România are resurse geotermale importante, în special în Câmpia de Vest și în nordul Bucureștiului. Cu toate acestea, lipsa unei legislații clare, a unor proceduri de avizare simplificate și a programelor de finanțare dedicate fac ca investițiile în proiecte geotermale să fie considerate nerentabile fără fonduri nerambursabile. În prezent, există discuții pentru revizuirea Legii minelor, dar progresul este lent.

Însă cazurile Beiușului și Oradei demonstrează că energia geotermală poate asigura un preț mai mic la încălzire pentru populație, poate reduce dependența de combustibilii fosili și atunci când este gestionată responsabil, resursa geotermală poate contribui la atingerea obiectivelor de climă și mediu.

• Chiar dacă energia geotermală este o sursă regenerabilă constant disponibilă, contribuția sa la mixul energetic al UE este încă redusă.
• În orașul Beiuș peste 70% din locuințe sunt încălzite geotermal, rezultând cele mai mici costuri la încălzire din țară. Similar, Oradea își propune să acopere 50% din necesarul de căldură prin geotermală.
• În România, barierele legislative și financiare limitează dezvoltarea geotermală, în ciuda potențialului considerabil.
• În contrast, în Toscana, Italia, exploatarea geotermală, în special prin tehnologia flash, a generat controverse din cauza emisiilor poluante (CO2, mercur, arsenic, amoniac), a impactului asupra sănătății, a seismicității induse și a scăderii nivelului acviferelor, demonstrând că modul de exploatare al resursei este crucial.

Aurel Vlaicu a fost primul cartier din Beiuș încălzit cu agent termic produs cu apă geotermală. Foto: Francesco Pistilli

Beiușul, un oraș din județul Bihor, încălzește peste 70% din locuințe cu apă geotermală. Administrația locală a reușit să reducă costurile pentru energia termică, utilizând în același timp resurse naturale, fără combustibili fosili.

Nu toate proiectele pe geotermal au avut efectele și urmările celui din Beiuș, însă. În Italia, situația este diferită, iar localnicii avertizează cu privire la supraexploatarea resursei.

Într-o colaborare transfrontalieră, am încercat să identificăm beneficiile, dar și riscurile exploatării resurselor geotermale. Dacă în România, unde lipsesc legislația și fondurile dedicate proiectelor pe geotermală am găsit exemple pozitive, în Italia comunități întregi se revoltă împotriva proiectelor noi, din cauza poluării, a exploatării iresponsabile a resurselor, a lipsei dezbaterii și implicării celor afectați direct de dezvoltarea centralelor electrice. 

Succesul proiectelor locale

În Beiuș primul foraj pentru exploatarea resurselor geotermale a fost realizat în 1995, apa găsită în sol având temperatura de 75-88 de grade celsius. Sistemul centralizat de încălzire era, la vremea respectivă, învechit și depășit, deservit de trei cazane pe păcură, amplasate în mijlocul cartierului Aurel Vlaicu. Locuitorii Beiușului racordați la sistemul centralizat de încălzire aveau apă caldă trei ore pe săptămână. 

Treizeci de ani mai târziu, beiușenii plătesc cel mai mic preț la încălzire din țară . În cartierul Aurel Vlaicu, fosta centrală termică pe bază de păcură a fost transformată acum în punct termic în cadrul sistemului de încălzire care funcționează pe bază de apă geotermală.

Muncitor repară rețeaua ce distribuie căldura în cartierul Aurel Vlaicu, primul cartier din Beiuș care a beneficiat de energie geotermală. Foto: Francesco Pistilli

Beiușenii plătesc pentru gigacalorie 245 de lei, prețul de producție . Primăria nu subvenționează prețul, așa cum se întâmplă în multe orașe din România, încălzite cu combustibil fosil. Prin comparație, la Arad locuitorii plătesc între  371 lei/Gcal și 404 lei/Gcal, în funcție de sezon, dar prețul real al producerii agentului termic este peste 1.000 de lei .

