Centrele fantomă pentru victime ale traficului de ființe umane. Cum încearcă România să păcălească Comisia Europeană

ilustrație: Delia Dascălu
Majoritatea centrelor statului pentru cazarea și asistența victimelor traficului de ființe umane nu mai funcționează de ani de zile, deși sunt nominalizate într-o lege. Mai mult, România a indicat Comisiei Europene chiar această lege drept măsură de transpunere a unei directive UE ce obligă statele membre să ofere centre de specialitate victimelor. Și Agenția Împotriva Traficului (ANITP) din subordinea MAI a susținut în mai multe rânduri că centrele sunt operaționale.
Context.ro a descoperit că unele centre sunt închise chiar și de 13 ani, doar două sunt licențiate și niciunul nu e dedicat minorilor, în timp ce țara noastră este principalul rezervor de victime pentru traficanții de persoane.
Deși au fost identificate oficial peste 3.300 de victime în ultimii cinci ani, centrele specializate ale statului au găzduit și asistat, în medie, câte trei victime pe an.
Cele mai multe victime ale traficului de ființe umane din UE sunt cetățeni români. Jumătate dintre victimele române identificate anual sunt copii, iar una din șapte victime minore provine din sistemul de protecție al statului. Majoritatea copiilor traficați sunt exploatați în scopuri sexuale. Iar organisme internaționale atrag atenția, de peste două decenii, că statul român nu protejează și nu sprijină victimele traficului de ființe umane, inclusiv prin faptul că nu dispune de suficiente centre și adăposturi specializate pentru acestea.
Potrivit legii naționale privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, după ce sunt identificate, victimele acestei infracțiuni beneficiază de o perioadă de recuperare și reflecție de până la 90 de zile, pentru a evita influența traficanților sau pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză privind cooperarea cu autoritățile competente, iar dacă se impune, perioada poate fi prelungită. În acest timp, conform legii, victimele sunt informate cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicabile, beneficiază de consiliere psihologică, de asistență medicală și socială, de medicamente și hrană, precum și de cazare, la cerere, în centre sau locuințe protejate.
Conform unui articol din legea privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, nouă centre de asistență și protecție destinate victimelor traficului “funcționează în subordinea consiliilor județene Arad, Botoșani, Galați, Giurgiu, Iași, Ilfov, Mehedinți, Satu Mare și Timiș”. De asemenea, Agenția Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) posta pe pagina web o hartă pe care erau reprezentate aceste centre.

captură ecran (9 septembrie 2026), sursa: anitp.mai.gov.ro
Din nouă, doar două centre licențiate, niciunul pentru copii
Am solicitat celor nouă consilii județene informații despre centre, iar cererile au fost redirecționate, în toate cazurile, către Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC), în structura cărora au funcționat sau funcționează centrele.
Centrul din Arad a fost închis în decembrie 2013, potrivit DGASPC. Instituția susține că a informat ANITP despre data închiderii centrului inclusiv anul trecut.
De cealaltă parte, ANITP susține, într-un răspuns pentru Context.ro, că “în procesul continuu de cartografiere a centrelor de referire şi protecţie a victimelor traficului de persoane pentru serviciile specializate de asistenţă şi protecţie a victimelor, au fost făcute demersuri pentru aducerea la zi a acestor informații, însă unele consilii judeţene nu au dat încă curs solicitării noastre”.
Potrivit DGASPC Arad, centrul a fost închis pentru că “au fost referite cazuri doar sporadic”, ceea ce a dus la creșterea excesivă a cheltuielilor pe beneficiar.
Centrul din Giurgiu nu mai există nici el, din iulie 2018, conform DGASPC. “Au beneficiat de servicii sociale în centru (în general, pentru perioade scurte de timp), în perioada 2009-2012, în total 17 persoane”, a precizat instituția într-un răspuns la cererea Context.ro.
În Timiș, singurul centru pentru victimele traficului este unul privat, care se adresează victimelor adulte, a răspuns DGASPC. Totuși, instituția a menționat în răspunsul său că poate asigura sprijin victimelor traficului prin intermediul structurilor din cadrul direcției.
