, conform experților, grupurile infracționale organizate de origine română care operează în străinătate reprezintă principala amenințare externă în privința spălării banilor, cu indicii că veniturile provenite din infracțiuni sunt transferate prin intermediul sistemului financiar românesc și investite în România, care este, de asemenea, “un spațiu de tranzit pentru traficul de droguri de mare risc. În cazul traficului de persoane, a criminalității informatice și a traficului de droguri, activitatea infracțională este adesea comisă în străinătate, iar fondurile ilicite sunt transferate în România”.

Utilizarea numerarului este principala metodă de spălare a banilor la nivel național, mai explică experții europeni, asta în timp ce economia României este bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB.

“Investigațiile și urmăririle penale privind traficul de persoane și de droguri se concentrează asupra infracțiunii-predicat, mai degrabă decât pe spălarea banilor (…) Atunci când există condamnări pentru spălarea banilor, acestea tind să fie pentru auto-spălare și există foarte puține condamnări sau urmăriri penale autonome pentru spălarea banilor din partea unor terți”, mai arată experții Moneyval, care precizează că România nu deține statistici cuprinzătoare privind investigațiile, urmăririle penale și condamnările în domeniul spălării banilor.

Analizele slabe de la Oficiu

Unul dintre pionii importanți analizați în raportul Moneyval este Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, instituție cheie în lupta împotriva acestui flagel.

Și aici au fost identificate probleme, atât de ordin administrativ – lipsa resurselor tehnice și umane, cât și operativ – calitatea analizei rapoartelor de tranzacții suspecte și promptitudinea schimbului de informații financiare, care “necesită îmbunătățiri suplimentare”.

„Oficiul ar trebui să își concentreze capacitatea asupra spălării banilor/finanțării terorismului și a predicatelor asociate pentru a merge dincolo de diseminarea de informații cu privire la un număr limitat de tranzacții, pentru a produce analize care să fie relevante pentru cazuri mai complexe de spălare a banilor care implică modele sau scheme mai complexe de tranzacții între persoane aflate în legătură”, cred experții europeni.

De asemenea, cooperarea dintre Oficiu și parchete este limitată, mai arată raportul, care punctează că Oficiul nu este membru al niciunei echipe de investigație formate, nici măcar în cele mai complexe cazuri, și, prin urmare, nu poate furniza piste și informații în curs de desfășurare, cu excepția cazului în care răspunde la solicitări scrise din partea autorităților de anchetă, dar și că procurorii și parchetele nu oferă Oficiului feedback cu privire la calitatea și utilitatea diseminărilor sale.

• Anul trecut, Context.ro a publicat o analiză în care arăta disfuncționalitățile instituției care trebuie să informeze procurorii sau SRI când rețelele de criminalitate financiară spală bani sau finanțează terorismul.

Ce e de făcut?

Experții Moneyval înaintează și un set de soluții care ar putea corecta aceste probleme din România.

“Sporirea resurselor de tehnologie a informației, a resurselor umane și a formării în Oficiu și parchete pentru a facilita un acces mai bun la informațiile financiare și o mai bună utilizare a acestora”, în primul rând.

Apoi, creșterea capacității anchetatorilor financiari de a efectua investigații financiare paralele și de urmărire a activelor, dar și emiterea de orientări practice pentru procurori în vederea îmbunătățirii investigațiilor și a urmăririi penale a infracțiunilor de spălare de bani și confiscarea activelor.

Nu în ultimul rând, “dezvoltarea în continuare a controalelor existente pentru a asigura acuratețea și actualizarea informațiilor deținute în registrele de beneficiari reali și elaborarea unui plan de reducere a numărului de persoane juridice care mai trebuie să depună aceste declarații”.