Fără legislație și surse de finanțare

Tranziția de la combustibili fosili la resurse regenerabile nu a fost ușoară, având în vedere că nici legislația, nici sursele de finanțare nu sunt ușor de navigat. „Contextul geotermal este încă prea puțin abordat de politici și legi, deoarece este exploatat în doar câteva zone din România”, a declarat Zamfir Todor, consilierul primarului din Beiuș. Iar programe de finanțare dedicate exploatării resurselor geotermale nu sunt, a mai spus Todor. 

Între timp, Ministerul Dezvoltării a lansat în luna iunie un program de finanțare care are o componentă dedicată producției de energie geotermală . „Am lansat apelul național de proiecte pentru producerea de energie termică din apă geotermală, o linie de finanțare deschisă autorităților locale. România are un potențial geotermal uriaș, iar dependența de gaz poate fi redusă, dacă oferim primăriilor instrumentele corecte”, a anunțat atunci Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Valoarea proiectelor poate fi de cel mult 8 milioane de euro. Adică mai puțin de jumătate din nevoile Beiușului, de exemplu, un oraș mic, cu 70% din sistem deja funcțional.

Zamfir Todor, consilierul primarului din Beiuș, lângă modulul termic al sistemului de încălzire geotermală, instalat exact în locul unde, în anii ’90, se afla vechea centrală pe păcură. Foto: Francesco Pistilli

Geotermalul răspunde însă la nevoia de energie de acum, crede consilierul primarului din Beiuș. „Mai ales în zonele unde e rezervă. Noi suntem la nivelul anilor 2000, cu douăzeci de ani în urmă la tehnologia actuală, pentru că am făcut totul pe bucățele. Nu a fost un proiect de la început, să îl pui pe planșă și să îl respecți. A fost dezvoltat după nevoi și după bani”, a adăugat acesta. 

Reprezentantul primăriei estimează că este nevoie de încă 20-25 de milioane de euro pentru a extinde rețeaua, a înlocui țevile și restul echipamentelor care sunt depășite, să introducă sisteme de control și monitorizare și să echilibreze rețeaua. Cu acești bani, sistemul de termoficare al Beiușului ar putea atinge o acoperire de 100% și ar deveni mai eficient. „Dacă am obține finanțare, estimăm că în 3 ani am putea să fim la 100%”, a completat Todor. 

La 30 de ani de când autoritățile au început să lucreze la primul foraj, peste 70% din numărul total de locuințe sunt încălzire cu energie geotermală, plus grădinițe, școli, licee, primăria, tribunalul și restul instituțiilor publice. La asta se adaugă și spațiile comerciale, fabricile și unitățile de producție, spitale și policlinicile publice, plus cele private. 

De la lemne la încălzire pe geotermală

Sătui de încălzirea pe lemne, o parte din beiușenii de pe strada Viilor au plătit mii de lei pentru a se lega singuri la rețeaua de încălzire cu apă geotermală. 

Familia Roman ne-a povestit că, în urmă cu 6-7 ani, 20 de vecini au adus rețeaua pe stradă. „A fost mare investiția inițială. A costat cam 1 milion de lei pentru toată lumea. Am făcut asta până nu am avut apă termală pe stradă. Ulterior au adus magistrala aici și am renunțat la rețeaua făcută de noi și ne-am legat la magistrală”, ne-a spus Valeriu Roman. 

„Este mare diferență între apa termală și încălzirea pe lemne sau pe ce posibilități avem noi. Un metru cub de lemne costă în jur de 500 de lei și nu cred ca mi-ar ajunge 2 metri cubi de lemne într-o lună. Acum plătesc pe toată luna nici 500 de lei. Fac economie mare”, a mai spus Roman.