Centrul de asistență și protecție din Ilfov are activitatea suspendată, după ce în ultimii doi ani nu le-a fost referită nicio victimă, potrivit răspunsului DGASPC la solicitarea Context.ro. Centrul a fost înființat în 2003, conform instituției, și avea o capacitate de patru beneficiari. Deși am cerut să precizeze câte victime au asistat de-a lungul vremii în centru, nu am primit răspuns. Pe lista de servicii sociale licențiate, în Ilfov nu figurează niciun centru destinat victimelor traficului de persoane.
În Satu Mare, conform răspunsului DGASPC pentru Context.ro, centrul a fost înființat în 2004, are o capacitate de 12 locuri și este destinat exclusiv victimelor minore ale traficului. DGASPC Satu Mare a răspuns pentru Context.ro că a găzduit o victimă în 2019, o alta în 2023, la fel și în 2024, iar anul acesta două victime ale traficului de persoane. Totodată, instituția a precizat că “centrul funcționează în prezent în cadrul Complexului de servicii pentru prevenirea abandonului și abuzului împotriva copiilor și a Centrului maternal” începând din 2026, în urma reorganizării.
Pe lista de servicii sociale licențiate, DGASPC Satu Mare nu figurează cu vreun centru destinat victimelor traficului.
DGASPC Botoșani susține în răspunsul pentru Context.ro că un centru pentru victime a fost înființat în 2024 cu o capacitate de patru persoane adulte, dar nu a avut beneficiari până în prezent, nici nu deține licență, fiind în curs de a o obține.
În Galați, Centrul de Protecție a Victimelor Traficului de Persoane Adulte a fost înființat printr-o hotărâre a Consiliului Județean din februarie 2004. Potrivit DGASPC, în 2009 a fost atribuit un apartament pentru cazarea victimelor traficului, însă în 2014 a fost suspendat serviciul de cazare. În perioada 2007-2022 a furnizat servicii pentru între 3 și 17 victime adulte pe an.
Centrul funcționează în prezent ca centru de zi, fiind licențiat în acest sens de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Potrivit DGASPC, “începând cu anul 2023 până în prezent, au fost efectuate doar activități de prevenire în școli și licee din județul Galați deoarece numărul de victime direcționate către centru a fost foarte mic, iar cele care au fost informate privind serviciile de care pot beneficia în cadrul centrului au refuzat orice formă de asistență”.
Centrul de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane din Mehedinți funcționează din februarie 2004 și are o capacitate de șase locuri, fiind destinat adulților, se arată pe site-ul DGASPC. Instituția nu a răspuns la solicitarea Context.ro.
Centrul are licență de funcționare pentru “centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane victime ale traficului de persoane”, eliberată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
La Iași, centrul pentru victime majore ale traficului de persoane dispune de patru locuri, iar în ultimii 14 ani a oferit servicii pentru, în medie, două-trei victime pe an, conform DGASPC. Deține licență de funcționare ca centru rezidențial destinat victimelor traficului de persoane eliberată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Singurul centru rezidențial din țară licențiat pentru asistența și îngrijirea copiilor victime ale traficanților se află în județul Cluj și dispune de 10 locuri. Potrivit DGASPC, în structura căruia funcționează, în perioada 2021-2025, a primit, în medie, patru-cinci victime minore pe an.
Harta centrelor ștearsă, licențierea sub semnul întrebării
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), instituția care are în atribuțiile oficiale realizarea evaluării iniţiale a victimelor traficului pentru identificarea nevoilor de asistenţă specializată și monitorizarea asistenței acordată victimelor, elaborează și fundamentează programe de interes național privind asistența acordată victimelor traficului de persoane și monitorizează gestionarea fondurilor alocate și funcționarea centrelor pentru asistența victimelor.
