Realitatea paralelă a fermelor de porci: Am descoperit mii de kilometri de ape subterane contaminate și o schemă de optimizare birocratică

Am documentat pe teren cazul a zece ferme de porci și am constatat o realitate paralelă. În documente totul e în regulă, nimeni nu poluează. În teren, cetățenii și ce am văzut cu ochii noștri spun altceva. Am descoperit și o schemă birocratică prin care poluarea dă bine în acte. Fermele de porci prelevează singure probele și angajează experții care să le spună dacă poluează, iar statul verifică doar documentele. 

În județele din vestul României funcționează cele mai multe ferme de porci. Am decis să vizităm 10 ferme și principalul abator, ca să vedem în teren dacă acestea afectează mediul și comunităţile din apropiere. 

Județul Timiș are cea mai mare densitate de ferme de porci. Au fost construite în perioada comunistă, privatizate și vândute succesiv după revoluția din 1989. Acum sunt importante pentru economia locală, dar și un factor de risc pentru mediu.

La intrarea în localitatea Parţa, județul Timiş, primul lucru despre care vorbesc localnicii când îi întrebi de ferma de porci din localitate este mirosul. “Miroase, dar acuma ce să facem (…) mirosul acuma ştiţi cum e… şi omul acasă dacă are un porc, şi ăla miroase”, ne-a spus o femeie din sat.

“Vara să veniţi (…) e rău, e rău”. Totul perfect pe hârtie, dar în localităţi “nu poţi să respiri”

Mirosul apare menționat și în documentele oficiale, dar când vine vorba de poluarea mediului ferma de porci de la Parţa, parte din lanţul Comtim – cel mai mare furnizor de carne de porc din România -, a primit notă de trecere. De altfel, în niciun raport de mediu al vreunei ferme  Comtim din judeţul Timiş nu apar depăşiri ale valorilor limită. 

Ieşirea din comuna Parţa, judeţul Timiş. Sursa foto: galerie personală

Constatările au însă la bază doar buletinele de analiză cu date provenite de la laboratorul contractat de Comtim, cu menţiunea repetată că laboratorul nu-și asumă responsabilitatea pentru probele prelevate. 

În schimb, un raport al Administrației Naționale Apele Române (agenția care monitorizează sănătatea râurilor și a pânzei freatice din țara noastră), publicat în 2025, menționează compania Smithfield, actualul Comtim, cea care deține ferma din Parța şi multe alte ferme din judeţ, ca potențial factor de poluare pentru trei cursuri de apă din pânza freatică a României. 

Potrivit studiului, un corp de apă din pânza freatică situată sub fermele Smithfield din localitatea Masloc are depăşiri ale azotaţilor în “82,27% din suprafața totală” şi “se încadrează în stare chimică slabă”, iar compania Smithfield e menţionată ca potenţial poluator.  Pentru alte două corpuri de apă subterană, Smithfield apare, o dată, ca sursă certă şi, a doua oară, ca potenţială sursă de poluare. În raport, pentru cele trei cursuri de apă, Smithfield e singura companie nominalizată specific pe lista poluatorilor pânzei freatice. 

Sursa foto: Sinteza calităţii apelor din România în anul 2024, Apele Române

Corpul de apă de sub fermele Smithfield din Masloc se află în stare chimică slabă din cauza depăşirii nivelului de azotaţi, proveniţi din dejecţiile specifice activităţilor agricole. Apele Române pune Smithfield pe lista potenţialilor poluatori pentru acest sector din pânza freatică.

Analizele efectuate de Apele Române la pânza freatică din judeţul Timiş pentru anul 2024 au dus la concluzia că Smithfield este sursă potenţială de poluare pentru 14.625 kilometri pătrați din pânza freatică, adică aproape de două ori cât suprafața totală a județului Timiș, iar 725 kilometri pătraţi de apă subterană au fost deja compromişi.  