Doi locuitori din Beiuș, Viorel Ianc și Valeriu Roman. Foto: Francesco Pistilli

Câteva case mai încolo, Viorel Ianc ne povestește că, deși sistemul era imperfect la început, primăria i-a adus îmbunătățiri și „de doi ani sau trei ani au făcut lucrurile firești și normale”. „Când au forat prima sondă, eu le-am făcut o observație atunci, dar ei nu au crezut că va lua așa o amploare și doar scoteau apa și nu o reinjectau înapoi, îi dădeau drumul la canal”, povestește Ianc. În plus, între timp au făcut foraje noi și sistemul poate să facă față cererii.

Racordarea la sistemul centralizat l-a costat pe Viorel Ianc în jur de 8000 de lei. La casa cu 8 băi și 20 de încăperi, factura pentru căldură era iarna trecută în jur de 700-800 de lei, pe lună. 

Cartierul de unde a început proiectul

Cartierul Aurel Vlaicu a fost primul din Beiuș încălzit cu geotermală. Înainte să fie introdusă încălzirea produsă cu apă geotermală, locuitorii din Aurel Vlaicu erau nevoiți să completeze încălzirea venită din rețea cu sobe pe lemne. Grămezile de lemne, fiecare apartament avea grămada lui, erau o imagine normală în cartierul din Beiuș în anii ‘90.

Nu toți locuitorii din Aurel Vlaicu sunt însă mulțumiți de încălzirea cu geotermală. „Prețul mi se pare mare. Nu știu să vă spun exact suprafața apartamentului, are 3 camere, dar e mic. Plătim lunar peste 700 de lei. Pentru Beiuș e mult”, crede Daniela Ciornea.

Daniela Ciornea locuiește în cartierul Aurel Vlaicu. Foto: Francesco Pistilli

Oradea vine din urmă

După investiții de aproape 40 de milioane de euro, în Oradea aportul de energie termică produsă cu apă geotermală în sistemul centralizat de încălzire este de 15%. 15.000 de apartamente sunt încălzite cu energie produsă cu resurse geotermale. Cel mai recent și costisitor proiect este încălzirea cartierului Nufărul 1. Primăria susține că, “deși costurile investiționale sunt ridicate pentru acest tip de investiții, dar luând în considerare și cofinanțările nerambursabile care au fost obținute pentru realizarea investițiilor se poate estima o perioadă medie de amortizare a investițiilor de aproximativ 6 ani”. 

Ținta municipalității este să producă suficientă energie termică cu resurse geotermale pentru a acoperi 50% din necesarul orașului.

Peste 13.500 de locuitori din cartierul Nufărul 1 au apartamentele încălzite cu apă geotermală, distribuită prin peste 270 de mini-puncte termice, amplasate pe scara fiecărui bloc din întregul cartier. Foto: Francesco Pistilli

O inițiativă locală

Ca în cazul orașului Beiuș, proiectele din Oradea sunt o inițiativă locală. „Componenta de energie geotermală nu este dezvoltată la nivelul politicilor strategice naționale”, ne-a transmis Primăria Oradea. 

Instituția a înțeles însă, că exploatarea resursei geotermale poate să contribuie și la siguranța energetică, asigurarea unui preț mai scăzut la încălzire comparativ cu cea produsă pe bază de combustibili fosili, dar și la reducerea emisiilor de CO2.  „Dacă în 2008 vechiul CET pe cărbune genera în jur de 1 milion de metri cubi de CO₂ anual, astăzi, datorită modernizării sistemului și utilizării resurselor regenerabile, emisiile au scăzut la aproximativ 230.000 de metri cubi – contribuind semnificativ la îmbunătățirea calității aerului și la atingerea obiectivelor municipale de climă și mediu”, a transmis Primăria Oradea, cu ocazia finalizării stației geotermale din Nufărul 1.