În noiembrie 2025, ANITP a susținut într-un răspuns la o cerere Context.ro că datele afișate de pagina instituției sunt certe. “Informațiile prezentate pe site-ul ANITP reflectă situația existentă la data intrării în vigoare” a modificării, în 2024, a unui articol din Legea asistenței sociale. “În sensul în care, sunt exceptate de la obligația deținerii licenței de funcționare serviciile sociale cu caracter secundar sau auxiliar, acordate în cadrul altor servicii de interes public, în vederea respectării unor drepturi fundamentale, prevăzute la art. 53 alin. (2) din lege, inclusiv Serviciile sociale destinate victimelor traficului de persoane, fapt pentru care nu se mai supun procedurii de licențiere”, explica agenția MAI.
Legea, însă, obligă în continuare furnizorii de servicii sociale publice sau private să dețină licență de funcționare. Scutite de la obligația de a deține licență sunt serviciile sociale cu caracter secundar sau auxiliar, acordate în cadrul altor servicii de interes public, în vederea respectării unor drepturi fundamentale (accesul la educație, accesul la servicii de asistență medicală și servicii de sănătate publică, participarea pe piața muncii, accesul la locuințe sociale).
Pentru a obține licența de funcționare, un centru rezidențial de îngrijire și asistență pentru copiii victime ale traficului trebuie să îndeplinească anumite standarde minime de calitate, potrivit legislației. Astfel, centrul trebuie să respecte o serie de cerințe specifice, printre care asigurarea protecției și securității copilului sau consiliere socială, psihologică specializată și psihoterapie, în scopul facilitării reabilitării și reintegrării. Și în cazul serviciilor sociale pentru victime adulte ale traficului, indiferent că e vorba despre centre de zi sau cu cazare, trebuie îndeplinite anumite standarde de calitate pentru a obține licență de funcționare.
Serviciile pentru victimele traficului figurau ca servicii sociale autonome, cu cod propriu, supuse licențierii, în nomenclatorul serviciilor sociale în vigoare din 2015. Aplicabil de la 1 iulie 2026 este un nou nomenclator, care cuprinde coduri noi pentru serviciile sociale. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale încă nu a modificat în mod corespunzător standardele minime de calitate, deși actualizarea ar fi trebuit să se producă în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de aprobare a noului nomenclator. Până când vor fi aprobate standardele actualizate, în procedura de licenţiere se utilizează standardele minime de calitate în vigoare.
Recent, am solicitat ANITP să ne furnizeze informații actualizate cu privire la situația celor nouă centre. În răspunsul transmis, instituția a confirmat din nou existența lor. Mai precis, a menționat că, pe lângă cele nouă centre prevăzute în lege mai există şi alte servicii sociale care pot asigura servicii victimelor traficului. “Pe lângă centrele prevăzute la art. 32 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, în cartografierea serviciilor de asistenţă şi protecţie disponibile victimelor traficului de persoane realizată de ANITP sunt identificate şi alte servicii sociale care pot asigura servicii victimelor traficului de persoane, inclusiv victimelor minore”, a transmis agenția subordonată MAI.
La scurt timp după solicitarea Context.ro, de pe pagina web a instituției a dispărut harta pe care erau cartografiate nouă centre, care a fost înlocuită cu informații ambigue și precizarea că “unele consilii județene nu au dat curs solicitării ANITP pentru actualizarea acestei cartografieri”.
- captură ecran, sursa: document ANITP (anitp.mai.gov.ro)
- captură ecran, sursa: document ANITP (anitp.mai.gov.ro)
Neglijență și complicitate, în legalitate
În ultimii cinci ani, autoritățile au identificat 3.369 de victime ale traficului de persoane. 1612 erau copii, dintre care 195 proveneau din sistemul de protecție al statului. Deși legislația oferă victimelor acces la servicii de asistență și protecție, în realitate, numărul celor care beneficiază de acestea este extrem de redus comparativ cu numărul de victime identificate.
Raportul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale cu privire la stadiul acordării serviciilor sociale în anul 2024 arăta că 26 de victime au beneficiat de asistență și protecție în patru centre rezidențiale gestionate de stat, pe care nu le numește. În acel an, datele oficiale arată că au fost identificate 610 victime ale traficului, dintre care 333 erau copii, iar 47 dintre ei erau în grija statului.

