Guvernul României a refuzat medierea cu Pfizer și a forțat procesul de 500 de milioane de euro pentru vaccinurile COVID, susține compania farmaceutică

Guvernul României ar fi refuzat să participe la o rundă de mediere propusă de Pfizer-BioNTech pentru a renegocia condițiile de achiziție pentru vaccinurile COVID-19, se arată în plângerea prin care țara noastră a fost dată în judecată pentru 500 de milioane de euro, consultată de Context.ro. Autoritățile au avut la dispoziție patru ocazii în care puteau relaxa contractul de achiziție de vaccinuri COVID-19, încheiat de Comisia Europeană cu Pfizer-BioNTech, mai susține compania.

• Guvernul României, deși a cerut anumite lucruri – cum ar fi livrări de doze sau participarea la un amendament, s-a răzgândit după câteva zile, într-un mod descris de Pfizer drept „surprinzător”. 
• Primele audieri din acest proces vor avea loc peste un an, în aprilie 2025. Până atunci, ambele părți sunt așteptate să depună documente la dosar. 

Cea mai importantă ocazie de acest fel a fost un amendament semnat de Comisia Europeană și Pfizer în mai 2023, care presupunea reducerea numărului de doze contractate de fiecare țară și extinderea livrării, din anul 2023 până în anul 2026. 

„Dacă ar fi făcut acest lucru, i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026”, susține Pfizer. 

Ministerul Sănătății a explicat, într-un răspuns pentru Context.ro, că a refuzat să semneze acest amendament din cauza „condițiilor propuse”, respectiv „plata compensatorie a dozelor de vaccin”. Nu spune, însă, care ar fi fost valoarea acestei plăți. 

Comisia Europeană se limitează la rândul ei la a menționa că există această „plată compensatorie”, pe care un stat membru trebuia să o facă pentru a converti doze de vaccin „obligatorii” în doze de vaccin „opționale”.

„Ghosting” la nivel înalt

România trebuia, astfel, să comande vaccinurile rămase restante pentru anul 2023 începând cu luna iunie. Pe 27 iunie 2023, Guvernul a cerut Pfizer o amânare a livrării „pentru o perioadă nespecificată”. 

„Solicitarea României este cu atât mai surprinzătoare cu cât a decis să nu adere la Amendamentul (…) care tocmai i-ar fi dat posibilitatea de a reduce volumul de doze achiziționate pentru a fi livrate și de a amâna livrarea dozelor rămase, care i-ar fi permis să facă faţă dificultăţilor invocate”, mai arată compania farmaceutică.

Ulterior, Pfizer susține că a cerut reprezentanților României să participe la o mediere, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru a nu ajunge în instanță. Tot compania farmaceutică arată că Guvernul „nu a răspuns niciodată” la această propunere de rezolvare a situației pe cale amiabilă, astfel că a fost nevoită să apeleze la instanța belgiană.

Alba-neagra cu deciziile

La începutul anului 2022, Comisia Europeană a negociat în numele statelor membre două „Acorduri de eșalonare” care, potrivit Pfizer, aveau ca scop amânarea cu trei luni a livrării unor doze de vaccin. 

Compania susține că, inițial, România „și-a exprimat dorința” să participe la aceste acorduri, numai că „a refuzat” să le semneze până pe 25 mai, când era termenul limită, astfel că țara noastră „nu a putut profita de flexibilitate”, se mai arată în documentul citat. 

În acest caz, e important de menționat că semnarea acestor acorduri implica „obligația de a plăti un depozit pentru toate dozele reprogramate”. Valoarea acestui depozit nu este menționată. 

„Deși nu a decis să participe la Acordurile de reeșalonare, așa cum au făcut-o alte state membre participante, România și-a menținut totuși cererea de reprogramare a dozelor contractate. Este clar că a dorit să obțină acest rezultat, dar fără a fi supusă condițiilor aplicabile în temeiul acordurilor de reeșalonare (care includeau obligația de a plăti un depozit pentru toate dozele reprogramate, indiferent dacă statul membru participant alege sau nu să „preia livrarea”). Antreprenorul a dat din nou dovadă de flexibilitate și a acceptat noua cerere a României”, se arată în plângerea Pfizer.