Un angajat fotografiat în noua stație geotermală de pe strada Depozitului, din Oradea. Foto: Francesco Pistilli

Încălzirea geotermală, atunci când este realizată în mod responsabil (mai ales cu reinjectarea fluidelor), are o amprentă de carbon aproape zero direct la punctul de utilizare . „Timp de 27 de ani am consumat energie termică de peste 135.000 MWh din sursă geotermală (cu emisii zero) și am redus emisiile de CO2 cu 52.650 tone CO2”, ne-a transmis Zamfir Todor, consilierul primarului din Beiuș. Primăria nu a făcut studii oficiale să demonstreze acest lucru, doar niște calcule estimative . 

Fără subvenții

Investițiile orădene în energie geotermală au ca scop și menținerea unui cost mai scăzut la încălzire, pentru locuitori, odată cu stoparea subvențiilor acordate de Primăria Oradea. 

În tabelul de mai jos se poate vedea evoluția prețului gicacaloriei, tariful plătit de populație, subvenția acordată de primărie și prețul de producție a agentului termic, începând cu 2018 și proiecțiile pentru anii următori.

Sursa: CL Oradea

Potrivit documentului, subvenția acordată de Primăria Oradea pentru energie termică ar urma să dispară începând cu 2029. De altfel, primarul Oradei, Florin Birta, a avertizat încă din 2021 că subvenția va fi scoasă. „Toate solicitările de la Comisia Europeană și de la Consiliul Concurenței vin, încet, încet și spun că acest ajutor de stat ce reprezintă subvenția acordată populației, în câțiva ani va trebui să dispară”, a declarat Birta într-o ședință a Consiliului Local Oradea.

Locuitori într-o biserică din Oradea, un oraș care în prezent folosește energia geotermală (aproximativ 15%) pentru uz casnic. Foto: Francesco Pistilli

Asta în contextul în care politicile și legislația europeană, în special cele legate de ajutorul de stat, eficiența energetică și decarbonizare, descurajează menținerea subvențiilor pentru încălzirea pe bază de combustibili fosili și încurajează tranziția către surse de energie regenerabilă și sisteme de termoficare eficiente. Astfel, primăriile sunt presate să își adapteze politicile și să renunțe încet la subvenții .

Zăcăminte și zone cu potențial în România

Principalele zone cu potențial geotermal din România sunt în vestul țării, în zona Câmpiei de Vest (de la Satu Mare până în sudul Banatului). 

„O altă zonă deosebit de importantă sub aspect geotermal este reprezentat de zona nord București, în care s-a identificat un important zăcământ geotermal situat pe intervalul de adâncime 2200 – 3500 metri, caracterizat prin capacități mari de debitare (20 – 40 l/s/sonda) şi temperaturi ale apei măsurate la gura sondelor cu valori de 62 – 84° C”, ne-a transmis Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon. 

Zone cu potențial mai mic sunt în județele Vâlcea (Călimănești – Căciulata), Caraș-Severin (Herculane) și Harghita (Toplița, Băile Tușnad). 

Cercetările anterioare anului 1990 au arătat că potențialul resurselor geotermale cunoscute din România însumează aproximativ 7 PJ/an (cca. 1,67 milioane Gcal/an). Însă potrivit Ministerului Energiei, datele colectate în perioada 2014 – 2016 arată că anual sunt utilizate, pentru producția de încălzire sau apă caldă, 155.000 – 200.000 de Gcal.

„Rezervele dovedite din sondele forate sunt de 200 de petajouli (PJ) pentru următorii 20 de ani”, ne-a transmis Ministerul Energiei. 

Legat de resursele pentru Oradea și Beiuș, aflăm că „resursa geotermală Oradea ar putea susține o creștere a producției de 100%, iar resursa Beiuş ar putea susține o creștere a producției cu cca. 50-100%”. 

Oameni pe malul râului care traversează Beiușul, un oraș care folosește apele geotermale pentru a încălzi locuințele. Foto: Francesco Pistilli

Iar capacitatea totală instalată de încălzire geotermală în România este de 150 MW, căldura produsă fiind utilizată în termoficare. Asta înseamnă 2% din capacitatea termică instalată în centralele operatorilor din sistemul de încălzire centralizat (SACET), la nivelul anului 2021.