Am vrut să aflăm punctul de vedere al Comtim cu privire la raportul realizat de Apele Române şi ni s-a răspuns că numele companiei este menționat “într-o listă extinsă posibilă de surse de poluare a corpurilor de apă și nu este menționată ca fiind o sursă confirmată de poluare” și că societatea “tratează cu maximă responsabilitate protecția solului și a apelor subterane și aplică (…) în mod constant un set complex de măsuri preventive și de control”.

Răspunsul companiei Comtim la întrebările reporterilor Context.ro cu privire la raportul Apele Române

Peştii din Bega mor “de la fenomene naturale”

Lanțul Comtim se închide la abatorul din Utvin, de lângă Timișoara, unde ajung anual aproape un milion de porci. Din nou, pe hârtie, totul este în limite: fără depășiri la emisii, fără reclamații. În teren, însă, oamenii din Utvin pictează alt tablou. „Se simte mirosul de animale sacrificate dimineața, la prânz și seara”, spune un locuitor. Alții vorbesc despre arderi nocturne și un miros greu, diferit de cel de fermă: „nu e miros de animale, e mai rău”. 

Abatorul Comtim din satul Utvin, la ieşirea din Timişoara. Sursa foto: galerie personală

Oamenii din Utvin ne-au atras atenţia şi în legătură cu o ţeavă care iese din spatele complexului unde se află abatorul şi care se varsă direct în râul Bega (un fel de Dâmboviţă a Timişoarei). Am urmat indicaţiile lor, am găsit conducta din spatele abatorului, de vreo 30 cm diametru, şi am văzut cum apa de culoare maronie se varsă în râul Bega. 

Abatorul Comtim din Utvin este localizat în imediata apropiere a râului Bega. Între abator şi râul Bega, există o pistă de alergare/biciclete, unde am mers şi noi. Sursa foto: galerie personală

“Apa curată se varsă în emisar. Este absolut legal ca o staţie de epurare să dea în emisar cu condiţia ca toţi parametrii de calitate a apei deversate să fie în limitele admise de lege”, a explicat comisarul şef al Gărzii de Mediu Timiş, Luci Muşuroi, când am întrebat-o despre conductă. “Când mergem în control, solicităm aceste rapoarte (n.red de la staţia de epurare din interiorul abatorului). În 2025 nu am avut nicio depăşire a pragului”, a mai declarat aceasta.

Cum arată apa din conducta care vine dinspre abatorul Comtim şi se varsă în Bega. Sursa foto: galerie personală

Întrebată despre mortalitatea piscicolă de care se mai plâng locuitorii din Utvin, comisarul şef ne-a răspuns că este de la “fenomene naturale, sigur”. Mai precis, că “au fost situaţii în care, după ploi abundente, staţia de epurare a Timişoarei a trebuit să treacă pe bypass, debitul fiind foarte mare şi atunci, datorită turbidităţii, au murit peştii. A fost coroborat cu temperaturile ridicate, lipsa oxigenului a dus la mortalităţi piscicole”, deci nu este “datorită faptului că din staţia de epurare apele curate merg în Bega e de la fenomene naturale.”

Apa râului Bega, în apropierea abatorului Comtim din Utvin. Sursa foto: galerie personală

Am decis să vizităm cât mai multe ferme și să documentăm în teren situația. Așa am ajuns în Şag, localitate vecină cu Parţa, după ce localnicii s-au plâns în trecut de mirosul provenit de la fermele de porci din zonă. Reprezentanții primăriei au recunoscut că plângerile au existat, dar au rămas „verbale”, deci invizibile administrativ. Între timp, fermele din apropiere procesează aproape două sute de mii de porci anual și generează peste două sute de mii de metri cubi de dejecții lichide, majoritatea valorificate ca îngrășământ pe câmpurile din jur. La doar câțiva kilometri de Şag, în Pădureni, oamenii descriu același fenomen, dar mai direct.

