Ce știm despre afacerea cu vaccinuri COVID: Oamenii cheie din spatele achizițiilor

Un om politic și un cercetător se află printre oamenii cheie din achiziția de vaccinuri COVID-19, subiect ajuns inclusiv pe masa procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. Liberalul Andrei Baciu și cercetătorul Cătălin Țucureanu erau primii care aflau oficial ce se decidea la nivelul Comisiei Europene pe această temă, dar și printre primii care aflau ce se întâmplă cu campania de vaccinare în țară. 

Andrei Baciu a făcut parte, în același timp, din două structuri create special pentru achiziția de vaccinuri COVID: Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Anti-COVID (CNCAV) și Comitetul Director de la nivelul Comisiei Europene. 

Procurorii DNA arată că Baciu „știa întreaga cantitate de vaccinuri achiziționate de România chiar de la primele doze de vaccin contractate”. În plus, Baciu a fost secretar de stat la Ministerul Sănătății, instituția în sarcina căreia era achiziția de vaccinuri COVID. 

Cercetătorul Cătălin Țucureanu era consilierul onorific al lui Andrei Baciu la Ministerul Sănătății și este cel care participa fizic la ședințele Comitetului Director pentru vaccinuri de la nivelul Comisiei Europene.

Cătălin Țucurean (s) și Andrei Baciu (d) la una dintre întâlnirile CNCAV (sursa: Andrei Baciu / Facebook)

Notele de informare

Procurorii DNA susțin, în dosarul deschis la finalul anului 2023, că au fost cumpărate mai multe vaccinuri anti-COVID-19 decât era necesar și au indicat că aceste achiziții ar fi adus bugetului un prejudiciu de 1 miliard de euro. 

• Am aruncat o privire de ansamblu asupra acestor contracte în primul articol din seria „Ce știm despre afacerea cu vaccinuri COVID”. Link aici. 

În cazul a două dintre contractele de achiziție de vaccinuri, despre care DNA susține că nu se justificau, există note de informare transmise de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Anti-Covid (CNCAV), prin care i se cerea premierului de atunci, Florin Cîțu, să aprobe achiziții de doze suplimentare.

Notele de informare erau semnate de președintele CNCAV, Valeriu Gheorghiță, și vicepreședintele CNCAV, Andrei Baciu.

Aceștia îl mai rugau pe premier să „dispună reprezentanților din cadrul Ministerului Sănătății în Comitetul Director pentru Vaccinuri de la nivelul Comisiei Europene transmiterea cât mai curând posibil a opțiunii Guvernului României privind accesarea de doze suplimentare de vaccin”. 

Rolul Comitetului Director

La Consiliul European din iunie 2020, statele membre ale Uniunii Europene au cerut Comisiei  să negocieze în numele blocului comunitar cu producătorii de vaccinuri anti-COVID-19. 

Pe 18 iunie 2020, membrii Comitetului Director înființat la nivelul Comisiei Europene aprobau formal acest lucru și mandatau o echipă formată din șapte reprezentanți din Germania, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Polonia și Suedia să negocieze cu producătorii de vaccinuri în numele blocului comunitar.

Comitetul Director înființat de Comisia Europeană era reprezentat de toate statele membre ale Uniunii Europene. În ședințele acestui grup erau transmise date referitoare la populația eligibilă pentru vaccinare, erau oferite actualizări în ceea ce privește negocierile cu producătorii de vaccinuri și, mai mult, era transmis numărul de doze de care fiecare stat membru avea nevoie. 

„Acest lucru ne-a ajutat să venim cu cifrele globale pe care le-am introdus în contracte (…) Toate numerele pe care le-am agreat împreună cu companiile și cu statele membre se bazau pe calcule făcute de statele membre”, a declarat pentru Context.ro Stefan de Keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pe teme ce țin de sănătate publică.

De exemplu, la ședința Comitetului Director din 3 iulie 2020, reprezentanții Comisiei Europene le-au cerut statelor membre să introducă într-un tabel un număr estimativ de doze pe care doresc să le comande și un număr estimativ de persoane eligibile de vaccinare.