Avem resurse, dar nu avem legislație și bani pentru a le exploata

Pentru a putea profita de întregul potențial geotermal, în România e nevoie de o schimbare a legislației, așa cum ne-a transmis Ministerul Energiei. În colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon și Federația Patronală a Energiei (FPE), Ministerul Energiei se află „în discuții avansate” pentru revizuirea legislației naționale, în special a Legii minelor nr. 85/2003. Pentru a putea avansa cu proiectele geotermale, legislația trebuie să vină cu „o definiție clară a energiei geotermale” și să definească clar căldura geotermală. 

Mai e nevoie, potrivit Ministerului Energiei, de simplificarea procedurilor de avizare, a procedurilor de autorizare și „perioade rezonabile de acordare” a permiselor. Dar și prelungirea duratei permiselor de foraj.  

„Utilizarea energiei geotermale este încă limitată în România”, recunoaște Ministerul Energiei. Pe lângă problemele din legislație, mai sunt cele de finanțare. „Pentru adâncimile de peste 3.000 metri care caracterizează majoritatea resurselor geotermale din România, amortizarea investițiilor pentru utilizarea energiei geotermale depășește 55 de ani. Astfel de proiecte sunt considerate nerentabile, în cazul în care nu sunt finanțate din fonduri nerambursabile. Prin urmare, parcul de sonde de producție de apă geotermală nu a crescut”, ne-a transmis instituția.

Potențialul din jurul Bucureștiului

Electrocentrale București și Sage Geosystems au semnat un memorandum pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind utilizarea energiei geotermale de adâncime în cadrul sistemului de încălzire centralizată din București. Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului 2014, erau inventariate 23 de foraje de cercetare geotermală, 17 foraje fiind considerate cu potențial de extragere sau injectare. Apa geotermală din rezervor are temperaturi la suprafață de 40-83°C. Deși în perioada 2005 – 2015 numărul forajelor în zonă a crescut, utilizarea lor a fost zero. Ultimul foraj, de la Casa Presei, a fost închis în 2008, pentru că a fost nerentabil, arată ministerul. Apa geotermală din jurul Bucureștiului este folosită acum doar în scopuri balneare, în cadrul proiectului Therme.

Exploatată insuficient

Energia geotermală este o sursă regenerabilă care exploatează căldura din subteran pentru a genera electricitate și a asigura încălzirea. Este considerată o alternativă sustenabilă la combustibilii fosili, cu emisii reduse. În Europa, energia geotermală este luată în considerare pentru tranziția către energia curată .

Țări precum Islanda, Italia și Turcia au sectoare geotermale bine dezvoltate, în timp ce altele, cum ar fi Austria, Irlanda, Țările de Jos, Polonia, Croația, Franța, Ungaria și Germania au adoptat strategii pentru extinderea utilizării energiei geotermale.

Însă potențialul energiei geotermale rămâne, în mare parte, neexploatat, în Uniunea Europeană. În 2021 a reprezentat doar 2,8% din sursele regenerabile utilizate în producția de energie, în EU. 

În acest context, Consiliul European a cerut Comisiei, în decembrie 2024, să elaboreze o strategie privind decarbonizarea încălzirii și răcirii și un plan de acțiune european în domeniul geotermal. „Energia geotermală este o sursă regenerabilă pe termen lung, care este disponibilă întotdeauna, întrucât nu depinde de fenomenele meteorologice și poate asigura producerea permanentă de energie electrică și de căldură”, a declarat atunci Csaba Lantos, ministrul maghiar al Energiei. 

Apa geotermală folosită pentru a încălzi cartierul Nufărul 1 din Oradea, parte a celui mai recent proiect finalizat al orașului, este extrasă dintr-un foraj nou de pe strada Meiului. Foto: Francesco Pistilli

Geotermalul în Toscana: O perspectivă critică

Situația în Italia, care e în topul producătorilor de energie electrică pe bază de resurse geotermale, e complet diferită. Liberalizarea pieței și simplificarea procedurilor pentru proiectele pe geotermală au dus la conflicte între comunitățile din apropierea proiectelor și investitori. 