Ferma Comtim Pădureni. Sursa foto: galerie personală

„Vara să veniți… e rău, e rău”, spune un localnic, care susține că dejecțiile sunt împrăștiate pe terenurile dintre sate. Oficial, totul este în regulă: nu există depășiri ale indicatorilor de mediu, iar sesizările sunt două la număr. Neoficial, “(…) vidanjele au în cap nişte braţe ascuţite care intră în sol şi se scurg dejecţiile în sol şi imediat se şi acoperă (…) Teoretic, se presupune că sunt niște dejecții fermentate și țin loc de îngrășămintele tipice, îngrășăminte agricole care s-au folosit de la moși, strămoși”, conform unei surse a cărei identitate va rămâne protejată.

Teoretic, este folosit ca îngrășământ. În practică, spun oamenii, momentul împrăștierii lui este și cel în care mirosul se simte cel mai puternic, inclusiv în acest an.

Fermele de porci vizitate de reporterii Context. Sursa foto: captură ecran

În comuna Periam, alte două ferme cu mii de porci stau bine pe hârtie. 

Ferma Comtim Periam, Sursa foto: galerie personală

„Lunar (…) când se evacuează pişălăul din bazine miroase”, spune un bărbat care locuieşte în localitate de 24 de ani. Un mecanic, care mai întâi ne-a întrebat dacă suntem “de la mediu” (n.red. Garda de Mediu), confirmă: “Vara când scot dejecţiile de la ferme şi aruncă pe pământ… şi depinde cum bate vântul (…) Dacă bate vântul dinspre locul unde aruncă spre localitate atunci miroase”.

Potrivit legislaţiei în vigoare, fiecare fermă de suine care depăşeşte 2.000 de capete trebuie să se conformeze unor reguli stricte de monitorizare, raportare, gestionare a deşeurilor şi eliminare a dejecţiilor rezultate în urma creşterii de porcine, pentru a minimiza impactul asupra factorilor de mediu: apă (inclusiv a celei din pânza freatică), aer și sol.

Din acest motiv, fermele sunt obligate, printre altele, să depună un raport anual de mediu, în care să cuprindă buletine de analiză întocmite de laboratoare acreditate, toate actele fiind verificate de comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu în cadrul celor două controale planificate şi, dacă este cazul (pornind, de obicei, de la o sesizare), la controalele neplanificate.

În zona de vest şi nord-vest a României se produc cele mai multe tone de carne de porc. Sursa foto: Institutul Naţional de Statistică, 2023

Pe parcursul documentării am descoperit că Garda de Mediu nu face propriile măsurători, ci doar verifică documentele fermelor. În cazul nostru, Comtim a declarat că nu depăşeşte indicatorii de mediu privind poluarea. 

Clădirea Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Timiş. Sursa foto: galerie personală

“Operatorii sunt mai receptivi la problemele de mediu, încearcă să se conformeze tot mai mult. De cele mai multe ori, nu sunt depăşiri ale indicatorilor măsurabili”, a declarat  Luci Muşuroi, comisar şef GNM Timiş, pentru Context.ro, explicând că, în cazul unor sesizări, Garda de Mediu verifică “amplasamentul, verificăm instalațiile de reținere a poluanților, verificăm auto-monitorizările (…)”.

Am întrebat şi dacă atunci când Garda de Mediu merge în control se uită strict în documente şi ni s-a răspuns liniştit:  “Da”. Aşa că ne-am pus problema cine verifică, de fapt, dacă datele perfecte din rapoarte se potrivesc cu realitatea.

“Nu le verifică nimeni, asta este realitatea”

Citind rapoartele anuale de mediu ale fermelor din judeţul Timiş, am constatat că majoritatea probelor sunt recoltate de către client. Mai precis, ferma îşi recoltează singură proba de apă uzată sau dejecţiile lichide, pe care le trimite apoi la analiză la un laborator privat ale cărui servicii de testare le plăteşte. Pe buletinele de analiză apar sintagmele: “probele au fost recoltate pe răspunderea clientului” sau “Proba a fost prelevată de client” și “responsabilitatea privind prelevarea, conservarea şi transportul probelor revine în totalitate clientului”.

