Experții internaționali confirmă dezastrul de la Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor
Un raport oficial al Comitetului de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor – MONEYVAL, publicat marți, a constatat ineficiența sistemică a Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB). În primele șase luni din 2022, Oficiul a trimis doar 20 de informări privind spălarea banilor la Parchetul General. Ilie Aprodu, vicepreședintele instituției, spune că Oficiul a obținut cele mai bune rezultate din 1999. Anul trecut, Context.ro a publicat o analiză în care arăta disfuncționalitățile instituției care trebuie să informeze procurorii sau SRI când rețelele de criminalitate financiară spală bani sau finanțează terorismul.
În perioada 21 septembrie – 4 octombrie, o delegație MONEYVAL a vizitat România pentru a documenta modul în care țara noastră se luptă cu rețelele de criminalitate financiară. MONEYVAL emite un raport important, o analiză globală a instituțiilor din România care sunt implicate în combaterea spălării banilor. Scopul MONEYVAL este să analizeze progresele sau regresele pe care le fac țările în acest domeniu. Ultima evaluare a României era din 2014 și consemnase lacune importante. Acum, MONEYVAL a publicat un nou raport în care apar cel puțin 15 constatări negative la adresa Oficiului din România.
În primul rând, raportul internațional constată că Oficiul a transmis foarte puține informări legate de finanțarea terorismului.
- „Cifrele pentru diseminarea cazurilor legate de suspiciunea de finanțare a terorismului sunt scăzute. Autoritățile nu au întocmit și publicat lista cu țările cu risc mai ridicat de finanțare a terorismului și există o conștientizare și îndrumare scăzută cu privire la acest subiect. Autoritățile au explicat că toate rapoartele legate de finanțarea terorismului sunt trimise la Serviciul Român de Informații”.
Experții străini au constat că deși Oficiul trimitea informări legate de operațiuni de spălare de bani către Parchetul General, acestea ajungeau rareori la stadiul de dosar sau și mai rar la vreo condamnare. În 2021 a avut loc o întâlnire cu reprezentanții Parchetului General, în cadrul căreia s-a decis ca Oficiul să trimită informări mai bune și să prioritizeze calitatea informației. Efectul: numărul de informări a scăzut drastic.
- „Cu toate acestea, acest lucru a avut un alt efect prin care numărul de informări în care ONPCSB a identificat suspiciuni de spălare de bani a scăzut substanțial la 20 de informări în prima jumătate a anului 2022”.
Analiștii MONEYVAL au constatat că numărul de informări legate de spălarea banilor sau finanțarea terorismului ale Oficiului a scăzut dramatic pentru că resursele instituției sunt folosite pentru alte infracțiuni mai puțin importante.
- „Scăderea semnificativă a difuzării cazurilor de spălare de bani sau finanțarea terorismului din 2021 este însoțită de o creștere a difuzărilor în care sunt suspectate alte infracțiuni decât spălare de bani/finanțarea terorismului. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că o cantitate semnificativă din resursele ONPCSB sunt folosite în analiza informațiilor financiare despre alte infracțiuni penale diverse și nu sunt dedicate funcției de bază a unei Unități de Informații Financiare, care este îmbogățirea informațiilor financiare în legătură cu operațiunile de spălarea banilor, a infracțiunilor predicat și a finanțării terorismului”
Ca exemplu, raportul notează că Oficiul a preferat să trimită mai multe adrese prin care scotea în evidență că datele atașate unui cont bancar nu sunt corecte și mai puține informări legate de operațiunile de spălarea banilor.
- „Schimbările în tipurile de diseminare indică faptul că o proporție semnificativă din resursele ONPCSB-FIU nu sunt utilizate în identificarea cazurilor (complexe) de spălare de bani/finanțarea terorismului, ci sunt folosite pentru chestiuni minore care nu au nicio legătură cu spălarea banilor sau finanțarea terorismului sau alte infracțiuni penale. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de analiză oferit de și prioritățile strategice ale ONPCSB”
Analiștii MONEYVAL menționează că sectorul imobiliar este considerat în România ca fiind „de mare risc”. Cu toate acestea, au fost înregistrate doar 10 rapoarte de tranzacții suspecte venite din această industrie.
Raportul notează că, doar în 2021, băncile, notarii și o serie de alte entități au trimis 15.368 rapoarte de tranzacții suspecte. Din acestea, în 10% din cazuri fondurile au fost blocate automat. Dar numai în 8 cazuri procurorii au extins perioda în care fondurile au fost blocate și nu există date dacă există vreun dosar penal în care s-a pus sechestru în vederea confiscării.
Ilie Aprodu este vicepreședinte al Oficiului și a condus instituția în 2019 și 2020. Context.ro a dezvăluit că un grup de avertizori de integritate l-au acuzat pe Aprodu de o serie de abuzuri. Contactat de Context.ro, Aprodu a declarat că în opinia sa raportul MONEYVAL este unul pozitiv. „Sunt cele mai bune rezultate obținute în cadrul evaluărilor din 1999 încoace”, a declarat vicepreședintele ONPCSB.
Întrebat dacă se gândește să-și dea demisia, Aprodu a declarat: „Întrebarea nu are legătură cu raportul, ci posibil cu anumite interese ascunse. Îmi pare rău și așteptăm solicitarea dumneavoastră pe care o vom gestiona cu maximă responsabilitate. O zi bună!”.
În dialogul cu reporterul Context.ro, Aprodu a ținut să menționeze că experții MONEYVAL au decis să treacă Croația pe lista gri a țărilor care combat spălarea banilor și finanțarea terorismului.
Întrebat dacă România era în pericol să intre pe această listă, Aprodu a refuzat să răspundă.
Context.ro a transmis și o solicitare în baza legii 544/2001, care a rămas până la publicarea articolului fără răspuns.
În schimb, Oficiul a emis un comunicat de presă în care spune că raportul consemnează progresele României în privința combaterii spălării banilor.
sursa foto: Microsoft Bing Image Creator
Pe aceeasi tema
Pe aceeasi tema