La ședința din 10 iulie 2020, Comisia Europeană și compania AstraZeneca se aflau în discuții avansate, iar statelor membre li se transmitea că, în momentul în care contractul va fi pus la punct, vor avea cinci zile la dispoziție să activeze clauza „opt-out”, adică să refuze semnarea contractului. Același lucru este subliniat în 24 iulie 2020, în ședința la care li s-a cerut încă o dată reprezentanților statelor membre să indice numărul de doze de care au nevoie. 

Clauza „opt-out” de cinci zile era, astfel, cunoscută cu luni înainte de semnarea contractelor cu producătorii de vaccinuri.

Cine a reprezentat România

Deși nu există nicio listă nominală cu reprezentanții statelor membre în Comitetul Director, din CV-ul postat pe site-ul CNAS reiese că Andrei Baciu a fost unul dintre reprezentanții României. 

Al doilea reprezentant a fost un cercetător de la Institutul Cantacuzino – Cătălin Țucureanu, care a ocupat și funcția de consilier onorific al lui Andrei Baciu.

În noiembrie-decembrie 2020, când perspectivele privind vaccinarea anti-COVID-19 erau mai clare, a fost adoptată, mai întâi în Guvern și ulterior în Consiliul Superior de Apărare a Țării, prezidat de președintele Klaus Iohannis, Strategia Națională privind Vaccinarea Anti-COVID-19.

În acest document erau trasate atribuțiile fiecărei autorități publice în parte și, mai mult, era prevăzută înființarea Comitetului Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea Anti-COVID-19, organism care a gestionat Campania de vaccinare anti-COVID, sub coordonarea premierului.

Valeriu Gheorghiță, alături de Andrei Baciu, susțin o conferință de presă la sediul Guvernului din Bucuresti, 9 martie 2021 (foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu)

„Practic noi am pregătit campania de vaccinare, am construit toată structura implicată în vaccinare, evident că și președintele a avut puncte de vedere legate de constituirea CNCAV”, a explicat fostul premier Ludovic Orban pentru Context.ro. 

Achiziția de vaccinuri rămânea, însă, în sfera Ministerului Sănătății. Baciu a fost numit la nivelul CNCAV și la Ministerul Sănătății de fostul premier Ludovic Orban.

Premierul Florin Cîțu, președintele Klaus Iohannis și Andrei Baciu (sursa: Florin Cîțu / Facebook)

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, susține că Andrei Baciu „avea relații foarte bune cu consilierii președintelui” și cu premierul Florin Cîțu. Și fostul premier Ludovic Orban a indicat că Andrei Baciu păstra legătura cu reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, dar că erau întâlniri „în virtutea poziției pe care a avut-o”. 

„Avea acces direct la sursă (n.r. Comitetul Director de la nivelul Comisiei Europene) și, direct, în prima instanță din România – prima instanță fiind CNCAV. Dacă vă uitați pe Regulamentul CNCAV, deciziile se luau prin vot, majoritate, dar de fapt toate deciziile erau luate de Gheorghiță (n.r. Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV). CNCAV a însemnat Gheorghiță plus Baciu, restul erau pe acolo”, a mai menționat fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu.

În martie 2022, Andrei Baciu a preluat funcția de președinte al Comitetului pentru Coordonare a Activităților privind Vaccinarea COVID-19 și a rămas acolo timp de câteva luni, până când Comitetul a fost desființat. În august 2023, premierul Marcel Ciolacu l-a numit șef la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

DNA a început urmărirea penală la finalul anului 2023 față de Andrei Baciu, în dosarul vaccinurilor COVID-19. Procurorii susțin că Baciu a transmis în Guvern un memorandum prin care să justifice achiziția de 4,2 milioane de doze suplimentare de vaccin Pfizer. Aceleași acuzații li se aduc și foștilor miniștri ai Sănătății – Ioana Mihăilă și Vlad Voiculescu.

După începerea urmăririi penale, Andrei Baciu s-a retras din poziția de conducere de la CNAS.