Deși a avut la dispoziție cele două acorduri de eșalonare, Guvernul României a ales să încheie în noiembrie 2022 un amendament individualizat pentru țara noastră, ce presupunea ca 11 milioane de doze de vaccin să fie livrate la finalul anului 2022. 

„România s-a trezit astfel în poziția în care s-ar fi aflat dacă ar fi luat parte la Acordurile de Reeșalonare. Antreprenorul a acceptat, totuși, că aceste doze nu sunt supuse condițiilor prezentelor Acorduri (inclusiv cerința unui depozit pentru dozele reprogramate)”, se mai arată în plângerea Pfizer. 

Vrem și nu vrem depozit central

Pe 8 noiembrie 2022, statele membre și Pfizer au agreat un alt amendament care prevedea că va fi creat un „depozit central pentru livrarea și depozitarea dozelor de vaccin”, în loc ca acestea să fie livrate direct statelor membre. România a refuzat și în acest caz să participe la acord. 

În schimb, o săptămână mai târziu, România a cerut 3 milioane de doze companiei Pfizer, ce ar fi fost livrate în șapte locații diferite, după cum se mai arată în documentul citat. Două zile mai târziu, însă, pe 18 noiembrie, Pfizer susține că Guvernul țării noastre i-a transmis că „nu are capacitatea de congelare necesară pentru a stoca” cele trei milioane de doze și a cerut doar 700.000 dintre ele. Restul, până la 3 milioane, urmau să fie livrate în luna decembrie. 

Compania farmaceutică mai arată că, deși inițial a refuzat să participe la acordul ce viza crearea unui „depozit central”, România a cerut, totuși, să intre în acest acord, și a primit ca termen formal pentru o decizie data de 9 decembrie 2022. Nici până la acea dată, susține Pfizer, România „nu a reușit să adere” la acel acord.

Pe 16 decembrie 2022, însă, România a cerut să fie livrate restul de puțin peste 2,3 milioane de doze și i-a transmis încă o dată companiei Pfizer că va adera la acel acord. Cinci zile mai târziu, țara noastră cere ca acele 2,3 milioane de doze să fie livrate de „urgență” și transmite companiei Pfizer că nu „poate” semna acel acord. 

„România a solicitat ulterior livrarea a doar 1.100.160 de Doze din cele 2.300.160 convenite, doze care au fost livrate în decembrie 2022. România a plătit apoi doar o parte din aceste doze, o parte din această factură rămânând neplatită până în prezent”, potrivit plângerii depuse de Pfizer.

Procesul cu Pfizer

În acest proces, Pfizer susține că nu cere României altceva decât să respecte plățile agreate în contract, plus „o dobândă la rata de finanțare BCE plus 5 puncte”. Dacă pierde, România va mai fi obligată să achite cheltuieli de judecată în valoare de 22.500 de euro. 

Prima audiere e planificată pe 4 aprilie 2025, potrivit informațiilor obținute de Context.ro de la instanța belgiană. Țara noastră este reprezentată de asocierea SCA Stănescu Vasile și Asociații, Strelia CVBA, potrivit Ministerului Finanțelor. Onorariul avocaților nu a fost făcut public. 

*O parte din documentul citat a fost publicată prima oară de Antena 3 CNN încă din luna ianuarie.  Am cerut un punct de vedere din partea reprezentanților Ministerului Sănătății și din partea ministrului Alexandru Rafila. Nu am primit niciun răspuns până la ora publicării acestui articol. 

*Context.ro urmărește subiectul achiziției de vaccinuri COVID-19. Alte articole pe această temă:

• Ce știm despre afacerea cu vaccinuri COVID: Pierderi de 150 de milioane de euro, doar 50% din doze administrate / Morișca redistribuirilor
• Ce știm despre afacerea cu vaccinuri COVID: Oamenii cheie din spatele achizițiilor
• „Pfizergate”: Parchetul European anchetează mesajele dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-Covid (Politico)