Centrala din Piancastagnaio, Toscana. Foto: Francesco Pistilli

În Toscana, unde peisajul idilic a fost înlocuit de centrale geotermale, activiștii încearcă să informeze publicul despre impactul lor asupra mediului. „Nu suntem împotriva energiei geotermale; suntem împotriva celor care folosesc căldura în moduri care se dovedesc poluante și dăunătoare”, explică Cinzia Mammolotti din rețeaua No Gesi (Geotermal Non-speculativ și Poluant), care reunește diverse comitete active local între Siena, Grosseto și Monte Amiata.

Limitele legale de emisii, depășite

În apropierea centralelor de tip flash —tehnologia „tradițională” care, după ce aduce apa fierbinte din subteran, o transformă în abur — ochiul este atras de fluxul constant de vapori albi și de zgomotul său puternic. Cu toate acestea, cei familiarizați cu zona observă că nu mai există stejari, copacul iconic al Toscanei, ci doar pini și măslini, care reușesc să supraviețuiască chiar și acolo unde aerul este mai acid. Enel a instalat filtre AMIS (Sisteme de Îndepărtare a Mercurului și Hidrogenului Sulfurizat) pentru a reduce emisiile atmosferice. În ciuda controalelor limitate făcute de autorități, nivelurile de dioxid de sulf au depășit limitele legale cu 67%, în 2023.

Conform datelor publicate de ARPAT (Agenția Regională pentru Protecția Mediului din Toscana), emisiile anuale medii de la centralele geotermale din Amiata au totalizat 467.238 tone de CO2, 9,9 tone de metan și 161,4 kg de mercur (1 gram de mercur face 1.000 de metri cubi de apă nepotabil). Există, de asemenea, emisii de arsenic, hidrogen sulfurat și amoniac. Acesta din urmă, odată eliberat în atmosferă, se transformă în PM 2.5 și PM 10. 

Unul dintre forajele construite pentru centralele geotermale. În spate, dealurile toscane. Foto: Francesco Pistilli

Impactul Asupra Sănătății Umane

Datele colectate în studiul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului din Toscana (ARPAT), din 2017, relevă că locuitorii municipalităților geotermale se confruntă cu un risc de cancer cu 23,3% mai mare comparativ cu populațiile care trăiesc la doar 50 km distanță. Studiul a constatat, de asemenea, că lucrătorii Enel din Vetta au prezentat niveluri de metale grele în probele lor biologice (cum ar fi urina) de până la două ori mai mari decât media. „Regiunea ar trebui să clarifice aceste aspecte de sănătate înainte de a acorda noi autorizații”, comentează geologul Andrea Borgia. 

Noi propuneri: ciclul binar –  noul proiect Montenero

Pentru a aborda problema emisiilor atmosferice, au fost dezvoltate noi tehnologii. Una dintre aceste tehnologii este ciclul binar, unde fluidul geotermal este extras și apoi re-injectat într-un alt punct pentru a crea un sistem în circuit închis, prevenind emisiile externe.

Acum, un nou proiect tulbură populația din Montenero. Regiunea găzduiește companii de producție de ulei de măsline și vin de înaltă calitate, cum ar fi Franci, care au semnat apeluri legale împotriva extinderii geotermale.

Judithe, membră a comitetului împotriva proiectului Montenero. Centrala electrică va fi construită pe terenul ei cu măslini. Foto: Francesco Pistilli

Centrala Montenero ar fi o instalație pilot. Deoarece este clasificată ca proiect de interes național, statul este autorizat să efectueze exproprieri. „Singura dată când i-am văzut a fost când au venit să se întâlnească cu vecinul meu. Voiau să-i cumpere terenul pentru a extinde perimetrul centralei. Ne-am adunat acolo pentru a profita de ocazie să vorbim cu ei, dar nici măcar nu au ieșit din mașină”, își amintește Judithe, care locuiește la 150 de metri de situl propus.