Un specialist în analize legate de poluarea solului ne-a explicat că există dubii că fermele fac tot posibilul ca analizele pe care le comandă și plătesc să reflecte realitatea. 

Alina Bădilă reprezintă Asociaţia Specialiştilor în Ştiinţa Solului, o organizaţie care reuneşte experţi în pedologie, parte din reţeaua OSPA – Oficiile de Studii Pedologice şi Agrochimice, care întocmesc o parte din analizele pe teren privind impactul fermelor de suine asupra solului. Ea a explicat că practic nimic nu oprește fermele să ceară ca analizele să ascundă realitatea. 

Creşterea industrială a porcilor are un impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Cele mai poluante ferme de porci şi păsări sunt responsabile pentru 30% din emisiile totale de amoniac din UE. Printre substanţele dăunătoare produse se mai numără metanul, protoxidul de azot, respectiv azotaţii care se eliberează din dejecţii în sol şi, de acolo, pot ajunge în pânza freatică. 

În perioada 2021-2024, aproximativ 2% din totalul emisiilor de metan la nivelul României s-au datorat industriei de creştere a suinelor, precum şi peste 9% din emisiile de amoniac (NH3). Prin comparaţie, creşterea păsărilor este responsabilă de 0,2% din totalul emisiilor de metan (de zece ori mai puţin), respectiv 7,5% din emisiile totale de amoniac la nivel național. Fermele au generat, în decurs de patru ani, aproape 60 de mii de tone de amoniac, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate. 

Răspuns ANMAP la solicitările Context.ro

Principalii producători de carne de porc din România sunt Comtim România, Premium Porc Sibiu, Suinprod, Agrikilti, Agrova Pork Farm, Degaro, Porcellino Grasso, Landbruk, Revarlino Grup şi CRCC. Dintre aceştia, Comtim este cel mai mare producător din țară, cu peste un milion de porci comercializaţi anual din 2018 încoace. Fermele Comtim se întind pe teritoriul judeţelor Timiş şi Arad. 

O singură amendă în ultimii 15 ani 

Am analizat amenzile date de stat tuturor fermelor de porcine din România pe perioada 2011-2021 și am descoperit că acestea au totalizat peste 6 milioane de lei, în condițiile în care această industrie produce anual venituri de aproximativ 3,9 miliarde de lei, conform unei cercetări efectuate de Academia de Studii Economice pentru perioada 2010-2023. 

Până în 2021, Garda de Mediu ne-a informat că, în judeţul Timiş, a aplicat în total 5 amenzi, pentru completarea greşită a documentelor sau gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. Amenzile au fost emise către alte companii producătoare de carne de porc în afară de Comtim/Smithfield, companii ale căror nume Garda de Mediu ni le-a furnizat atunci când le-am solicitat. 

În ultimii patru ani, bilanţul Gărzii de Mediu Timiş la final de an a fost acelaşi: 38 de controale, 0 nereguli constatate, 0 avertismente date, 0 amenzi. Cu o singură excepţie. 

În 2023, a fost dată o amendă de 300.000 lei, pentru “neutralizarea necorespunzătoare a deşeurilor de origine animală”.

De această dată, Garda de Mediu a refuzat să divulge numele operatorului economic amendat, susţinând că “aceste informaţii nu pot fi furnizate, întrucât sunt exceptate de la accesul liber al publicului”, respectiv că registrele pot fi consultate doar “fără divulgarea datelor de identificare ale operatorilor economici”. Dacă ne-ar da numele operatorului economic, Garda de Mediu considera că ar putea “aduce atingere principiului concurenţei loiale.”