captură ecran, sursa: Raport cu privire la stadiul acordării serviciilor sociale în anul 2024 (MMFTSS)
Raportul ministerului pentru anul 2025 nu mai cuprinde acest set de date.
Raportor fără date
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) are și rolul de raportor național în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane, așa cum impune o directivă UE (în forma actualizată a directivei este utilizat termenul de “coordonator național”).
“Sarcinile coordonatorilor naționali pentru combaterea traficului de persoane (…) includ realizarea unor evaluări ale tendințelor în materie de trafic de persoane, măsurarea rezultatelor acțiunilor de combatere a traficului de persoane, inclusiv colectarea de date statistice în strânsă cooperare cu organizațiile relevante ale societății civile care activează în acest domeniu și prezentarea de rapoarte”, conform Directivei UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor.
Context.ro a solicitat ANITP date cu privire la victimele minore care au beneficiat de îngrijire și asistență în cadrul unor servicii sociale, din ultimii cinci ani, însă informațiile furnizate de instituție sunt incomplete. Spre exemplu, cu privire la unele victime nu au fost indexate niciun fel de date și pentru niciun caz nu există referințe precise cu privire la tipul de asistență, dacă victimele au beneficiat de cazare sau nu. Astfel, nu se poate efectua o evaluare reală sau o statistică. “Datele respective nu au fost disponibile sau nu au putut fi obținute la nivelul instituției noastre”, motivează ANITP.
Sistemul Integrat pentru Monitorizarea și Evaluarea Victimelor (SIMEV) “a fost actualizat în cursul anului 2024 pentru a permite, într-un format rapid și centralizat, monitorizarea sprijinului oferit victimelor traficului de persoane”, se arată în răspunsul instituției, care mai precizează că “procesul de colectare holistică referitoare la sprijinul oferit victimelor este încă la început”.
Cu toate acestea, din informațiile furnizate se poate observa că victimele minore identificate pe parcursul anilor 2024-2025 au fost direcționate, o parte către servicii DGASPC sau ale unor ONG-uri specializate în trafic de persoane, și o parte către alte tipuri de servicii DGASPC sau ale unor ONG-uri, fie către serviciul de sprijin al DGASPC sau ONG pentru victimele unor infracțiuni.
Problema accesului victimelor traficului la cazare adecvată, în centre specializate, apare persistent în fiecare dintre cele patru evaluări ale Experților Consiliului Europei în lupta împotriva traficului (GRETA) ale României, din 2012 până în 2025, în timp ce Departamentul de Stat al SUA semnalează deficiențe privind disponibilitatea centrelor specializate pentru victimele traficului în România încă din 2002, iar anul trecut îndemna din nou autoritățile “să se asigure că toate victimele identificate beneficiază de asistență (…) locuințe pe termen lung și adăposturi temporare, în special pentru victimele traficului de copii”.
Deși legislația română în vigoare permite ca o victimă minoră să fie direcționată pentru asistență către un DGASPC fără specializare în trafic de persoane, rapoartele Departamentului de Stat al SUA din ultimii ani atrag atenția că “autoritățile au plasat copiii victime în centre pentru copii vulnerabili sau centre de plasament, care rareori includ servicii specializate pentru victimele traficului de persoane”, ceea ce a condus adesea la retraumatizarea copiilor.
Tot în 2025, SUA semnala că “experții au raportat că angajații DGASPC care supravegheau copiii din instituțiile administrate de stat nu numai că au neglijat prevenirea traficului de persoane, dar au fost uneori complici la acesta”, iar GRETA și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aplicarea inconsecventă de către statul român a măsurilor de protecție a victimelor.
Iana Matei este psiholog și a fondat Reaching Out, o organizație prin intermediul căreia a oferit sprijin timp de peste 25 de ani pentru sute de victime ale traficului de ființe umane și singurul centru rezidențial licențiat, administrat de un ONG din România, specializat în asistența și protecția copiilor victime ale traficului. Din lipsă de fonduri, activitatea centrului a fost suspendată în 2024.