O nouă amenințare

Emisiile ar putea fi reduse cu ciclul binar. Dar apare o nouă amenințare: seismicitatea. Regiunea sudică a Toscanei a fost întotdeauna vulcanică, deși nu mai este activă. Extracția fluidului geotermal ar putea declanșa sau accelera cutremure. „Imaginați-vă un burete din care extrag fluid. Proprietățile sale se schimbă, se usucă și se contractă”, spune Giuseppe Mastrolorenzo, expert de la Institutul Național Italian de Geofizică și Vulcanologie (INGV), care a depus observații la Regiunea Toscana cu privire la un alt proiect, de la Cascinelle.

Enel a înregistrat cutremure cu magnitudini cuprinse între 0 și 4 între 1982 și 2009. Proiectele precum Cascinelle includ chiar și microseismicitate planificată. Locuitorii din zonă – care trăiesc în sate mici și case medievale – cred că companiile energetice promovează narațiunea „pagubei acceptabile”. „Cutremurele sunt văzute ca ceva ce putem tolera, pentru că obținem energie în schimb”, comentează Cinzia Mammolotti de la comitetul No Gesi.

Cinzia Mammolotti, activistă, membră a comitetului NO GESI (Nu Energiei Geotermale Speculative și Poluante) și consilieră locală în Abbadia San Salvatore, Muntele Amiata. n spatele ei, conductele centralei electrice PC3. Foto: Francesco Pistilli

Nivelul acviferului a scăzut, iar pârâiele au secat

Mergând de-a lungul râurilor toscane precum Rigo, geologul Andrea Borgia observă schimbări pe care majoritatea oamenilor nu le-ar observa dacă nu ar fi studiat zona de decenii. „Podurile sunt acum la o altitudine diferită față de când au fost construite.” De când câmpul geotermal a fost dezvoltat în anii 1960, nivelul acviferului aici a scăzut cu 200 până la 300 de metri, explică Borgia. „Așa se prăbușesc podurile—se deteriorează din cauza scăderii nivelului acviferului, și numeroase pâraie au secat.”

Geologul Andrea Borgia observă alterările excesive ale unei albii de râu, un efect care, în opinia sa, ar putea fi legat de energia geotermală. Foto: Francesco Pistilli

Regiunea Amiata este cunoscută nu doar ca fost vulcan, ci și ca unul dintre cele mai importante acvifere din centrul Italiei. Faimoasele izvoare termale au fost, de asemenea, afectate. Izvorul Vivo d’Orcia, care alimentează cu apă Siena, și-a înjumătățit debitul. 

Viitorul geotermalului, în mâinile legiuitorului

În timp ce italienii încă se zbat să accepte proiectele implementate după liberalizarea pieței, în România, puținele inițiative geotermale de până acum au demonstrat beneficiile utilizării acestor resurse, fără complicații majore.

Nu este clar încă ce efect vor avea modificările legislative în lucru asupra comunităților din România situate în zone cu resurse geotermale. 

În Beiuș și Oradea, rezervorul geotermal a fost exploatat de decenii fără a ridica probleme de mediu sau comunitare, spre deosebire de ce s-a întâmplat în Italia. Energia geotermală, așa cum am văzut la Beiuș, este un combustibil prin care se poate produce încălzire mai ieftină decât cea produsă cu combustibil fosil. Energia geotermală are și potențialul de a ajuta comunitățile în tranziția verde, dar depinde de modul în care este exploatată. 

• Acest articol face parte dintr-un proiect transfrontalier la care au contribuit jurnaliștii Georgiana Anghel (România), Federica Rossi (Italia). Fotografii realizate de Francesco Pistilli (Italia)
• Articolul a fost finanțat prin programul de granturi Local Cross-border Journalism de la Journalismfund Europe. Mai multe informații pe journalismfund.eu