Răspunsul Gărzii Naţionale de Mediu la solicitarea reporterilor Context.ro

Am vrut să vedem care este situaţia şi în judeţul Arad, unde în ultimii 15 ani au fost aplicate 11 amenzi. Doar două, pentru calitate aer/miros, în valoare de 15.000 de lei fiecare. Nici aici, până în 2021, Garda de Mediu nu a dat nicio amendă către Comtim, iar răspunsul despre cum nu vor să facă publică identitatea operatorilor economici amendaţi după 2021 se aplică şi pentru judeţul Arad, unde au fost date încă 8 amenzi până în 2025 inclusiv.

Am întrebat Comtim România dacă în ultimii cinci ani au existat controale spontane efectuate de Garda de Mediu la fermele şi abatoarele Comtim ca urmare a plângerilor din partea locuitorilor din proximitate, respectiv dacă au fost constatate nereguli şi emise amenzi. Ni s-a răspuns că au fost astfel de controale pornind de la plângeri, dar că “în ultimii cinci ani a fost înregistrat un singur caz în care a fost aplicată o sancțiune contravențională sub formă de amendă”, caz care “a avut un caracter izolat și nu reflectă o situație recurentă în activitatea companiei.”

Răspunsul companiei Comtim Romania la întrebările adresate pe mail de reporterii Context.ro

Printre operatorii economici a căror identitate Garda de Mediu a vrut să o protejeze pentru a nu afecta “concurența loială” este, deci, Comtim România. 

Am ajuns în satul Mișca, unde mirosul de la fermele de porci amplasate la ieșirea din sat pare că face parte din rutina locului. „De când s-a înființat (n.red Comtim)”, spune o persoană care trăiește acolo de aproape jumătate de secol. Nu e permanent, dar apare în valuri, mai ales vara și toamna, când se golesc bazinele cu dejecții. Oamenii vorbesc și despre arderea cadavrelor porcine sau transportul porcilor prin sat, momente în care “cam 10-15 minute nu poţi să respiri”.

În documente, însă, fermele din Mişca figurează fără reclamații. Dejecțiile — zeci de mii de metri cubi anual — sunt, și aici, „valorificate”.

Fermele Comtim de la marginea satului Mişca. Sursa foto: galerie personală

“Ceea ce trebuie reținut este faptul că activitățile zootehnice generează mirosuri specifice. Trebuie făcută diferența între disconfort olfactiv și poluare. Poluarea presupune depășirea indicatorilor măsurabili de calitate ai mediului înconjurător, pe când disconfortul olfactiv, mirosul, presupune un impact asupra confortului cetățenilor. Deci, în general, cetățenii asociază mirosul cu poluarea, dar, din fericire, olfactivul nu este o poluare”, a declarat pentru Context.ro comisarul şef al Gărzii de Mediu Timiş, Luci Muşuroi, când am discutat despre impactul fermelor Comtim asupra mediului înconjurător.  

În ceea ce priveşte fermele din judeţul Arad, Dana Dănoiu, directoarea Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului, ne-a explicat într-un interviu că a existat în trecut suspiciunea că probele supuse analizei de laborator nu sunt prelevate corect. Din acest motiv, la nivelul judeţului Arad, rapoartele de mediu nu ar mai fi acceptate decât dacă laboratorul ar figura pe buletinul de analiză ca fiind cel care recoltează, prin reprezentant, proba. 

“Impunem ca toate probele să fie prelevate de laboratorul acreditat, prin reprezentant. E singurul mod în care putem verifica dacă proba este prelevată corect. Aveam suspiciuni în trecut că proba nu este prelevată corect. Este un mod de lucru la noi, nu pot spune cum lucrează colegii din alte agenţii”, a declarat pentru Context.ro directoarea ANPM Arad. 

În episodul 2 din investigația noastră povestim cum, într-o localitate din Ardeal, un cioban, un profesor și soția preotului se luptă pentru un mediu curat.

• This investigation was developed with the support of Journalismfund Europe