foto: Iana Matei, sursa: arhivă personală
Iana explică pentru Context.ro că în procesul de recuperare a victimei consilierea psihologică e “pe primul loc” și că necesită timp “ca să o aduci într-o zonă de siguranță emoțională”.
Victimele minore ale traficanților “au nevoie de mai multă protecție și, în primul rând, trebuie să le protejezi pe ele de ele însele, că sunt vulnerabile și pot fi retraficate foarte ușor”, adaugă Iana, explicând că “toate lucrurile acestea trebuie făcute conform unor proceduri, norme și nu există aceste norme și proceduri (în DGASPC n.r.)”.
Una dintre probleme, mai spune Iana, e faptul că DGASPC “pun copiii laolaltă”, iar victimele traficului ajung să fie “pur și simplu bătaia de joc a celorlalți”, astfel că victimele “n-or să stea acolo, or să plece, ajung pe stradă, le găsește poliția, o dată de două ori, de trei ori, le aduce înapoi și tot așa, se creează un cerc vicios”.
Fonduri insuficiente
Cel mai recent document strategic în domeniul combaterii traficului de persoane recunoaște că “numărul serviciilor sociale pentru victimele traficului de persoane este redus, raportat la numărul de victime identificate anual și la nevoile acestora”. Însă, din 2012, Strategiile naționale împotriva traficului menționează constant că nu sunt fonduri suficiente pentru asistarea victimelor traficului de persoane.
Unul dintre obiectivele pentru perioada 2024-2026 este operaționalizarea unui mecanism guvernamental integrat de alocare a fondurilor necesare pentru protecția și asistența furnizate victimelor traficului de persoane.
Un rol cheie în sprijinirea implementării acțiunilor de către fiecare instituție și stabilirea măsurilor ce se impun în vederea atingerii obiectivelor strategiei îl are Comitetul Interministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane. A fost înființat în 2023 cu scopul de a asigura o abordare coerentă și coordonată a procesului de implementare a politicilor publice în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane și a asistenței victimelor traficului.
Comitetul este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Afacerilor Interne, Muncii și Solidarității Sociale, Afacerilor Externe, Sănătății, Educației, Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Finanțelor și ai Ministerul Justiției.
În noiembrie 2025, în cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanți ai instituțiilor membre ale Comitetului, i-am întrebat pe aceștia dacă au fost identificate surse de finanțare.
„Mă bucur sincer că ați atins acest subiect pentru că, într-adevăr, nu prea se vorbește despre el. În spațiul public se vorbește doar de planuri, că trebuie să facem, să dregem, dar când e vorba să finanțezi anumite lucruri, s-au terminat banii”, a fost replica președintei Comisiei speciale a Parlamentului pentru combaterea traficului, deputata Diana Tușa.

foto: Diana Tușa, sursa: INQUAM Photos / Mălina Norocea
Parlamentara a precizat că a discutat cu instituții implicate despre alocarea de fonduri, însă nu poate „da garanția că se va întâmpla 100% așa”, indicând că banii stau “în pixul Guvernului”.
Legat de componenta de finanțare, reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului Valentin Vătăjelu, care este și președintele Comitetului, ca răspuns la întrebarea adresată, a precizat doar că strategia națională împotriva traficului de persoane are ,,multe obiective curajoase” și că “România trebuie să găsească resursele necesare finanțării tuturor componentelor ce privesc traficul de persoane”.

foto: Valentin Vătăjelu, sursa: Context.ro
Valentin Vătăjelu nu a răspuns apelurilor și întrebărilor trimise ulterior în scris de către reporterul Context.ro.
Am solicitat ANITP date despre progresele înregistrate în ce priveşte mecanismul guvernamental integrat de alocare a fondurilor necesare pentru protecția și asistența furnizate victimelor traficului de persoane ce trebuie operaționalizat până la finalul anului curent, conform Planului de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale. Cererea a fost redirecţionată către Comitetul interministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane. Nu am primit un răspuns până la publicarea acestui material.
Pe aceeași temă
Pe aceeași temă


